RECAPITULARE

NOȚIUNI DE BAZĂ CLASA a XI-a

România și relațiile diplomatice în sec. XX
Alianțe politico-militare la care aderă România:
 (1882) PUTERILE CENTRALE/ TRIPLA ALIANȚĂ: GERMANIA, AUSTRO-UNGARIA,
ITALIA – România aderă în 1883 din cauza pericolului ruresc care amenința țara (tratatul va avea
caracter secret)
 (1907) ANTANTA/ TRIPLA ÎNȚELEGERE: FRANȚA, MAREA BRITANIE, IMPERIUL RUS –
România aderă în 1916 în contextul participării la primul război mondial
 1919 –Societatea Națiunilor / Liga Națiunilor: Rolul Ligii Națiunilor a constat în asigurarea păcii
mondiale prin încurajarea rezolvării disputelor dintre state prin intermediul legilor și regulilor
internaționale. Astfel, Liga a militat pentru dezarmare, mediere/arbitraj al nemulțumirilor apărute între
state, dar și în chestiuni cu caracter umanitar, precum combaterea sclaviei, traficului internațional de
droguri sau combaterea unor boli
 MICA ANTANTĂ/MICA ÎNȚELEGRERE: a fost o alianţă formată în 1920 şi 1921 de
Cehoslovacia, România şi Iugoslavia pentru a se apăra de revizionismul maghiar şi pentru a împiedica
întoarcerea casei de Habsburg la putere
 (1921)Alianța polonezo-română – alianță politico-militară: Relatiile politice romano-poloneze au fost
statuate, la 3 martie 1921, printr-un tratat de prietenie si colaborare prin care cele doua tari se angajau
„sa-si acorde ajutor reciproc in cazul cand una din ele ar fi atacata, fara sa fie provocata, peste frontierele
orientale actuale”
 (1926) Tratat de alianță cu Polonia: (înlocuiește cele două alianțe din 1921) care prevedea acordarea
unor garanții generale împotriva oricărei agresiuni, nu doar a celei răsăritene
 (1926) se încheie la Roma un Tratat de amiciție și colaborare cordială între România și Italia.
Tratatul a fost prelungit succesiv, tot la șase luni până în 1934, când Roma a denunțat tratatul, ca urmare
a politicii revizioniste promovate de guvernul lui Mussolini.

Un capitol aparte îl reprezintă relațiile cu Rusia, în contextul în care aceasta nu recunoscuse

unirea Basarabiei cu România, în 1918. Guvernul României a hotărât să își mențină poziția de
neutralitate față de Rusia și să reacționeze doar în eventualitatea în care România ar fi fost atacată.
 la 27 august 1928 Rusia și România și-au luat la Paris angajamentul reciproc de neagresiune prin
semnarea pactului Briand-Kellogg
 la 9 februarie 1929, România semnează Protocolul de la Moscova (cunoscut și ca Protocolul
Litvinov) împreună cu ceilalți vecini de la granița vestică a URSS – Polonia, Letonia, Estonia (ulterior
Turcia și Lituania). Prin Protocolul de la Moscova semnatarii se angajau să respecte prevederile Pactului
Briand-Kellogg, și anume evitarea războiului în soluționarea problemelor dintre statele semnatare, fără
însă a se menționa explicit inviolabilitatea granițelor. Toate acestea nu au însemnat însă că Rusia a
renunțat definitiv la ideea reanexării Basarabiei.
România a semnat și alte convenții și tratate:
 Convenția internațională privind statutul definitiv al Dunării (1921)
 Protocolul de la Geneva (1924), care preciza legătura dintre securitate și dezarmare etc.
România a participat cu diferite propuneri la pregătirea Conferinței asupra dezarmării (1926-
1932) și la lucrările acesteia, la Geneva, în 1932.
 în 1933 a fost semnată la Londra Convenția de definire a agresiunii și a teritoriului
 în anul 1936 România participă la Conferința internațională de la Montreux, care va stabili un nou
statut al strâmtorilor de la Marea Neagră

