l : @bac.

istorie2023

ROMÂNIA ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE

Războiul rece = conflictul dintre cele mai mari puteri postbelice, Statele Unite și URSS, care
însă s-a degenerat într-un război propriu-zis.

Având ideologii și sisteme politice total diferite, s-au organizat politico-militar în două
blocuri:
- PACTUL ATLANTICULUI DE NORD (N.A.T.O.) și
- TRATATUL DE LA VARȘOVIA

Acțiuni prin care România se implică în relațiile internaționale în perioada

„Războiului Rece”:

 Tratatul de pace de la Paris 1946 – nu a recunoscut participarea României la

operațiunile militare alături de Națiunile Unite după 23 august 1944. România a fost
considerată stat învins în război, iar pierderile teritoriale nu au fost recuperate (Bucovina
de Nord, ținutul Herței și Basarabia).
*această parte e preluată din capitolul ,,România postbelică’’, ceea ce ai învățat deja*

1) În perioada STALINISMULUI (1948-1965) se implică prin:

 Februarie 1948 la Moscova este semnat ,,Tratatul de prietenie și asistență’’ între

România și U.R.S.S., care era valabil pe 20 de ani.
- Documentul permitea ca U.R.S.S. să se amestece în problemele ce priveau securitatea
Statului Român și să impună politica externă a acesteia.
- Pe de altă parte, România ceda către U.R.S.S. Insula Șerpilor.

 Participarea României la CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) -

ORGANIZAȚIE ECONOMICĂ A STATELOR COMUNISTE.
- Acesta a fost înființat în 1949 , iar România era țară fondatoare alături de Bulgaria,
Ungaria, Polonia și Cehoslovacia.
- Această organizație cuprindea URSS și state-satelit și a fost înființată ca reacție la planul
„Marshall” si la CEE (Comunitatea Economica Europeana).
- A urmărit dezvoltarea schimburilor comerciale, colaborarea economică și tehnico-
științifică
dintre țările membre.

Un rezultat concret al activității CAER a fost:

- construirea podului peste Dunăre între România și Bulgaria, dintre Ruse și Giurgiu
(„podul prieteniei”) în 1950 la sugestia ministrului de externe al URSS, Molotov.

 Poziția României față de revoluția anticomunistă din Ungaria

- În 1956 a avut loc revoluția anticomunistă din Ungaria. Gheorghe Gheorghiu-Dej a
acordat inițial azil politic membrilor guvernului maghiar și liderului acestuia, Imre Nagy,
pentru ca mai târziu să-i predea sovieticilor pentru judecată.
- Armata Roșie care staționa în România a fost prima care a trecut granița și a participat la
înăbușirea revoluției din Ungaria.
- Prin această poziție, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost privit de URSS ca un lider fidel și a
obținut în 1958 retragerea armatei ruse din România.

 Relațiile României cu țările occidentale

- România, deși membră a blocului comunist, a fost interesată și de relațiile cu țările
occidentale. România a devenit membră a ONU în 1955 .
- În 1963 România a votat pentru prima data la ONU altfel decât URSS și țările satelit.
- După 1958 , comerțul exterior al României s-a reorientat către Occident, iar guvernele
țărilor occidentale au fost de acord să acorde credite României.

 Participarea României la Tratatul de la Varșovia 1955 . Pactul de la Varșovia a fost

alianța militară a statelor comuniste, înființată ca alternativă la NATO.
- România, deși țară fondatoare, s-a remarcat abia după 1964 , printr-o poziție diferită.
- Astfel, România a refuzat să participe la manevrele militare efectuate pe teritoriul altor
state și să accepte astfel de acțiuni pe teritoriul național.
- România a fost primul stat-satelit URSS care după 1958 nu a mai găzduit trupe
sovietice pe teritoriul ei.
- De asemenea, Nicolae Ceaușescu a refuzat să participe alături de statele membre ale
Tratatului în Cehoslovacia pentru înăbușirea programului de reforme „Primăvara de la
Praga”.
- Poziția României a fost apreciată de Occident. Ca urmare a acestui fapt, România a fost
vizitată de președinții Franței și Statelor Unite și a fost admisă în organizații
internaționale, precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (F.M.I) *am
vorbit și în capitolul cu România postbelică despre asta*

Două consecințe ale acțiunilor desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada
stalinismului au fost:
1) retragerea Armatei Roșii din România în 1958, după ce Dej a susținut poziția Moscovei în
timpul revoluției anticomuniste din Ungaria și
2) respingerea Planului Valev în 1964 (detașarea de URSS)

2) În perioada NAȚIONAL-COMUNISMULUI se implică prin:

 Conferința de Securitate de la Helsinki 30 iulie - 1 august 1975

Au participat șefi de stat și de guvern din 35 de țări din Europa, din Canada și SUA. Cu acest
prilej s-au afirmat următoarele principii internaționale:
- apărarea drepturilor omului;
- neamestecul în treburile interne;
- dreptul fiecărui popor de a-și alege singur evoluția;
- nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța.

România a fost reprezentată de ambasadorul Valentin Lipatti.

România a susținut:
- egalitatea între statele lumii
- apărarea statelor mici și mijlocii
- nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța.

Alte două conferințe pentru securitate au avut loc la Belgrad și la Madrid, dar nu au avut
importanța celei de la Helsinki.

- În 1989 sunt înlăturate regimurile comuniste, iar în

- 1991 se destramă URSS, punându-se capăt Războiului Rece.