TEMA 8 – România și Concertul European:

De la Criza Orientală la marile alianțe ale secolului XX

I. România și Criza Orientală

1) a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cucerirea independentei)

După constituirea sa, Romănia a fost un stat autonom sub suzeranitatea
Imperiului Otoman și protectia a 7 mari puteri garante.

În contextul declanșării mișcărilor antiotomane din Balcani care au avut

sustinerea Rusiei, Romănia a încercat obținerea independenței pe cale
diplomatică, dar acest obiectiv a eșuat deoarece constituția otomană din 1876
acorda României statutul de provincie privilegiată.

La 4 aprilie 1877 a fost semnată la Bucuresti o conventie politică

româno-rusă care stabilea:

 Rusia se obliga să respecte integritatea teritorială a României;

 trupele rusești urma să traverseze teritoriul României pe un culoar stabilit
de guvernul de la București, suportând totodată cheltuielile de întretinere.
La 10 mai 1877 Parlamentul României a adoptat o Declaratie de
Independenta față de Turcia.

In august 1877, la solicitarea Rusiei, armata română s-a implicat în

războiul contra Turciei pe frontul din Bulgaria, obtinând victorii importante la
Rahova, Grivița și Plevna. Odată cu incheierea ostilităților, în februarie 1878,
partea româna nu a fost acceptată să-și susțină punctul de vedere nici în timpul
discutării condițiilor armistițiului, nici în negocierile de pace de la San Stefano.

Prin Tratatul de Pace de la Berlin din 1878, independenta Romaniei a

fost recunoscuta cu doua conditii:

 modificarea articolului 7 din Constitutia României prin care evreii sa

primeasca drepturi politice;
 Romania sa cedeze Rusiei cele trei judete din sudul Basarabiei, Cahul,
Bolgrad si Ismail, primind in schimb Dobrogea, Delta Dunarii si insula
Serpilor.
 Ca urmare a recunoasterii independentei, în anul 1881 România a devenit
regat.

În anul 1883, pentru a neutraliza tendințele hegemonice ale Rusiei,

România a aderat la Puterile Centrale semnând un tratat secret si defensiv cu
Austro-Ungaria si Germania.

2) prima jumătate a secolului al XX-lea, în contextul razboaielor balcanice

In contextul Primului Razboi Balcanic, desfăsurat în anul 1912, România
a adoptat o pozitie neutră.

În anul 1913, În conditiile În care Bulgaria a declarat razboi fostelor

aliate, Serbia și Grecia, pentru a-si securiza granița de sud, Romania s-a implicat
în al Doilea Razboi Balcanic contra Bulgariei. La sfâsitul razboiului a fost
organizată Pacea de la Bucuresti în urma căreia Romania a obținut de la
Bulgaria Cadrilaterul cu județele Caliacra si Durostor.

Prin implicarea in al Doilea Razboi Balcanic, Romania s-a afirmat ca un

factor de echilibru si securitate in regiune.

II. România si Primul Război Mondial

Intre 1914-1916, Romania a adoptat o pozitie de neutralitate față de

război pentru a putea negocia cu cele doua blocuri militare recunoașterea
dreptului istoric asupra Bucovinei si Transilvaniei.

La 4 august 1916 a fost semnata o conventie politică și militară între

România și Antanta. României i-a fost recunoscut dreptul de a recupera cele
două provincii. Antanta se obliga ca zilnic sa aprovizioneze armata română cu
armament și muniție și să deschidă noi fronturi în Balcani, Dobrogea si nordul
Bucovinei. Romania s-a obligat sa declare razboi Austro-Ungariei si să patrundă
în Transilvania.

Datorită faptului că Antanta nu a susținut armata română potrivit

obligațiilor asumate, campania militară din toamna și iarna anului 1916 a fost
dezastruoasă, iar în urma înfrângerilor suferite in bătăliile de pe Jiu,
Turtucaia, Flamânda și în Batalia Bucurestilor, 2/3 din teritoriul României,
inclusiv capitala, au intrat sub ocupația militară a Puterilor Centrale.
 La inceputul anului 1917 armata română, reorganizată cu sprijinul
misiunii militare franceze condusă de generalul Henri Berthelot, număra
aproximativ 500.000 de soldati.

