Lobul Parietal Lobul parietal este delimitat intre santul central care este situat anterior iar posterior

este limitat de santul perpendicular extern. Superior sa gaseste marginea superioara a fetei laterale iar inferior limita este data de santul lateral. Lobul parietal are un sant care se numeste intraparietal. Are un segment paralel cu santul cental dupa care se curbeaza si devine paralel cu marginea superiora a lobului. Delimiteaza 3 circumvolutii: -parietala ascendenta sau postcentrala. La nivelul acesteia este localizat centrul sensibilitatii generale -parietala superioara -parietala inferioara Lobul insulei este situat in adancimea santului lateral si este acoperit de buzele acestuia. Lobul insulei este delimitat de 3 santuri: -anterior [aproape vertical] -superior -postero-inferior Lobul insulei este strabatut de un sant oblic orientat catre antero-inferior care este marele sant al insulei. Imparte lobul in 2 parti: -una anterioara cu 3 circumvoluii scurte: anterioara, mijlocie si posterioara -alte 2 circumvolutii posterioare dintre care cea inferioara este cea mai lunga. Lobul temporal Delimitat superior de catre santul lateral si inferior marginea laterala a emisferi. Este impartit de catre 2 santuri cu dispozitie antero-posterioara (santul temporal superior si santul temporal inferior) in 3 circumvolutii: temporala superioara[I], mijlocie[II] si inferioara [III]. Pe fata inferioara nu este bine delimitat de lobul occipital si cele 2 se descriu impreuna.

Pe aceasta fata se gasesc 2 santuri antero-posterioare care sunt: santul occipito-temporal lateral si occipito-temporal medial. Aceste santuri delimiteaza 2 circumvolutii: una situata intre cele 2 santuri: lobul fuziform (circumvolutia occipito-temporala laterala) si a II-a este circumvolutia occipito-temporala media (are o portiune anterioara ce este circumvolutia hipocantului care se termina cu uncusul hipocantului si o portiune posterioara care este girusul lingual). Lobul ocipital Pe fata laterala a emisferei este situat intre santul parieto-occipital si polul occipital al emisferei. Pe fata latereala se observa 2 santuri cu orientare antero-posterioara numite santul occipital superior si santul occipital inferior. Aceste santuri delimiteaza 3 circumvolutii: I, II, III. Pe fata inferioara le-am descris impreuna cu lobul temporal iar pe fata mediala se delimiteaza o zona triunghiulara intre santul perpendicular intern si scizura calcarina care este numita lobul cuneus. Lobul corpului calos este situat intre santul corpului calos care margineste inspre superior corpul calos. Superior este delimitat de santul subfrontal [cingular]. Deasupra lobuli corpului calos in regiunea anterioara se gaseste o portiune din circumvolutia frontala superioara. Intre circumvolutia corpului calos si lobul unelus se delimiteaza o zona patrulatera numita prehunelus. Formatiunile interemisferice Cele 2 emisfere siunte legate intre ele prin formatiuni numite comisuri interemisferice. Acestea sunt corpul Calos, formixul, comisura alba anterioara. Corpul calos este format dintr-o lama patrulatera de substanta alba situata transversal. Are o lungime de 8-10 cm , o grosime de 1 cm iar latimea in partea anetrioara este de1 cm iar in partea posterioara este de 2 cm. Partea superioara este convexa in sens antero-posterior si plana in sens transversal. Fata superioara este acoperita de o lama subtire de substanta cenusie numita indusium-griseum si se se mai gasesc si striile longitudinale mediala si laterala. Fata inferioara a corpului calos este concava in sens antero-posterior si convexa in sens transversal. Partea posterioara a corpului calos este sudata de formix. Pe linia medio-sagitala este unit cu marginea superioara a septului pelucid. Formeaza peretele superior al ventriculului lateral. Extremitatea anterioara a corpului calos este curbata in jos si spre posterior si formeaza genunchiul corpului calos. Acesta margine se subtiaza la terminare, segment care se numeste cioc [rostrum]. Extremitatea posterioara este nummita splenium careeste un cordon larg de 2 cm si cu o grosimde de 1,5cm. Corpul calos este format din fibre interemisferice dispuse transversal. Fornixul [trigonul cerebral] Este o lama de substanta alba cu o forma triunghiulara, situata transversal, cu varful anterior si baza situata posterior. Se gaseste inferior de corpul calos.