1
 Tensiuni înainte de al Doilea Război Mondial
Un efort deosebit în susținerea politicii de securitate colectivă va depune cunoscutul diplomat
român Nicolae Titulescu, care va fi ales de două ori președintele Adunării Generale a Societății
Națiunilor, în 1930 și 1931. Misiunea sa a fost una dificilă, în contextul internațional nesigur amplificat
de criza economică mondială și de tensionarea crescândă a situației politice interbelice.
În septembrie 1938 are loc semnarea acordului de la Műnchen dintre Anglia, Franța, Germania și
Italia, prin care Germania ocupă Cehoslovacia. Pentru România acest acord va reprezenta
sfârşitul sistemului său de alianțe și destrămarea Micii Înțelegeri/Antante. 
Apropierea graniței cu Germania și politica ofensivă militară a acesteia a determinat la 23 martie 1939
România să semneze tratatul economic cu Germania la Bucureşti. Acest acord era semnat pe o
perioadă de cinci ani și defavorabil României, forțând adaptarea economiei ţării la cerinţele Germaniei,
căreia îi asigura astfel mari cantităţi de petrol şi cereale.
După încheierea tratatului economic bilateral cu Germania, Franța și Anglia au încheiat acorduri
economice cu țara noastră, urmărind în fapt contrabalansarea tratatului cu Germania.
La 23 august 1939 se încheie la Moscova un tratat de neagresiune între Uniunea Sovietică și
Germania: Tratatul Ribbentrop-Molotov (cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler). Pactul de
neagresiune sovieto-german a împărțit Europa între sferele de influență sovietice și naziste și a grăbit
izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Anexa secretă a pactului Ribbentrop-Molotov prevedea
dreptul U.R.S.S. de a ocupa Basarabia.
În vara anului 1939, asistăm la eșecul politicii de securitate colectivă.
Situația României era una dificilă:
 prinsă la mijloc între interesele celor două mari puteri
 complet izolată diplomatic de aliații săi tradiționali
Alianțe în Al Doilea Război Mondial
La 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania, începe al Doilea Război Mondial.
Romania avea să înregistreze mari pierderi teritoriale în vara anului 1940:
 la 28 iunie 1940 România a cedat Uniunii Sovietice Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa 
 la 30 august 1940, în urma celui de-al doilea Dictat de la Viena România a fost nevoită să cedeze în
favoarea Ungariei nord-vestul Transilvaniei
 la 7 septembrie România a semnat la Craiova un acord cu Bulgaria, prin care era cedat către aceasta
Cadrilaterul - cu județele Durostorum și Caliacra
România Mare a devenit o amintire. Consecințele acestor pierderi teritoriale din anul 1940 au fost
numeroase și pe termen lung.:
 la nivel politic asistăm la prăbușirea întregului sistem politico-diplomatic construit în 1918
 regele Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940
 Fiul său, Mihai, a depus jurământul de credință însă într-o formulă schimbată, impusă de generalul Ion
Antonescu, noul președinte al Consiliului de Miniștri.
La 23 noiembrie 1940 generalul Ion Antonescu, aflat în vizită în Germania, a semnat la Berlin
aderarea României la Pactul Tripartit. Pactul Tripartit a fost încheiat la 27 septembrie 1940 între
Germania, Italia şi Japonia (Axa Berlin-Roma-Tokyo).
Alianța româno-germană a durat 4 ani (până la 23 august 1944) și a reprezentat la momentul
respectiv singura alternativă de protejare a țării în fața agresiunilor URSS, în încercarea de a recâștiga
teritoriile pierdute în vara anului 1940. La 22 iunie 1941, România va intra în război alături de Germania

