Cerebelul

Este asezat in spatele tr. cerebral fiind separat de fata dorsala a bulbului si puntii prin
cavitatea ventriculului IV. Se mai numeste si creierul mic si este plasat in fosa postero-inferioara a
cutiei craniene, denumita si fosa cerebeloasa.

Loja cerebeloasa este delimitata astfel:

inferior se sprijina pe fata endocraniana a occipitalului, si impreuna cu cortul

cerebelului inchid loja cerebeloasa. Ea comunica cu loja cerebrala prin orificiul lui
Pacchioni.
superior vine in raport cu lobii occipitali ai EC de care este separat printr-o prelungire
a durei craniene denumita si cortul cerebelului
antero-lateral este delimitata de stanca temporalului

Desi este asezat posterior de tr. cerebral, cerebelul este legat de acesta prin 3 perechi de
cordoane denumite pedunculii cerebelosi. Ansambul acestor formatiuni formeaza o parte din
acoperisul ventriculului IV. Toate cele 3 perechi de pedunculi ies din cerebel pe fata lui anterioara,
prin incizura cerebeloasa:

doi pedunculi cerebelosi inferiori , care-l leaga de bulb si MS , se numesc corpi

restiformi, par a fi continuarea fasciculului posterior a maduvei, care in unghiul
inferior al fosei romboide se desparte divergent , trece pe langa unghiul lateral al
ventriculului IV, se arcuieste inapoi si lateral, si atinge pedunculii mijlocii, limitand
astfel triunghiul inferior al ventricului IV.
doi pedunculi cerebelosi mijlocii , foarte dezvoltati, se continua bazal cu puntea, iar
lateral ajung pana la nivelul fisurii orizontale
doi pedunculi cerebelosi superiori care fac legatura cu mezencefalul, sunt in
continuarea valului medular anterior, in sus , se atinge cu cel de partea opusa, iar in
jos are directie divergenta. Intre cele doua margini se afla valul medular anterior sau
valvula Vieussens

Conformatie exterioara

Cerebelul are forma de ovoid, cu axul mare transversal de 8-10 cm., axul vertical de 5 cm si
greutate de 150-200 cm, are suprafata divizata de santuri , in circumvolutiuni, suprafata masoara
1000 cm patrati, din care doar 1/6 este vizibila la exterior, restul fiind plasat in profunzimea
santurilor.

Se descriu cerebelului:

o portiune mediana , proiemineneta, alungita in sens antero-posterior denumita

vermisul cerebelos
2 mase laterale mai voluminoase denumite emisferele cerebeloase
 Privit in ansamblu i se descriu 3 fete si o circumferinta:

1. Fata superioara prezinta o proieminenta medina numita vermis superior , pe laturile

caruia se afla emisferele cerebeloase care sunt plane si inclinate in jos si in afara. Vermisul este o
formatiune mica , unica. Prezinta circumvolutii transverse inelare. Limita pe emisferele cerebeloase
este imprecisa.
2. Fata inferioara prezinta pe linia mediana un sant adanc denumit valecula sau valea lui
Reil, in pronfuzimea caruia gasim vermisul inferior. Acesta din treimea posterioara trimite lateral ,
in fiecare emisfer cerebelos cate o prelungire de substanta alba , formand un relief in cruce numit
piramida lui Malacarne. Pe laturile valeculei se gasesc emisferele cerebeloase care sunt convexe
3. Fata anterioara (ventriculara) priveste spre cavitatea ventriculului IV si are doua
portiuni:
portiunea inferioara care reprezinta extremitatea anterioara a vermisului
inferior numita lueta. De la acest nivel pe laturile ei se desprind doua lame de substanta alba ce se
indreapta transversal spre cei doi lobi ai cerebelului, si se numesc floculi. Aceste lame alcatuiesc
valul medular posterior sau valvula lui Tarin, se rasfrang in jos pentru a se continua cu membrana
tectoria a ventriculului IV
portiunea superioara este reprezentata in sus de valul medular anterior, lateral
de masa reunita a celor trei pedunculi cerebelosi si in jos de valul medular posterior
 Circumferinta cerebelului separa fata superioara de cea inferioara , prezentand pe ea un sant
adanc numit marele sant circumferential al lui Vicq dAzyr sau santul orizontal. Posterior si median
acest sant este intrerupt de o mica scobitura numita incizura marsupialis.

Pedunculii cerebelosi reprezinta legatura cerebelului cu tr. cerebral. Sunt elemente solidare
constituite din formatiuni lamelare pericerebeloase, care se continua si cu valurile medulare. Aceste
formatiuni intra si in structura acoperisului ventriculului IV. Cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi
ies din cerebel pe fata lui anterioara la nivelul incizurii cerebeloase.

Lobulatia cerebelului. Pe suprafata exterioara a cerebelului se gasesc santuri , unele mai

adanci numite scizuri sau fisuri (santuri de prim ordin) ce imparte cerebelul in lobi ; iar altele sunt
mai putin adanci ce despart lobii in lobuli ( santuri de ordinul II). Pe lobuli se gasesc santuri mai
putin adanci care ii impart in lame si lamele. Se creeaza astfel o corespondenta intre lobulatia
vermisului si cea a emisferelor cerebeloase . Limitele anatomice ale lobulilor nu corespund
organizarii functionale a cerebelului.
 Pe parcursul dezvoltarii ontogenezei, prima scizura apare pe fata inferioara a mugurelui
cerebelos si se numeste fisura postnodulara. A doua fisura apare spre partea antero-superioara a
mugurelui cerebelos si se numeste fisura primara. Intre aceste scizuri se delimiteaza trei lobi
cerebelosi, fiecare cu lobulii lui.