Pe fata sa superioara, pe linia mediana se gaseste septul pelucid. Fata sa superioara contribuie la formarea peretelui inferior a prelungirii frontale a ventriculului lateral. Marginile laterale sunt asezate pe fetele superioare ale talamusilor. Marginea posetrioara adera de corpul calos. Unghiurile. Din unghiul anterior se desprind stalpii anteriori iar din cele 2 unghiuri posterioare pornesc stalpii posteriori. Stalpii anteriori sunt rotunjiti, se orienteaza in jos, inainte si lateral. Inconjoara exteremitatea anterioara a talamusului si delimiteaza orificiul interventricular [Monroe]. Stalpii anteriori se pierd in spatiul opto-peduncular in tuberculii mamilari. Stalpii posteriori sunt mai voluminosi, sunt turtiti, se orienteaza posterior si inferior de talamus. Se continua cu fimbrea care se gaseste pe peretele inferior a prelungirii sfenoidale a ventriculului lateral. Contine fibre longitudinael care leaga cornul lui Amon cu nucleul mamilar de aceeasi parte. Contine si fibre transversale care leaga coarnele lui Amon. Septul pelucid este alcatuit din 2 lame de substanta alba lipite intre ele si situate medio-sagital intre corpul calos si formix. Intre cele 2 lame se poate gasi un spatiu mai mult sau mai putin voluminos. Septul pelucid separa ventriculii laterali. Comisura alba anterioara are forma unui cordon situat pe peretele anterior al ventriculului III. Leaga lobii temporali si lobii olfactivi. Comisura alba posterioara face parte din comisurile intertalamice si contribuie la alcatuirea peretelui posterior al ventriculului III. Structura emisferelor cerebrale Fiecare emisfera este formata din substanta cenusie, substanta alba si o cavitate numita ventricul lateral. Substanta cenusie este dispusa intr-un strat periferic, numit scoarta cerebrala si sub forma unor mase celulare care sunt nucleii. Scoarta cerebrala are functie de aparat receptor. Analizeaza si sintetizeaza excitaitiile ajunse la ea precum si reactiile care pornesc de la ea. Este alcatuita din aprox 14 miliarde de celule. In scoarta s-au identificat straturi mai vechi dpdv filogenetic numite arhipaliu in care celulele sunt dispuse pe 3 sraturi. Aceasta structura se numeste alocortex si se gasesc straturi mai noi [neopaliu] structurate pe 6 straturi [izocortex]. Grosimea celor 6 straturi difera de la o regiune la alta. Straturile sunt urmatoarele -stratul molecular este foirmat din fibre mielinizate paralele cu suprafata scoartei. De asemenea contine celule nervioase piliforme.

