EMISFERELE CEREBRALE :

CONFIGURAȚIE EXTERNĂ, GIRAȚIE ȘI FISURAȚIE

OBIECTIVELE LUCRĂRII:
După efectuarea lucrărilor practice studentul trebuie să capete următoarele abilități:
- Să identifice fețele și marginile emisferelor cerebrale;
- Să recunoască șanțurile limitante ale lobilor: șanțul central, șanțul lateral si ramurile
acestuia, șanțul parietooccipital;
- Să identifice girația lobilor la nivelul fețelor supero-laterală, medială și inferioară;
- Să identifice șanțurile limitante ale girilor;
- Să identifice tracturile comisurale: corpul calos, fornix, comisurile albe.

CONFIGURAȚIA EXTERNĂ A EMISFERELOR CEREBRALE

Cele două emisfere cerebrale (cerebrum) prezintă pentru descriere câte trei fețe: fața laterală
(superolaterală), fața medială și fața inferioară (bazală).
Acestea sunt separate de trei margini:
- superioară (superomedială), separă fața superioară de fața medială a emisferei;
- inferioară (inferolaterală), separă fața superolaterală de cea inferioară a emisferei;
- medială (inferomedială), separă fața medială de cea inferioară a emisferei.
Fețele emisferelor cerebrale sunt brăzdate de șanțuri (sulci cerebri) între care se delimitează lobi
(lobi cerebri) și girusuri (gyri cerebri). Nu toate girusurile sunt vizibile la suprafață; ei pot fi localizați
și în profunzimea șanțurilor sau pereții acestora.
Lobii delimitați la nivelul emisferelor cerebrale sunt: lobul frontal, lobul parietal, lobul
temporal, lobul occipital și lobul insulei.
Cele mai importante șanțuri observate la acest nivel sunt șanțul lateral (Sylvius), șantul central
(Rolando) și șantul parieto-occipital.

ȘANȚUL LATERAL (SYLVIUS)

Șanțul lateral este vizibil pe fețele emisferice supero-laterală și inferioară, având originea pe fața
inferioară, în dreptul substanței perforate. Prin intermediul acestui șanț se realizeaza delimitarea
lobului frontal și parietal de lobul temporal. La nivelul marginii inferioare a emisferei cerebrale, șantul
lateral se divide în trei ramuri: ramura anterioară, ascendentă și posterioară.
Ramura anterioară are traiect orizontal în girul frontal inferior.
Ramura ascendentă pătrunde vertical în girul frontal inferior.
Ramura posterioară are un traiect orizontal și separă lobul temporal de lobii frontal și parietal.
În profunzime, această ramură se lărgește foarte mult formând fosa laterală a creierului în care se
găsește lobul insulei.

ȘANȚUL CENTRAL (ROLANDO)

Șanțul central este vizibil pe fețele cerebrale superolaterală și medială, având originea posterior
de mijlocul marginii superioare a emisferei cerebrale. Traiectul său este oblic pe fața laterală, anterior
și inferior terminându-se superior de șanțul lateral (uneori poate fi separat în două jumătăți: una
superioară și una inferioară). Șanțul central va delimita lobul frontal de cel parietal.

