Diencefalul

Diencefalul este situat in continuarea craniala a tr. cerebral, se mai numeste si creierul
intermediar. Este acoperit de ambele parti de emisferele cerebrale,avand libera doar fata bazala.
Diencefalul este situat pe partile laterale ale ventriculului III si se intinde de la lamina terminalis
pana la glanda pineala.

Anterior este in raport cu cisterna bazala si pedunculii cerebrali, iar dorsal cu fornixul si
nucleul caudat. Lateral se gaseste capsula interna, iar medial cavitatea ventriculara, in care santul
hipotalamic separa talamusul de hipotalamus. Anterior polul anterior al talamusului delimiteaza cu
coloana anterioara a fornixului orificiul lui Monro.

Fata bazala este delimita anterior de chiasma optica, lateral de tracturile optice si posterior de
marginile anterioare ale pedunculilor cerebrali.Chiasma optica este o lama de substanta alba
patrulatera, la care anterior unghiurile sunt formate de nervii optici iar unghiurile posterioare se
continua cu tracturile optice. Tracturile optice au un traiect inapoi si lateral, inconjoara pedunculii
cerebrali si se ramnifica fiecare intr-un ram lateral ce merge spre corpul geniculat lateral, si un ram
medial ce merge spre corpul geniculat medial. Intre chiasma optica , tracturile optice si pedunculii
cerebrali, pe fata bazala se formeaza spatiul opto-peduncular. Portiunea anterioara este ocupata de
tuber cinereum care formeaza podeaua ventriculului III. Tuber cinereum are o prelungire in forma
de palnie , numita infundubul , la capatul caruia se afla hipofiza, iar posterior de acesta se afla
corpii mamilari.
 Fata dorsala este vizibila doar dupa ridicarea fornixului. Pe linia mediana prezinta despicatura
ventriculului III. Pe marginile despicaturii ventriculare se afla o dunga albicioasa numita stria
medulara sau stria habenulei. Aceste structuri sunt conectate anterior cu trigonul cerebral, iar
posterior se latesc si se unesc posterior formand comisura habenulei. De aceasta comisura se
fixeaza glanda epifiza sau pineala. De parte si de alta a despicaturii ventriculului III se afla fata
dorsala a talamusului, convexa, acoperita de un strat subtire de substanta alba denumit stratul zonal
ce diferentiaza talamusul de nucleul caudat. Intre talamus si nucleul caudat se afla santul opto-strit,
care delimiteaza lateral diencefalul, si reprezinta locul de insertie a lamei choroide a ventriculului
III. Sub lama choroida se gaseste tenia choroida ce desparte fata dorsala a talamusului in doua
suprafete: una mediala mai intinsa , acoperita de stratul zonal si panza coroidiana a ventriculului
III, si o suprafata laterala acoperita de lamina affixa, ce formeaza podisul ventriculului lateral. La
polul anterior al talamusului se gaseste tuberculul anterior, care se largeste inapoi si lateral, si se
numeste pulvinar. In regiunea dorso-mediana, de fiecare parte a despicaturii ventriculului III se afla
trigonul habenulei, la nivelul caruia se gaseste tuberculul habenulei.

Fetele laterale sunt greu vizibile datorita EC , sunt delimitate de un plan ce trece prin santul
optostriat

Diencefalul este format din :

talamus
 hipotalamus
subtalamus
epitalamus
metatalamus
 Talamusul este o structura diencefalica simetrica, voluminoasa , ovoidala, cu axul mare
orientat oblic antero-posterior si medio-lateral, astfel ca polii anteriori sunt mai apropiati decat cei
caudali. Este situat la extremitatea anterioara a trunchiului cerebral si I se descriu 4 fete si 2 poli.

Fata superioara sau dorsala este limitata lateral ce o separa de nucleul caudat , santul
optostriat (sau talamo-striat). In acest sant se gasesc vena talamostriata si tenia semicirculara (stria
terminala) ce se continua cu lamina affixa. In partea mediala, fata dorsala este marginita de stria
talami sau habena. Ea porneste din partea anterioara a glandei epifiza. De aici se indreapta anterior
spre aria septala si nucleii anteriori ai hipotalamusului. Spre extremitatea ei posterioara, stria talami
impreuna cu pedunculul mijlociu al epifizei si cu fata dorsala a talamusului, delimiteaza triunghiul
habenular in care se afla nucleul habenular.Fata dorsala este strabatuta de un sant in diagonala, la
nivelul caruia sunt plasate plexurile coroide ale ventriculului lateral si se numeste santul coroidian.
Acesta imparte fata dorsala in doua portiuni: postero-intern ce este acoperit de trigonul cerebral si o
portiune antero-externa ce ia parte la alcatuirea planseului prelungirii anterioare a ventriculului
lateral.