-stratul granular extern format din celule mici cu nucleu mare -stratul piramidal format din celule piramidale -stratul granular intern format din celule stelate -stratul ganglionar format din celule piramidale gigane -stratul polimorf format din celule fusiforme Celulele din cele 6 straturi sunt legate prin fibre. Stratigrafia difera e la o zona la alta, difera si grosimea scoartei, difera forma si numarul celulelor. Pe baza acestor diferete au fost descrise anumite campuri corticale numite arii corticale, unele avand functie de receptie, altele sunt efectorii. Arile au fost numite prin numere de ordine. Nucleii telencefalului sunt: corpul striat, nucleul amigdalian si claustru. Corpul striat este format din 2 mase de substanta cenusie legate prin punti. Acestea sunt nucleul caudat si nucleul lentiform. Nucleul caudat este situat in plan sagital, are forma de virgila cu concavitatea anterioara. Extremitatea antero superioara este mai voluminoasa cu o grosimde de 2 cm si este numita capul nucleului caudat. In concavitatea nucleului caudat este situat talamusul. Extremitatea inferioara a nucleului caudat se subtiaza. Terminarea este numita coada si are un diametru de 3-4mm. Intre cap si coada se gaseste corpul nucleului. Capului i se descrie o extremitate superioara care proemina in ventriculul lateral si o fata inferioara. Spre lateral se invecineaza cu capsula interna care il separa de nucleul lentiform. Corpul are o fata superioara sau ventriculara (contribuie la formarea planseului ventriculului lateral) si o fata inferioara (concava care este separata de nucleul lentiform prin capsula interna). Inspre medial este separat de talamus prin santul optostrait. Coada inconjoara extremitatea posterioara a talamusului si ajunge pe tavanul prelungirii sfenopidale [temporale] a ventriculului lateral. Coada ajunge pana in apropierea nuceleului amigdalian. Nulcelul lentiform seamana cu o lentila biconvexa. Este situat infero-lateral de nucleul caudat. Portiunea sa laterala este mai intens colorata si este numita putamen. Portiunea sa medial este mai palida si este numita globul palid. Medial de nucleu este situata capsula interna care il separa de talamus. Spre lateral este separat de claustrum prin capsula externa.

Nucleul lentiform are un aspect triunghiular cu baza inspre lateral atat pe o sectiune orizontala cat si pe o scetiune frontala. Inferior de nucleul lentiform se gaseste regiunea subrenticulara formata dintr-o masa de subst alba situata intre nuclul lateral si tavanul prelungirii temporale a ventriculului lateral. In partea anterioara, inainte de ventriculul lateral, regiunea sublenticulara separa nucleul lentiform de scoarta circumvolutiilor orbitale. Medial se gaseste regiunea hipotalamica iar inspre lateral se gaseste lobul temporal. Regiunea sublenticulara cuprinde 2 parti : anterioara si posterioara. Cea anterioara este alcatuita din 3etaje: superior, mijlociu si inferior. Etajul superior este alcatuit din fibre care formeaza 2 fascicule: ansa lenticulara care leaga nucleul lentiform de talamus, hipotalamus si nuclul subtalamic si nucleul rosu. Cel de-al II-lea fascicul este comisura supraoptica care cuprinde fibre interlenticulare. Etajul mijlociu este format dintr-o lama subtire de sbstanta cenusie iar etajul inferior este format din substanta alba si a nume din pediculul inferomedial al talamusuluii. Regiunea sublenticulara posterioara corespunde segmentului sublenticular al capsulei interne. Utamenul este alcatuit din celule mici si putine fibre. In gliobul palid se gasesc celule nervoase voluminase si fibre numeroase. Conexiunile corpului striat sunt intrinseci si extrinseci. Conexiunile intrinseci sunt formate din fibrele care leaga nucleul caudat de cutamen si de globul palid. Conexiunile extrinseci cuprind fibre aferente si fibre eferente. Fibrele aferente sunt corticostriate. S-a deschis un circuit cu pornire din ariile 4, s si 8, fibrele ajung la nucleul caudat, apoi la palidum, la talamus, la nucleul subtalamic si se intorc in scoarta in ariile 6 si 4. Este un circuit cu rol in inhibarea miscarilor anormale si inutile. Majoritatea fibrelor eferente pornesc din lobul IV. Sunt descrise mai multe fibre: strio,subtalamice, stro-nigrice, strio-talamice, strio-olivare. Este descrisa ansa lenticulara care este alcatuita din fibre provenite din nucleul caudat, din cutamen, din lobul alid. Trec in bratul posterior al capsulei interne si se impart in 3: unele anterioare pt regiunea hipotalamica, unele mijlocii pt nucleii talamici si altele posterioare pt regiunea subtalamica.