În vara anului 1917 armata romană, in colaborare cu armata rusă, a

obtinut victoriile de la Marasti, Marasesti si Oituz, stabilizand linia frontului
in sudul Moldovei.

Revolutia bolșevică din Rusia din toamna anului 1917 a marcat ieșirea
acestui stat din război prin semnarea Tratatului de Pace de la Brest-Litovsk.

Drept consecinta, in mai 1918 România a semnat cu Puterile Centrale

Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti prin care a trebuit sî accepte condiții
grele în plan militar, politic, economic:

 demobilizarea armatei;
 pierderea Dobrogei si a arcului carpatic;
 monopolul economic al Germaniei pe o perioadă de 90 de ani asupra
resurselor naturale (gaz, lemn, petrol).
Regele Ferdinand a considerat tratatul ilegal și a refuzat să-l promulge.

În toamna anului 1918, pe fondul victoriilor Antantei în vestul Europei

contra Germaniei, guvernul de la Bucuresti a declarat mobilizarea generală, iar
pe 10 noiembrie s-a alaturat Antantei. Dar, pe 11 noiembrie Germania a
capitulat semnând Armistitiul de la Compiegne.

În acest razboi armata română a suferit aproximativ 300.000 de victime.

Cea mai importanta consecință a fost realizarea Romaniei Mari prin

unirea cu Basarabia, Bucovina si Transilvania.

În cadrul Conferintei de Pace de la Paris, desfășurată intre anii 1919-

1920, România a semnat cu statele învinse tratate de pace separate:

 prin Tratatul de la Saint-Germaine Austria a recunoscut unirea Bucovinei

cu România;
 prin Tratatul de la Trianon Ungaria a recunoscut unirea Bucovinei cu
România;
 prin Tratatul de la Neuilly Bulgaria a recunoscut granița cu România, așa
cum a fost stabilit prin Tratatul de la Bucuresti din 1913.
 III Diplomația românească interbelică

-1920: ia naștere Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor). România a fost

membru fondator
-1921: ia naștere Mica Înțelegere (Mica Antantă)
 a fost o alianță defensivă
 membri: România, Iugoslavia și Cehoslovacia
 scop: apărarea statu-quo-ului teritorial
-1934: ia naștere Înțelegerea Balcanică
 era o alianță defensivă
 membri: România, Iugoslavia, Grecia și Turcia
 scop: apărarea statu-quo-ului teritorial
-vara și toamana 1940 - România a pierdut o treime din suprafața sa și
aproximativ 6 milioane de locuitori
 26-27 iunie 1940: notele ultimative adresate României de către URSS
- România pierdea Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța în
favoarea Uniunii Sovietice
 30 august 1940: Dictatul de la Viena - România ceda Ungariei nord-
vestul Transilvaniei
 6 septembrie 1940: regele Carol al II-lea renunță la tron în favoarea fiului
său Mihai I, însă puterea este deținută de prim-ministrul Ion Antonescu
 7 septembrie 1940: Tratatul de la Craiova → România ceda Bulgariei
Cadrilaterul

IV România și al Doilea Război Mondial

 23 noiembrie 1940: România aderă la Pactul Tripartit (Axa)
 22 iunie 1941: România participă alături de Germania la luptele împotriva
URSS-ului: eliberează Bucovina și Basarabia, poartă lupte grele la
Sevastopol, Cotul Donului, Stalingrad -> după bătălia de la Stalingrad,
Armata Roșie a trecut la contraofensivă
 23 august 1944: Ion Antonescu este arestat, iar România întoarce armele
împotriva Germaniei
 13 septembrie 1944 Conventia de armistițiu româno -sovietică prin care
România trebuia să plătească 300 milioane $ ca despăgubire de război și
să participe cu 12 divizii la războiul contra Germaniei
 8-9 mai 1945: Germania capitulează -> încetarea celui de-al Doilea
Război Mondial în Europa
Consecințe/urmări
-10 februarie 1947: tratatul de pace dintre România și Puterile Aliate și
Asociate. României nu i s-a recunoscut cobeligeranța și a recuperat nord-
vestul Transilvaniei cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena.
-România intră în sfera de influență a Uniunii Sovietice -începe procesul de
sovietizare a României.