ȘANȚUL PARIETO-OCCIPITAL
Șanțul parietoocipital corespunde pe suprafața craniului suturii parieto-occipitale, fiind vizibilă
pe fața medială a emisferelor cerebrale. Va delimita lobul parietal de cel occipital.
 GIRAȚIA SI FISURAȚIA LOBULUI FRONTAL
Lobul frontal formează prin extremitatea sa anterioară polul anterior al emisferei cerebrale. La
nivelul feței supero-laterale este situat anterior de șanțul central și superior de șanțul lateral, la nivelul
feței inferioare este situat anterior de șanțul lateral, iar la nivelul feței mediale girul frontal este
orientat anterior șanțului perpendicular pe mijlocul șanțului cingular.
Fața superolaterală a lobului frontal este împărțită în patru giri, de către trei șanțuri.
Șanțul precentral este paralel cu șanțul central și anterior acestuia; cele două șanțuri delimitează
girul precentral, cu dispoziție verticală, separat de cei trei giri frontali orizontali de șanțul precentral.
Șanțul frontal superior este paralel cu marginea superioară a emisferei și separă girul frontal
superior de girul frontal mijlociu.
Șanțul frontal inferior cu dispoziție orizontală, separă girul frontal mijlociu de girul frontal
inferior; la acest nivel întâlnim ramurile de trifurcație ale șanțului lateral care îl subîmpart în trei
regiuni :
- porțiunea orbitală, situată inferior de ramura anterioară;
- porțiunea triunghiulară, dispusă între ramurile anterioară și ascendentă;
- operculul frontal, dispus între ramurile ascendentă și posterioară.
Fața inferioară a lobului frontal este subîmparțită în giri de către șanțul olfactiv și șanțurile
orbitale.
Șanțul olfactiv este situat lateral de marginea medială a emisferei și are direcție
anteroposterioară. Va delimita împreună cu marginea medială girul drept. Șanțul olfactiv conține
bulbul și tractul olfactiv.
Șanțurile orbitale sunt dispuse sub forma literi H lateral de șanțul olfactiv, delimitând patru giri
orbitali.
Fața medială a lobului frontal cuprinde girul frontal superior (medial) situat anterior de un șanț
perpendicular pe șanțul cingular în regiunea mijlocie a corpului calos.

GIRAȚIA SI FISURAȚIA LOBULUI PARIETAL

Lobul parietal este delimitat de lobul frontal prin șanțul central, de lobul temporal prin ramura
posterioară a șanțului lateral și de lobul occipital printr-o linie care unește incizura preoccipitală cu
șanțul parietooccipital.
Fața superolaterală a lobului parietal prezintă giri delimitați de șanțul postcentral și șanțul
intraparietal.
Șanțul postcentral este dispus posterior și paralel cu șanțul central și delimitează împreună cu
acesta girul postcentral.
Șanțul intraparietal are originea la mijlocul șanțului postcentral și direcție posteroinferioară,
delimitând un lobul parietal superior de lobul parietal inferior.
Porțiunea posterioară a lobului parietal inferior este divizată în trei părți:
- porțiunea anterioară – girul supramarginal, care continuă direcția girului temporal
superior;
- porțiunea mijlocie – girul angular, care continuă girul temporal mijlociu;
- porțiunea inferioară, care înconjoară extremitatea ascendentă a girului temporal inferior
continuându-se cu lobul occipital.
Fața medială a lobului parietal este subdivizată în giri prin intermediul șanțului paracentrală și
șanțul cingular.
Șanțul paracentral este perpendicular pe șanțul cingular în regiunea mijlocie a corpului calos.
Delimitează împreună cu ramura terminală a șanțului cingular lobulul paracentral, care este situat de o
parte și de alta a șanțului central (șanțul central având în traiectul său și o porțiunea pe fața mediala a
emisferelor cerebrale).
Șanțul cingular (porțiunea marginală) va delimita împreună cu fisura parietooccipitală girul
precuneus.
 GIRAȚIA SI FISURAȚIA LOBULUI TEMPORAL
Lobul temporal este delimitat de lobul frontal și parietal prin șanțul lateral, și este delimitat de
lobul occipital occipital prin linia ce unește incizura preoccipitală cu șanțul parietooccipital.
Fața superolaterală a lobului temporal este subîmpărțită în giruși de șanțul temporal superior,
șanțul temporal inferior și marginea inferioară (inferolaterală) a emisferelor cerebrale.
Șanțul temporal superior are o direcție paralelă cu direcția șanțului lateral, delimitând împreună
cu aceasta girul temporal superior.
Șanțul temporal inferior delimitează împreună cu șanțul temporal superior girul temporal
mijlociu, și de asemenea șanțul temporal inferior va delimita împreună cu marginea inferioară
(inferolaterală) a emisferelor cerebrale girul temporal inferior.
Fața inferioară a lobului temporal este divizată în giruși de către șanțul hipocampic, șanțul
colateral, șanțul occipitotemporal și marginea inferioară (inferolaterală) a emisferelor cerebrale.
Șanțul hipocampului delimitează împreună cu șanțul colateral girul parahipocampic. Conținutul
șanțului hipocampic este reprezentat de alveus, fimbria hipocampului și continuarea acestei - crus
fornicis. De asemenea între fimbria hipocampului și girusul parahipocampal se găsește gyrusul dentat.
Girusul hipocampic prezintă anterior o prelungire numita uncus, iar posterior se continuă cu girusul
lingual.
Șanțul colateral delimitează împreună cu șanțul hipocampic - girul parahipocampic, și același
șanț colateral va delimita împreună cu șanțul occipitotemporal girul occipitotemporal medial.
Șanțul occipitotemporal delimitează împreună cu șanțul colateral - girul occipitotemporal
medial. Șanțul occipitotemporal împreună cu marginea inferolaterală a emisferelor cerebrale va
delimita girul occipitotemporal lateral. Practic, medial de șanțul occipitotemporal se află girul
occipitotemporal medial, iar lateral de acest șanț, se identifică girul occipitotemporal lateral.