Nucleul amigdalian este un nucleu situat in lobul temporal, este unit cu scoarta circumvolutiei hipocampului. Dpdv functional apartine rinencefalului. Este in raport cu coada nucleului caudat.Are numeroase conexiuni cu striile olfactorii. Eferentele aung la talamus, la circumvolutia limbica, la tuberculii mamilari. cei 2 nuclei amigdalieni sunt legati intre ei. Nucleul claustru este o lama de substanta cenusie situata intre cutamen si scoarata de pe locul insulei. Este separat de cutamen prin capsula externa. De scoiarta este separat prin capsula extrema. Substanta alba a emisferelor este numita centrul oval. Ocupa spatiul dintre scoarta, corp striat si diencefal. Este formata din mai multe tipuri de fibre: -de asociatie: scurte si lungi. Fibrele scurte [arcuate] sunt intracorticale sau subcorticale. Leaga 2 circumvolutii invecinate. Fibrele lungi leaga zone mai indepartate de pe aceeasi emisfera. Sunt grupate in 5 fascicule: a]fasciculul longitudilanl al circumvolutiei limbice leaga lobul frontal de partea anterioara a lobului temporo-occipital b]fasciculul unciform leaga fata orbitala a lobului fronta cu parta anterioara a lobului tempral c]fasciculul longitudinal superior leaga lloobul frontal de lobul temopro-paietal. d] fascicului longitudinal inferior leaga lobul occipitalm cu varful lobului temporal. e]fasciculul fronto-occipital O a II-a categorie de fibre sunt cele comisurale care se gasesc in formatiunile interemisferice. AIII-a categorie o reprezinta fibrele de proiectie ale scoartei care isi au originea in toata scoarta si se aduna in capsula interna. Capsula interna este o lama de substanta alba care are o grosim de aprioape 1cm. Se gaseste intre nucleul lentiform spre lateral iar spre medial se gaseste talamusul si nucleul caudat. In jos se continua cu pedunculul celebrat. Este formata din fibre care vin sau care pleaca de la scoarta. Pe sectiune orizontala capsula interna are forma de unghi. Unghiul coresp nucleului lentiform si este nunmit genunchiul capsulei interne. Segmentul anterior este numit brat anterior iar cel posterior este bratul posterior. Fibrele capsulei interne au fost sistematizate astfel:

a]fibre motorii - unesc scoarta cu ppedunculii cerebrali. Unele fac legatura intre scoarta si nucleii motori ai nervilor cranieni. Acestea alcatuiesc tractul geniculat sau cortico-nucleat. Altele fac legatura intre scoarta motorie si neuronii strio-motori din coarnele anterioare ale maduvei. Formeaza tractul cortico-spinal. Tractul cortic-nuclear isi are originea in treimea inferioara a circumvolutiei frontale ascendente. In capsula interna ocupa segmentul posterior al bratului anterior, genunchiul si partea anterioara a bratului poseterior. Tractul cortico-spinal isi are originea deasupra tractului cotico-nuclear. Trece prin bratul posterior al capsulei interne apoi prin peduculii cerebrali. Exista si fibre care formeaza o cale motorie secundara [calea cortico-ponto-cerebeloasa]. Aceasta se formeaza in scoarta lobului temporal. b]fibre care unesc scoarta cerebrala cu nucleii bazali. Ele realizeaza legaturi in ambele sensuri. Ele vin sau pleaca de la scoarta. Se gasesc fibre cerebro-talamice sau talamo-corticale, cerebronigrice sau cerebro-rubrice. c]fibre care unesc nucleii bazali intre ei: fibre talamo-lenticulare, caudo-talamice, caudolenticulare. d] Fibre care leaga nucleii bazali de formatiuni subiacente: de nucleul subtalamic, nucleul rosu, subst neagra. e] fibre care provin din formatiunile subcorticale si ajung la scoarta: senzitive sau senzoriale si provin din tracturile ascendente, fibre terminale ale sensibilitatii cutanate, fibre senzoriale ale caii vizuale sau auditive. Ventriculii laterali ora viitoare By MOSS