Tema si viziunea despre lume intr-un

text poetic apartinand modernismului/

unui autor canonic din perioada interbelica
Riga Crypto si lapona Enigel
De Ion Barbu

In literatura romana, modernismul ,ca doctrina estetica promovata in perioada

interbelica de catre Eugen Lovinescu, se concretizeaza prin negarea traditiei si prin
impunerea unor noi principii de creatie. Una dintre creatiile reprezentative pentru
modemismul romanesc interbelic este ‘Ryga Crypto si Lapona Enigel’ de Ion Barbu inclusa
in volumul ‘Joc secund’ din 1930.
R1 Ca expresie a modernismului interbelic, lirica lui Ion Barbu ilustreaza
tendintele literaturii romane de sincronizare la formele moderne europene prin
intelectualizarea poeziei, prin interiorizarea si spiritualizarea peisajului si, mai ales, prin
promovarea ermetismului ca expresie a tendintei de incifrare a sensurilor cuvintelor in
textul poetic printr-o exprimare care solicita mai mult intelectualul si mai putin
afectivitatea.
‘Riga Crypto si Lapona Enigel’ este un poem modern prin constructia textului
avand in vedere faptul ca foloseste tehnica povestirii in rama, prin imbinarea celor 3
genuri literate, in sensul ca epicul reprezinta scheletul narativ, dramaticul reiese din
pasajele dialogate, iar liricul se valideaza in chemariie iui Crypto si monologul lui Enigel.
Simbolurile dezvoltate sunt reprezentate de soare ca astru al cunoasterii, de nunta dintre
trup si spirit, de fantana si de oglinda. Conceptia despre cunoastere a lui Ion Barbu este
reprezentata prim simbolul cercului (cel al Venerei-cunoasterea prin iubire, alui Mercur-
cunoasterea prin ratiune, iar eel superior al Soarelui-cunoasterea absoluta).
Alte trasaturi modeme sum reprezentate prin valorificarea traditiilor folclorice si
de prozodia care incalca regulile traditionaie, avand in vedere ca rimele traditionaie se
intalnesc cu rimele interioare (fragi -dragi) sau cu rima rara (menestrel -Enigel), prin
aparitia versului liber, prin masura variabila si prin strofele diferite ca numar de versuri. La
acesiea se adauga discurcul liric impersonal lipsit de orice forma a confesiunii, de marcile
lexico-gramaticale ale eului liric, fapt ce incadreaza poezia in lirica narativa.
R2 La nivel ideatic, Ion Barbu aduce o perspectiva moderna asupra temei iubirii,
deoarece dragostea nu este vazuta ca un miracol, dar nici ca o tragedie existentiala atunci
cand nu se implineste. Crypro nu se implineste in planul iubirii, dar nici nu moare. Nu
poate fi vorba nici de resemnare ca in cazul Luceafarului, Crypto fiind condamnat sa
traiasca intr-o continua iluzie din cauza nebuniei.
Dintr-o alta perspectiva, apare ideea ca drama ii apartine lui Enigel. Enigel este un
personaj tragic care stia sa ocolesca cu multa luciditate tentatia pe care o reprezenta
Crypto in visul sau, tragismul ei derivand din zbuciumul sufletesc , din tentatiile pe care le
incearca si din capcanele intalnite chiar daca le depaseste in drumul ei spre Soare.
R3 Titlul este constituit printr-un raport de coordonate dintre numele celor care
sunt situati de la inceput in lumi diferite. Substantivul „riga” sugereaza un spatiu oriental,
exotic, in vreme ce „lapona” trimite la un spatiu nordic. Antagonici prin aparenta la
regnuri diferite, membrii cuplului sunt personaje romantice, exceptionale (Crypto=sterp si
naravas; Enigel=prea cuminte). In acest fel titlul sugereaza iubirea imposibila dintre doua
fiinte apartinand unor lumi diferite, antagonice la nivel existential.
Incipitul este reprezentat de primele 4 strofe in care apare o invocatie a
menestrelului, artistul medieval ambulant „trist si aburit”, „mult indaratnic”,solicitat la
sfarsitul unei nunti reale sa reia povestea nuntii esuate dintre Crypto si Enigel pe care o
mai supusese si la o alta nunta. Caracterul repetabil al povestirii ii accentueaza
importanta prin faptul ca deschide portile cunoasterii prin intermediul imaginatiei .
Finalul baladei reprezentat de ultima strofa revine la rama pentru ca sub forma
unui comentariu ironic al autorului la adresa destinului nefericit al lui Crypto se
concluzioneaza asupra conditiei trecatoare a regimului vegetat reprezentat de plante
otravitoare mereu doborate de o aspiratie superioara fata de puterea lor nemarginita.
Actiunea necrutatoare a Soarelui ii transforma pe Crypto intr-un buret otravitor care va
capata totusi o infatisare „mai craiasca” devenind „nebubul Rigă Crypto” ratacind prin
lumi insotit de „maselarita-mireasa”.
Prozodia este una moderna prin strofele inegale ca versuri (4-6) cu o masura
variabilla (5-9 silabe) rima fiind o combinatie intre cele traditionale (imperecheata strofa
19, incrucisata- strofa 14, imbratisata-22) ori identice (Enigel/Enigel), toate acestea
creand un ritm interior si o muzicalitate deosebita. Poemul cultiva un lirism de tip obiectiv
prin lipsa marcilor lexico-gramaticale a eului liric si a oricaror forme de confesiune.
In concluzie, balada lui Ion Barbu este unul dintre cele mai frumoase texte aparute
sub semnul modernismului romanesc in care imaginatia creatoare a poetului a imbinat
trasaturile acestui curent , un loc principal ocupandu-l conceptia autorului despre iubire
ca o cale spre cunoastere. Imbinarea celor 3 genuri literare, folosirea simbolurilor,
valorificarea traditiilor folclorice si prozodia moderna sunt totalitatea trasaturilor care
justifica incadrarea poemului in modernism.