Fata inferioara sau ventrala vine posterior in raport cu regiunea subtalamica, iar anterior se
continua cu hipotalamusul si face legatura dintre mezencefal si diencefal.

Fata mediala este verticala, asezata sagital si are 2 segmente:

2/3 anterioare sunt libere, formeaza peretele lateral al ventriculului III. Ea este limitata
inferior de santul lui Monro, ce o separa de hipotalamus. Santul lui Monro se intinde de la
deschiderea apeductului lui Sylvius in ventriculul III, pana la orificiul lui Monro ( foramen
intraventricularis) care face comunicarea dintre ventriculul III cu cornul frontal al ventriculului
lateral. Fetele interne sunt unite printr-o banda numita adeziunea intertalamica sau comisura
cenusie.
1/3 posterioara este extraventriculara si vine in raport cu cisterna abiens, ampula venei
lui Gallen, glanda epifiza si tuberculii cvadrigemeni

Fata laterala este convexa, este in raport cu fata doromediala a nucleului lentiform. La acest
nivel se intrepatrund fibrele inter-talamo-striate cu fibrele cortico-spinale formand zona grilaj al lui
Arnold.

Polul anterior este mai mic decat cel posterior si apropiat de cel controlateral, si impreuna cu
trigonul cerebral delimiteaza orificiul Monro

Polul posterior este mai voluminos se mai numeste si pulvinar, si apar in relief cei doi corpi
geniculati ai metatalamusului.

Vascularizatia talamusului este asigurata de :

artera comunicanta posterioara

artera cerebrala posterioara care da doua ramuri: ramul postmamilar si ramul
talamogeniculat
artera coroidiana ce da artera pulvinarului
artera cerebrala mijlocie ce da artera lenticulooptica
 Epitalamusul este format din :

glanda epifiza
trigonul habenular
stria medullaris
comisura alba posterioara

Glanda epifiza (pineala) este o glanda endocrina de forma unui con, si marimea unui bob de
mazare . Este asezata intre spleniul corpului calos ce se afla superior si tuberculii cvadrigemeni
anteriori , care se gasesc dedesubt. Acest spatiu se mai numeste si patul epifizei .I se descriu:

o fata superioara in raport cu spleniul corpului calos, de care este despartit prin fata
cerebrala a lui Bichat
o fata inferioara care este situat intre tuberculii cvadrigemeni anteriori
un varf
o baza care este impartita de un reces al ventriculului III ( recesul pineal) in doua lame
: una inferioara si una posterioara. Sub lama inferioara se afla comisura alba posterioara iar
deasupra lamei superiaoare se afla recesul suprapineal. De la baza glandei pornesc trei perechi de
pedunculi: anteriori, mijlocii si posteriori.

Epifiza este formata din celule pineale si gliale, grupate in mici lobuli, separati din tracturi
conjunctivovasculare. Celulele pineale reprezinta elementul secretor, propriu al parenchimului. La
nivelul corpului celular, axonii neuronilor simpatici postggl din ggl. cervical superior stabilesc
sinapse secretorii. Celulele gliale sunt reprezentate de astrocite,formeaza o matrice ce separa
celulepineale si sunt mai numeroase la baza.
 Are functie endocrina avand functii majore de obicei inhibitorii, in reglarea activitatii
hipofizei, pancreasului endocrin,paratiroidelor, suprarenalei si gonadelor, iar principalul hormon al
glandei este melatonina.

Trigonul habelunar este zona delimitata inferior de coliculul superior si pedunculul mijlociu
al epifizei, lateral de pulvinar si medial de pedunculul anterior al epifizei. In aria sa predomina
nucleul habenular. Acesta primeste aferente prin stria medullaris. O parte din aceste fibre se
incruciseaza pe linia mediana si formeaza comisura habelunara.

Stria medularis este o banda de substanta alba ce urmeaza marginea interna a talamusului
pana la nivelul ariei septale.

Comisura alba posterioara este o banda de substanta alba cu directie transversala , aflata la
limita dintre mezencefal si diencefal. se afla sub glana epifizara, deasupra deschiderii apeductului
lui Sylvius in ventriculul III.

Hipotalamusul reprezinta partea anterioara a diencefalului ce formeaza planseul

ventriculului III. Reprezinta un centru important in coordonarea functiilor endocrine, a sistemului
nervos vegetativ si a comportamentului emotional. Are forma de palnie turtita lateral si are doua
fete.

