ROMÂNIA ŞI RĂZBOAIELE BALCANICE

 În 1912 a izbucnit Primul război balcanic între Turcia pe de

o parte și pe de altă parte Bulgaria, Serbia, Munte Negru,
Grecia. S-a semnat Tratatul de la Londra, dar neînțelegerile
dintre aliați s-au manifestat repede mai ales pretențiile exagerate
manifestate de Bulgaria. România și-a proclamat neutralitatea
față de conflict, dar întărirea Bulgariei a fost percepută de
Romănia ca oamenințare la frontiera dobrogeană.
În 1913 a izbucnit Al Doilea război balcanic între Bulgaria
pe de o parte și foști aliați Serbia, Muntenegru, Grecia dar și
Turcia și România. Tratatul de pace s-a semnat la București
în 1913, din partea României de Titu Maiorescu. România
primea Cadrilaterul sudul Dobrogei cu cele două județe: Caliacra
și Durostorum.
ROMÂNIA ŞI CONFLICTELE REGIONALE ÎN
SECOLULAL XX-LEA
 ALIANŢE REGIONALE
Mica Înțelegere – 1921
Din inițiativa lui Take Ionescu
ministru de externe s-a
constituit (Mica Antanta),
formată din Iugoslavia,
România și Cehoslovacia. Era
o alianță zonală sprijinită de
Franței și care își propunea să
apere integritatea teritorială a
părților în cazul unui atac
neprovocat din partea Ungariei
sau Bulgariei. A fost prima
alianță cu caracter regional
constituit în Europa după Primul
Război Mondial în epiritul
Societății Națiunilor.
Înțelegerea Balcanică - 9
februarie 1934
 La Atena s-a consituit (Antanta
Balcanică). Artizanul ei a fost
diplomatul român Nicolae
Titulescu, ministru de externe
(1932-1936).
Era formată din Iugoslavia,
România, Grecia și Turcia.
Era îndreptată împotriva
revizionismului italian și bulgar,
iar statele membre își garantau
reciproc frontierele balcanice.
 RELAȚIILE ROMÂNO-SOVIETICE 1918-1944
13 ianuarie 1918 din ordinul lui Lenin, Rusia sovietică a
rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat tezaurul
românesc.
Pentru a restabili relațiile diplomatice au avut loc
negocieri la: 1920-1921 – Copenhaga și Varșovia; 1924 –
Viena; 1932 – Riga. Aceste negocieri nu au ajuns la niciun
rezultat.
În 1933, la Londra, Nicolae Titulescu și Maxim Litvinov
(ministru de externe al URSS) au semnat Convenția de
definire a agresiunii și a teritoriului, definiție devenită
parte a dreptului internațional.
În 1934 au fost reluate relețiile diplomatice dintre România
și URSS.
 RELAȚIILE ROMÂNO-SOVIETICE 1918-1944
La 26 iunie 1940 când guvernul sovietic prin ministrul de
externe Molotov a adresat ministrului român de la Moscova
o notă ultimativă prin care îi solocita cedarea Basarabiei,
Nordul Bucovinei și a ținutului Herța.
După 28 iunie 1940, guvernul sovietic a trecut la ocuparea
Basarabiei cu osuprafață de 50 762km cuo populație de 3 776
309 locuitori. La 22 iunie 1941, România a intrat în cel de-al
Doilea Război Mondial alături de Germania, Italia și Ungaria
atacând URSS, motivul fiind recuperarea teritoriilor pierdute în
1940.
În aprilie 1944, armata sovietică a trecut Prutul, iar la 23 august
1944 România a întors armele împotriva Germaniei naziste și s-a
alaturat Coaliției Națiunilor Unite (Marea Britanie, URSS, SUA).
La 12-13 septembrie 1944, România a incheiat armistițiu cu
Națiunile Unite (URSS).
RELAȚIILE ROMÂNO-SOVIETICE 1918-1944
 ROMANIA ȘI TRATATUL DE LA VARȘOVIA
CARACTERISTICELE POZIȚIEI UNICE A ROMÂNIEI
ÎN TRATATUL DE LA VARȘOVIA
Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în
mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență
mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană
și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva
amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a
fost fondată în 1949).
Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea
Germaniei de Vest "remilitarizată" în NATO prin ratificarea de
către țările ocidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la
Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost
semnat la Varșovia pe 14 mai 1955.
Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod
oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga pe 1 iulie 1991.
 ROMANIA ȘI TRATATUL DE LA VARȘOVIA
România a refuzat să facă parte din structurile militare ale Tratatului
de la Varșovia, neparticipând la manevrele militare pe teritoriul ei.