Lobul anterior este situat pe fata superioara, anterior de fisura primara si prezinta pe linia
mediana la nivelul vermisului 3 lobuli: lingula, lobulul central si culmen; iar la nivelul emisferelor
cerebeloase 2 lobuli pe fiecare emisfer: 2 aripi ale lobulului central si lobulii patrulateri
 Lobul posterior este situat intre fisura primara si cea postnodulara. La nivelul vermisului
superior prezinta 2 lobuli: declive (VI) si folium (VII A), iar pe vermisul inferior are 3 lobuli: tuber
(VII B), piramida (VIII) si uvula (IX). Pe fata superioara a emisferelor cerebeloase, lobul posterior
este reprezentat de : simplex si lobulul semilunar superior; iar pe fata inferioara este reprezentat de
lobulul semilunar inferior, gracilis care corespunde tuberului( paramedian1),lobulul digastric
(biventer 1) si tonsilar sau amigdalian ce corespunde uvulei.

Lobulul floculonodular este situat inaintea fisurii postnodulare de pe fata inferioara si

prezinta urmatorii lobuli: nodulul pe vermis si floculus crespondentul acestuia pe emisfer.

Filogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este alcatuit din arhicerebel, paleocerebel si

neocerebel. Din punct de vedere filogenetic primul lob care apare este lobul floculo-nodular sau
arhicerebelul la pesti, apoi o data cu trecerea la viata terestra se dezvoltalobul anterior sau paleo
cerebelul, iar la primate apare portiunea cea mai noua, neocerebelul.

Arhicerebelul cuprinde lobulii nodulul si floculus, este conectat cu nucleii vestibulari si are
rol in mentinerea echilibrului.

Paleocerebelul este format din lobul anterior impreuna cu piramida si uvula , el este conectat
cu proprioreceptorii prin caile spinocerebeloase si are rol in coordonarea tonusului muscular.

Neocerebelul este reprezentat de lobul posterior, este conectat cu neocortexul si intervine in

coordonarea miscarilor complexe.

Vascularizatia cerebelului este asigurata de artera cerebeloasa superioara si artera cerebeloasa

antero-inferioara ce sunt ramuri din artera bazilara si artera cerebeloasa postero-inferioara care este
ram din artera vertebrala.
 Sectiunile cerebelului

La nivelul cerebelului, substanta cenusie se dispune periferic, alcatuind scoarta cerebelosa si

central sub forma nucleilor cerebelosi. Substanta alba este dispusa la interiorsi sub forma centrului
medular trimite prlungiri ramnificate spre scoarta (arborele vietii) si spre trunchiul cerebral sub
forma pedunculilor cerebelosi.

Se observa ca dispunerea celor doua tipuri de substanta este diferita fata de dispunerea de la
nivelul maduvei spinarii si tr. cerebral. Aparitia scoartei spre care vin si pleaca fibre este
caracteristica structurilor nervoase de integrare superioara.

Scoarta cerebeloasa urmeaza detaliile de relief ale cerebelului, gosimea variaza 1-2 mm si
are aceeasi structura pe toata intinderea ei. Din exterior spre interior este formata din 3 straturi:

molecular
ganglionar
granular

Nucleii cerebelosi, in profunzimea substantei albe, de o parte si alta a liniei mediane se

gasesc cate 4 nuclei ce sunt:

fastigial, se gaseste in profunzimea vermisului, deasupra plafonului ventriculului IV

 globos, este situat lateral format din 2-3 mase celulare mici
emboliform este plasat in hilul nucleului dintat si impreuna cu nucleul globulos
formeaza nucleul interpositus
dintat, este cel mai voluminos, este plasat in profunzimea emisferelor , are pe sectiune
aspectul nucleului olivar bulbar, motiv pentru care se numeste si oliva cerebeloasa. Din punct de
vedere filogenetic si functional apartine neocerebelului.

Substanta alba este formata din fibre scurte (intracerebeloase) si fibre lungi (de proiectie).

Fibrele scurte pot fi homolaterale, conectand doua puncte de pe scoarta aceluiasi emisfer, sau
heterocolaterale

Fibrele lungi trec prin pedunculii cerebelosi si sunt aferente si eferente. Si unele si altele se
organizeaza in circuite morfofunctionale, care stau la baza principalelor functii ale cerebelului

Cerebelul intervine in realizarea urmatoarelor functii:

mentinerea posturii statice

coordonarea desfasurarii miscarilor, a fortei de contractie si mentinerea posturii
dinamice
coordonarea miscarilor voluntare a muschilor capului si gatului, a trunchiului si
membrelor

Principalele semne ale disfunctiei cerebeloase sunt:

hipotonia musculara
tulburari posturale statice si dinamice
ataxia
tulburari ale reflexelor osteotendinoase
nistagmusul
disartria

In functie de localizarea leziunii se descriu 4 sindroame cerebeloase.

Sindromul de vermis inferior (floculonodular) se caracterizeaza prin incapacitatea mentinerii

posturii verticale. Asociaza frecvent nistagmusul pozitional. Sindromul apare frecvent in tumori ale
vermisului,astrocitom cerebelos, meduloblastom.

Sindromul de vermis superior se caracterizeaza prin hipotonie paraxiala, la care se adauga

ataxia membrelor inferioare si a trunchiului.Acest sindrom apare in alcoolismul cronic

Sindromul de emisfer cerebelos este dominat de hipotonia si ataxia extremitatilor

homolaterale, disartrie si nistagmus. Cauzele cele mai frecvente sunt tumorile si accidentele
vasculare.

Sindromul pancerebelos prezinta toate semnele disfunctiei cerebeloase manifestate bilateral,

se intalneste in boli degenerative si intoxicatii (alcoolice).