GIRAȚIA SI FISURAȚIA LOBULUI OCCIPITAL

Lobul occipital este separat de lobii temporal și parietal prin șanțul parietooccipital.
Fața anterolaterală a lobului occipital prezintă șanțul occipital transvers și șanțul lunat
(inconstant).
Șanțul occipital transvers este paralel și anterior de șanțul parietooccipital.
Șanțul lunat este situat imediat anterior de polul occipital și separa aria striată de aria prestriată.
Fața medială a lobului occipital prezintă șanțul parietooccipital și fisura calcarină între care se
delimitează girusul cuneat (cuneus).
Fața inferioară a lobului occipital aparție lobului temporooccipital. La acest nivel se observă
șanțul calcarin care delimitează împreună cu șanțul colateral girul ligual. Girul lingual se continuă fără
o delimitare netă cu girul parahipocampic.
 LOBUL INSULEI
Lobul insulei este situat în profunzimea fisurii laterale. Evidențierea acestuia se face prin
secționarea operculilor frontal și frontoparietal. Lobul este delimitat de restul scoarței prin șanțul
circular al insulei, iar pe suprafața acestuia se evidențiază un șanț adânc numit șanțul central al insulei.

TRACTURILE COMISURALE
CORPUL CALOS este cea mai importantă comisură interemisferică, ale cărui elemente
descriptive se vizualizează pe o secțiune mediosagitală a encefalului. Forma sa este aceea a unui arc
turtit craniocaudal.
Porțiunile constitutive ale corpului calos, dinspre anterior spre posterior, sunt:
- rostrum;
- genunchiul corpului calos;
- trunchiul corpului calos;
- splenium corpului calos.
La nivelul feței superioare a corpului calos se găsește un strat de substanță cenușie numită
indusium griseum, ce prezintă două reliefuri longitudinale (stria longitudinală medială și stria
longitudinală laterală); stria longitudinală laterală sau tenia tecta se continuă cu girul fasciolar care
face trecerea între indusium griseum și girul dentat.

FORNIXUL (TRIGONUL CEREBRAL) este o cale de asociație hipocampomamilară, fiind

situat inferior de corpul calos, dar cu o rază de curbură mai mică.
Este alcătuit din două tracturi, care se alătură pe o porțiune a traiectului lor formând corpul
fornixului și care, anterior și posterior, se depărtează: prin depărtarea lor posterioară rezultă stâlpii
posteriori ai fornixului; bifurcațiile anterioare formează columnele fornicale care se termină in corpii
mamilari.

COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ are formă de arc, cu concavitatea posterioară și

inferioară. Este situată anterior columnelor fornicale și inferior nucleului lenticular. În comisura
anterioară se pot distinge o parte anterioară olfectivă și o parte posterioară temporală.