Hipotalamusul formeaza planseul ventriculului III , se intinde transversal intre cele doua
santuri hipotalamice. In sens antero-posterior i se descriu 3 zone:

periventriculara formata din grupe nucleare imprecis delimitate

mediala ce se intinde pana la planul sagital ce uneste coloana anterioara a fornixului
cu tractul mamilotalamic
laterala situata intre acest plan si capsula interna

Hipotalamusul prezinta o fata ventrala extraventriculara, si o fata dorsala ventriculara.

 Fata ventrala este incadrata de rombul optopeduncular, limitat antero-lateral de chiasma si
tracturile optice si postero-lateral de fetele interne divergente ale pedunculilor cerebrali.Acestei fete
i se descriu :

o zona anterioara supra optica

pars chiasmatica situata desupra chiasmei optice
tuber cinereum o proeminenta de care se desprinde tija hipofizara
o zona posterioara reprezentata de corpii mamilari

si comisura alba anterioara, dorsal de santul hipotalamic si distal de linia convetionala ce

uneste comisura alba posterioara cu marginea corpilor mamilari.

Lateral hipotalamusul se continua cu structuri invecinate fara o demarcatie precisa.

Din hipotalamus fac parte chiasma optic, tractul optic, tuber cinereum cu infundibulul,
hipofiza i tuberculii mamilari.
Chiasma optic, este situat n poriunea anterioar a hipotalamusului, format din fibrele
nervilor optici, care parial se ncrucieaz. Lateral i posterior chiasma optic continu cu tractul
optic. Ultimul, ocolind pedunculul cerebral din partea lui lateral, se termin cu dou rdcini n
centrii subcorticali vizuali.Rdcina lateral, mai voluminoas, vine spre corpul geniculat lateral,
iar rdcina medial, mai subire, ajunge la tuberculul cvadrigemen superior.
Tuberculul cenuiu, (tuber cinereum), se afl posterior de chiasma optic, anterior de
tuberculii mamilari, iar de prile laterale trec tracturile optice. Tuberculul cenuiu are o prelungire
conic, numit infundibul, prin care se leag cu hipofiza. n pereii tuberculului cenuiu se conin
nucleii tuberali.
 Tuberculii mamilari, sunt dou proeminene emisferice, dispuse posterior de tuberculul
cenuiu, paramedian i anterior de substana perforat posterioar. Substratul subire de substan
alb i substan cenuie, situat n interior, formeaz nucleii mediali i laterali ai corpului mamilar.
n tuberculii mamilari se termin stlpii anteriori ai fornixului. Nucleii corpilor mamilari reprezint
centrii subcorticali ai analizatorului olfactiv.
Hipotalamusul prezint o legtur dubl cu hipofiza, att nervoas ct i vascular. Legtura
nervoas este reprezentat de dou tracturi:supraoptico-hipofizar i tubero-infundibular.
Legtura vascular este realizat prin intermediul sistemului port hipotalamo-hipofizar,
descoperit de Gr. T. Popa i U. Fielding n anul1930. Este un sistem vascular dublu capilarizat.
Artera hipofizar superioar dup ce ptrunde prin partea antero-superioar a tijei hipofizare,se
capilarizeaz n jurul terminaiilor axonilor tractului tubero-infundibular.De la acest nivel ele vor
continua cu canalele venoase ale sistemuluiport, ce merg prin tija hipofizar pn la nivelul
adenohipofizei,unde se vor capilariza din nou n jurul celulelor glandulare formnd sinusoidele
hipofizare

Subtalamusul reprezinta zona de trecere dintre diencefal si mezencefal. Se gaseste la nivelul

fetei inferioare a straturilor optice, fiind dispusa cranial fata de tegmentul mezencefalic, anterior
fata de talamus, lateral de hipotalamus si medial de capsula interna si nucleul lentiform. Din punct
de vedere structural contine atat fascicule ce traverseaza regiunea in toate sensurile, fiind alcatuit
din nuclei proprii si fascicule de fibre proprii sau in tranzit spre alte etaje ale sistemului nervos.

Metatalamusul, este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal i

mezencefal. El este format din corpul geniculat lateral i corpul geniculat medial. Corpul geniculat
lateral este o mic mas ovoid situat infero-lateral de pulvinar, care este unit cu coliculul
cvadrigemen superior prin intermediul braului coliculului superior. El reprezint o staie la nivelul
cii optice. Corpul geniculat medial este situat pe faa inferioar a pulvinarului,lateral de coliculul
cvadrigemen superior. La nivelul corpului geniculat medial se termin fibrele lemniscului lateral
(auditiv)