Iosifescu Andreea

Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București

Muzeul Fenomenelor Culturale din România

Fenomenele culturale din alte state occidentale au reprezentat dintotdeauna un entuziasm

pentru români, astfel, crearea unei noi anverguri și a unor noi reguli ce țin de estetic,
chintesență și efect a fost de-a dreptul deosebit. Nevoile manifestării artei sunt totuși
individualizate, psihologia și mecanismele societății din țara de proveniență eliberând spirit
ludic, simplitate, umor. Indivizii de pe teritoriul României evidențiază de cele mai multe ori
părțile negative ale unui trend sau chiar deziluzionează ideea definitorie a fenomenului
respectiv.

Anii 1990 sunt recunoscuți de către majoritatea populației ca cei mai prosperi ani din
punct de vedere a industriei muzicale. Dorința de americanizare după căderea comunismului
este accentuată mai ales pe scena, la concertele pop. Reprezentațiile muzicale se țin de regulă
în sezonul cald și de aceea artiștii aveau nevoie de o coafură versatilă- părul împletit în cât
mai multe cozi. Acest stil era într-adevăr remarcat printre femeile afroamericane, însă
purtătoarele din anii 1990 au contribuit semnificativ la valorificarea acestei subculturi.
Trupele în vogă precum Andree, Candy sau ASIA au reîmprospătat genul pop din România.
Pe litoral, tinerii până la vârsta de 22 de ani purtau aceste cozi numite în engleză
“boxbraides”. Puțin imatur, paradoxal vulgar, stilul anilor 1990 ne direcționează către apariția
Lolitei în filmul eponim.

Literatura de masă a anilor 90’ Statele Unite a culminat tot cu accesibilitatea noutăților în
România. Fenomenul cultural a fost cuprins de cărțile de ficțiune ale autoarei Danielle Steel.
Nu existau românce care să nu dețină în bibliotecă un roman siropos, plin de suspans și care
idealiza relațiile interumane. Traducătorii cărților lui Danielle Steel nu erau autorizați, iar
astfel scriitura nu echivala cu originalul, însă se punea foarte mult accent pe emoția transmisă
către cititor. O altă scriitoare ce nu mai putea fi cenzurată după 1989 este Sandra Brown,
publicul fiind, evident, feminin. După cum putem observa, piața cărții din România se lupta
pentru ieșirea cumpărătorilor din cotidian și din atmosfera apăsătoare de după revoluție, chiar
dacă romanele erau fenomene culturale și in Occident.
Iosifescu Andreea
Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București

Un alt aspect al americănizării este preluarea cuvintelor din limba engleză și vizionarea
filmelor de la Hollywood. Românii încă sunt impresionați de limbajul colocvial englezesc și
de filmele fenomen din Statele Unite, astfel încât le-au inclus cu umor în tradiții precum
mărțișorul sau le-au integrat și aceștia într-un argou amenințător, dar fiind cuvântul “nigga”
pentru indivizii de etnie rromă. Serialul “Wednesday” a prins publicul din România și drept
urmare există mărțișoare cu personajele din serial. Alte seriale care au captat atenția
publicului sunt cele care au fost difuzate pe canalul Disney Channel. A existat o perioadă
când elevii purtau ghiozdane cu Hanna Montana sau High School Musical. Serialul Friends
din anii 90 a redevenit la modă cu ajutorul platformei de streaming Netflix. Adolescentele din
anii 2017 până în prezent poartă salopete, fuste în carouri, dar și cercei lungi și rotunzi.

Asaltul informațiilor este reprezentat și în mediul intern. Fenomenul cultural la ora actuală
este bazat pe spiritualitate, religiozitate. Preotul Constantin Necula contribuie în mediul
online și televizat cu specificitatea unui popor mai consevator decât state occidentale. Într-o
societate în care ortodoxia a fost mereu un stâlp susținător al liniștii psihice, iar depresia,
stresul și dezvoltarea emoțională sunt în continuă creștere, influența acestui român permite
captarea publicului într-un mod facil. Sadhguru se regăsește în preferințele românilor din
aceleași motive. Existența unei societăți care susțin folosofia indianului și traducerea
videoclipurilor sale în limba română dovedesc acapararea spațiului cultural.

Jocurile pe calculator îndeamnă participanții la discuții pe tematica jocului respectiv, pe

când băuturile reabilitează ieșirile în oraș și discuțiile libere, pe orice subiect. Băuturile foarte
cunoscute reprezintă un liant dintre oameni. În acest caz, putem exemplifica două astfel de
băuturi din perioade diferite- Cico și Bubble Tea. Expresia “Te scot la un Cico?” a devenit
populară înainte de 1989, moment în care socializarea consta în savurarea unei băuturi cât
mai accesibile, întrucât mâncarea era raționalizată. În prezent, cultura japoneză a luat
amploare. Coloristica și gustul specific unei băuturi dintr-o țară exotică corespunde bucuriei
populației tinere și influențate. Revenind la jocurile digitale, GTA San Andreas și Minecraft
sunt principalii piloni în discuțiile dintre tinerii de sex masculin, discuții aflate în mediul
online, bineînțeles.

Imagini
Iosifescu Andreea
Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București

Ținute anii 90

Declarația lui Barak Obama despre

cuvântul nigga pe un post de
televiziune american

Preotul Constantin Necula

Iosifescu Andreea
Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București
Iosifescu Andreea
Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București

Sadhguru
Iosifescu Andreea
Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București
Iosifescu Andreea
Anul III
Profesor- Luminița-Mirela Murgescu
Facultatea de Istorie- Universitatea București

boxdreads