RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL(DE ION BARBU)-

1930

Modernismul este un curent literar,manifestat,cu predilectie, in perioada interbelica,ce

implica ideea de negare a traditiei.Pentru a fi pe deplin inteles,modernismul trebuie privit in
opozitie cu traditionalismul,primul promovand nonconformismul, inovatia si dinamismul, iar
cel de-al doilea respectand cu strictele regulile impuse de traditie.In literatura romana,cel ce a
teoretizat trasaturile modernismului,a fost Eugen Lovinescu,totodata promovandu-le prin
intermediul cenaclului si al revistei „Sburatorul”.

 Inclusa in ciclul „Uvedenrode”, din volumul „Joc secund”,poezia „Riga Crypto si lapona
Enigel”este o alegorie,fiind numita chiar de autorul ei „ un Luceafar intors”,subintitulata
balada.Este,de altfel, un poem de factura filosofica,al cunoasterii,ce dezvolta lirismul
obiectiv,bazat pe lirismul mastilor.

 Tema operei este iubirea ca modelitate de cunoasterii a lumii,dar fiind un „Luceafar

intors”,aceasta prezinta si imposibilitatea realizarii iubirii,din cauza incompatibilitatii
dintre lumi.
 Titlul dezvolta de la bun inceput o dimensiune narativa prin intermediul celor doi eroi
lirici.Acesta este construit printr-un raport de coordonare dintre numele celor doi
protagonisti ,ceea ce sugereaza narativitatea textului poetic.Denumirea arhaica pentru
rege,”riga”,este insotita de apelativul Crypto,care sugereaza faptura sa
ascunsa.Enigel,provenit din limba suedeza,inseamna „inger”,urmat de substantivul
„lapona”care trimitela la spatiul nordic,boreal. In aceasta opera este realizata o imbinare
inovatoare a elementelor epice,dramatice si lirice.Epicul este sugerat prin invocarea
speciei balada,prin exsitenta firului narativ si a personajelor,care,ulterior,devin voci lirice
ale aceleiasi constiinte.Dialogul ofera caracter dramatic operei.

 Discursul poetic este structurat dupa modelul naratiunii in rama,primele patru strofe
constituind rama viitoarei povesti.

 Incipitul contureaza atmosfera de la finalul nuntii reale,unde menestrelul,prezentat ca

fiind „trist si mai aburit”,accepta zicerea povestii imposibile de iubire,ce constituie un
avertisment pentru tinerii insuratei. Momentul este ales dilematic si contureaza,de altfel,
limitarea conditiei umane „la spartul nuntii,in camara”.
 Subiectul este realizat din mai multe tablouri poetice.In introducere sunt prezentati cei
doi eroi prin intermediul a doua secvente descriptive de tip portret.Crypto apartine unei
lumi inferioare ,o lume a vaii si a umbrei,redata prin metafore sugestive: „pat de
rau”,”huma unsa”.Numele sau este un derivat din grecescul „crypto”(ascuns,tainuit) aflat
in relatie directa cu metafora”inima ascunsa”,sugerand apartenenta la un univers
solitar,ascuns,enigmatic.El aspira sa isi depaseasca limitele conditiei sale prin iubire,prin
vis.Totodata,Riga intruchipeaza geniul vegetal,stadiu steril de increat,ce refuza
inflorirarea,prin urmare moartea. (Sterp il faceau si naravas,/Ca nu voia sa infloreasca). In
antiteza,lapona este prezentata cu tandrete si gingasie.Tanara Enigel plecase din tinuturile
arctice spre sud,in cautare de soare si lumina,poposind in drumul sau la Crypto,mirele
poienii.Surprinsa intr-o calatorie initiatica,Enigen strabate drumul transhumantei ca pe un
drum al initierii.In scenariul narativ,popasul fetei in lumea lui Crypto reprezinta
intriga,iar scenariul initiatic simbolizeaza prima treapta a cunoasterii.Ca in Luceafarul
eminescian,intalnirea este posibila numai in spatiul visului si in durata nocturna.Riga este
cel ce rosteste descantecul de dragoste si,tot de atatea ori ,lapona il refuza.

 Povestea se dovedeste a fi fantastica,asemenea poemului eminescian,doar ca rolurile sunt

inversate.

 In prima chemare-descantec , cu rezonante de incantatie maggica,Crypto isi imbie

aleasa cu dulceata si fragi,elemente ale exitentei sale vegetale ce capata conotatii
erotice.Refuzul fetei este dilemmatic,dar optiunea lui e ferma si merge pana la sacrificial
de sine in a doua chemare:

“Enigel.Enigel/Scade noaptea,ies lumine./Daca pleci sa culegi/Incepi rogu-te cu mine”.

 Al doilea refuz este sustinut prin enumerarea atributelor lui

Crypto:bland,plapand,necopt.Opozitia copt-necopt,reluata in al treilea refuz prin antiteza
soare-umbra,pune in evidenta incompatibilitatea lor.Imaginii fragile a lui Crypto I se
opune lapona prin aspiratia ei spre absolute “Ma-nchin la soarele-ntelept/Caci sufletu-I
fantana-n piept”,cu toate ca tentatia iubirii este coplesitoare.Devenite laitmotive ale
poeziei,simbolul soarelui si al fantanii transmit mesajul filosofic al poemului.”Roata
alba”,prin forma perfecta si simbolismul cromatic,sugereaza constiinta umana,eul
spiritual ce isi sporeste forta sub lumina soarelui.Enigel depaseste momentul dilematic si
intra definitive sub semnul soarelui.Pentru Crypto intelnirea cu “aprinsul inel” este
distructiva.Finalul este trist:Riga Crypto transforma intr-o ciuperca otravitoare,obligat sa
 ramana alaturi de alti asemenea lui,din propriul regn.Incercarea fiintei inferioare de a-si
depasi limitele este pedepsita cu nebunia.

 La nivelul discursului poetic se remarca relatiile de simetrie si de opozitie,acesta

conferind tensiune lirica poeziei:”materie-spirit”,”feminine-masculin”,”soare-
umbra”.Textul se deschide si se inchide cu evocarea a doua nunti:cea umana si cea din
lumea plantelor otrevitoare,ce intercaleaza istoria unei nunti ratate,intre Crypto si
Enigel.Simetria accentueaza ca nuntirea se poate realiza doar intre cei cu acelasi statut
ontologic.

 Din punct de vedere prozodic,sunt reliefate strofele inegale,masura variabila a

versurilor,care au intre cinci si noua silabe,rima variabila cao combinative intre
monorima,rima incrucisata si imbratisata.

In concluzie,balada “Ryga Crypto si lapona Enigel”prezinta natura duala a fiintei

umane,conturand totodata,caderea celui ce nu-si cunoaste limitele,dar si inaltarea
fiintei insetate de cunoastere.