Din acest punct de vedere, poziția României este asemănătoare cu cea
a Franței, care în timpul guvernării generalului Charles de Gaulle, a
ieșit din structurile militare NATO.
România a fost singurul stat membru al Tratatului de la Varșovia care
nu a fost de acord cu aprobarea unui Statut al alianței ce ar fi dat o mai
mare putere conducerii sovietice.
Romînia a fost singurul stat al alianței care nu a găzduit trupe
sovietice pe teritoriul național. Începând cu anul 1958 în acel an,
liderul sovietic Nikita Hrușciov a fost de acord cu retragerea armatei
sovietice care staționa pe teritoriul României încă din 1944.
În 1964 – este respins Planul Valev care preconiza formarea unei
regiuni agricole comine teritoriale din U.R.S.S., Bulgaria şi România.
 ROMANIA ȘI TRATATUL DE LA VARȘOVIA
Aprilie 1964 - Declaraţia cu privire la poziţia
P.M.R. în problema mişcării comuniste şi
muncitoreşti internaţionale – impune linia
naţională
era susţinut dreptul la independenţă în stabilirea
liniei politice a P.M.R.
egalitatea în drepturi
neamestecul în treburile interne
neutralitate în conflictul sovieto – chinez.
este criticată tendinţa de hegemonie sovietică 
 ROMANIA ȘI TRATATUL DE LA VARȘOVIA
România a avut o altă atitudine, comparativ cu ceilalți membri ai
Tratatului, față de intervenția sovietică și a celor cinci state ale alianței
pentru înăbușirea încercării de reformare a sistemului comunist în
Cehoslovacia („primăvara de la Praga”).
În consecință, România a fost vizitată de lideri occidentali prestigioși
(președintele american Richard Nixon), iar prestigiul internațional al
României și rolul său în politica internațională au atins apogeul.
Atitudinea României și a lui Nicolae Ceaușescu în legătură cu
invadarea Cehoslovaciei a cauzat apariția pericolului unei invazii
sovietice în țara noastră.
În consecință, România a avut o doctrină militară diferită de cea a
Tratatului, e vorba de doctrina „războiului întregului popor”. Deși
URSS era aliata României, în cadrul doctrinei naționale a României,
cele mai importante forțe erau dispuse la granița cu URSS.
După anul 1969, România și-a creat propria industrie de apărare, și-a
organizat forțele armate după propriile regulamente și a refuzat
prezența inspectorilor sovietici.
La 2 aprilie 2004, România a devenit oficial membră a NATO.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
,,România a avut o altă atitudine, comparativ diferită cu ceilalți
membri ai Tratatului, față de intervenția sovietică și a celor cinci state
ale alianței pentru înăbușirea încercării de reformare a sistemului
comunist în Cehoslovacia („primăvara de la Praga”), precum și alte
inițiative de politică externă, au condus la o creșterea a popularității
atât în țară, cât și în străinătate. În consecință, România a fost vizitată
de lideri occidentali prestigioși (președintele american Richard Nixon),
iar prestigiul internațional al României și rolul său în politica
internațională au atins apogeul. Atitudinea României și a lui Nicolae
Ceaușescu în legătură cu invadarea Cehoslovaciei a cauzat apariția
pericolului unei invazii sovietice în țara noastră. În consecință,
România a avut o doctrină militară diferită de cea a Tratatului, e vorba
de doctrina „războiului întregului popor”. Deși URSS era aliata
României, în cadrul doctrinei naționale a României, cele mai
importante forțe erau dispuse la granița cu URSS. După anul 1969,
România și-a creat propria industrie de apărare, și-a organizat forțele
armate după propriile regulamente și a refuzat prezența inspectorilor
sovietici.” Menţionaţi pe baza Sursei o consecinţă a poziţiei
României faţă de „primăvara de la Praga”.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
,,Expresia ,,război rece’’a fost consacrată de către scriitorul
spaniol din secolul al XIV-lea Don Juan Manuel. Descriind
conflictul dintre creștinătate și islm, el observa că războaiele
reci și cele fierbinți se disting în principal prin modul în care
se sfârșesc. ,,Războiul care este extrem de crud și foarte
fierbinte se sfârșeste fie cu moarte ,fie prin pace, în timp ce un
război rece nu aduce nici pace și nici nu cnoferă onoare
acelora care l-au inițiat.’’ Termenul de ,,război rece” a fost
popularizat de către ziaristul american Walter Lippmann și a
intrat în limbajul uzual în 1947”.
Selectaţi din text câte o caracteristică a ,,războiului rece’’ şi
a ,,războaielor fierbinţi’’.
 Formulaţi pe baza sursei istorice şi a cunoştinţelor
acumulate un punct de vedere referitor la Războiul rece.