2
 și aliații acesteia, întorcând armele împotriva URSS, dorind recuperarea teritoriilor pierdute în vara lui
1940. 
Armata română a început lupta împotriva forţelor sovietice pe un front cuprins între munţii Bucovinei şi
Marea Neagră. La 5 iulie 1941 intră în Cernăuţi primele trupe române, apoi pe 16 iulie este eliberat
oraşul Chişinău.
Divizia 10 infanterie trece Dunărea şi eliberează localităţile Ismail, Chilia Nouă şi continuă să meargă
către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei. La 27 iulie 1941, Hitler îi trimite lui
Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei şi îi cere să treacă
Nistrul şi să ia sub supraveghere teritoriul dintre Nistru şi Bug.
Continuarea războiului după recuperarea teritoriilor româneşti reprezintă încă și la momentul acesta un
fapt controversat pentru istorici. Cert este că până la recuperarea provinciilor Antonescu a beneficiat de
sprijinul total al societăţii româneşti. Criticile la adresa lui Antonescu s-au înmulțit odată cu înfrângerile
suferite de armata română la Cotul Donului și la Stalingrad.
 în Pacific Japonia a încercat să cucerească S-E Asiei şi Oceanul Pacific sub pretextul eliberării
popoarelor asiatice și formării unei „sfere de prosperitate”
 în 1941, armatele japoneze au cucerit Indochina, Thailanda, Singapore, Indonezia, Birmania, Filipine,
Hong Kong
 în 7 decembrie 1941, japonezii au atacat baza navală americană de la Pearl Harbour (insulele Hawaii)
==> Atacul a reprezentat motivul intrării SUA în război.
La 1 ianuarie 1942 are loc semnarea Declaraţiei Naţiunilor Unite, de către 26 de state care se angajau
să lupte până la capăt cu puterile Axei. Anul 1943 este un an de cotitură în istoria războiului, acesta
devenind favorabil Naţiunilor Unite. Diplomația de la București a demarat tratative în vederea
scoaterii țării noastre din războiul împotriva Națiunilor Unite. Un rol important în
demararea tratativelor secrete cu tabăra adversă l-a avut ministrul de externe Mihai Antonescu, care a
acționat în această direcție prin reprezentanții săi cu prilejul diverselor întâlniri avute cu diplomații
anglo-americani și sovietici la Istanbul, Ankara, Stockholm, Berna și Lisabona.
Deși aceste întâlniri au fost secrete și s-au desfășurat într-o discreție maximă, ele au ajuns la cunoștința
Berlinului, ale cărui presiuni însă nu au reușit să sisteze negocierile. Regele Mihai, sprijinit de
principalele forțe politice, a decis arestarea mareșalului Ion Antonescu la 23 august 1944 și alăturarea
țării la coaliția Națiunilor Unite. Acest act a reprezentat astfel un moment de cotitură în evoluția
Frontului de Est, participarea României la războiul antifascist contribuind la eliberarea Transilvaniei și
apoi la Ungariei, Cehoslovaciei și a unor zone din Austria. 
În Europa, războiul s-a încheiat odată cu capitularea necondiţionată a Germaniei, la 8 mai 1945.
Războiul a continuat în Asia până la capitularea Japoniei - 15 august 1945. 
Europa postbelică
Europa postbelică a fost împărţită între sferele de influenţe occidentală şi sovietică, România
găsindu-se în sfera de influență sovietică, ca urmare directă a ocupării țării de către Armata Roșie.
Occidentul a trecut la reconstrucţie prin intermediul Planului Marshall. Statele Europei Răsăritene au
devenit state satelit ale Uniunii Sovietice, adoptând metodele economiei planificate şi ale politicii unui
singur partid totalitar. După anul 1945, consecințele intrării României în sfera de influență a Moscovei
devin din ce în ce mai evidente. Semnarea Convenției de armistițiu la Moscova, pe 12 septembrie
1944, declară România o țară înfrântă în război și păstrează Rusiei teritoriile anexate în 28 iunie 1940, la
care se adaugă plata unor mari despăgubiri de război către URSS.
Prin Convenția de Armistițiu din septembrie 1944 de la Moscova și, mai târziu, prin Tratatul de Pace de
la Paris din anii 1946-1947, României nu i se recunoaște statutul de țară cobeligerantă și i se impun
condiții grele de natură politică, economică și militară din partea marilor puteri ale Națiunilor Unite.
3
 În cadrul Conferinței de Pace de la Paris, delegația română condusă de ministrul de externe Gheorghe
Tătărescu nu a ridicat deloc problema Basarabiei, semn al interdicției Kremlinului.
După încetarea războiului:
 țările Europei Occidentale au devenit în mare parte membre ale NATO
 cele mai multe dintre statele din Europa Răsăriteană s-au aliat în Pactul de la Varşovia.