Sunteți pe pagina 1din 11

SUBIECTE ANATO II

1. Cerebelul configuratie externa, asezare, raporturi Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare. Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortu l cerebelului si posterior de bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventr iculului 4. Cerebelul se sprijina postrior pe fosele cerebeloase ale occipitalul ui. Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In ansamblu i se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioa ra prezinta median o adancitura in care se gaseste vermisul. La limita dintre ce le 2 fete, posterior, se gaseste un sant care se numeste marele sant circumferen tial sau fisura orizontala. Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau foli i, si santuri mai largi care se numesc fisuri. Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebe l (aparut la amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om). Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, pal eocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior. La limita dintre partile cerebelului exista fisuri: a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata su perioara a cerebelului b) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata inferioara a cerebelului.

2. Lobatia si lobulatia cerebelului Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebe l (aparut la amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om). Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, pal eocerebelul este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior. La limita dintre partile cerebelului exista fisuri: a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata su perioara a cerebelului b) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata inferioara a cerebelului. Fiecare lob este format din lobuli, atat pe vermis cat si pe emisferele cerebral e. Lobulii vermisului C culmen; P piranus L lingula; U uvula Lc lobul central; N nodulus D declive F folium T tuber PC paleocerebel NC neocerebel AC arhicerebel FS fisura superioara FO fisura orizontala FPL fisura posterolaterala Lobulii emisferelor FL fraul lingulei ALC aripioara lobului central P patrulater S simplex SS semilunar superior

Si semilunar inferior BV biventer T tonsila F floculus 6. Scoarta cerebeloasa Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structur a la orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime. 1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelat e, celule nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii. Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloa se si putine fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase). Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul inter mediar. Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare. Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas. 2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje (aprox imativ 15 milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de buteli e si sunt asezate cu baza spre stratul granular. Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paral ele, cu fibre agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete. 3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevro glii. Componenta celulara este alcatuita din: A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele l or ajung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celul ar face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dend ritele celulelor granulare. B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T", formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinap sa cu axonii celulelor Golgi, cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase. Componenta fibrilara este alcatuita din : A. Fibre agatatoare B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O f ibra muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinaps a dendritele celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare) . Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele c elulelor granulare un glomerul cerebelos. Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman si nevroglii multipenate Fananas. Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fi brele proprii de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventr al, in dreptul acoperisului ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: v alul medular superior si cel inferior.

8. Nucleii cerebelosi Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba , care intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb. Acesti nuclei se impart in 3 grupe: 1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventricululu i 4, si apartin arhicerebelului. 2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la li

mita dintre vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat. 3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero -medial, si apartine neocerebelului. Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate eferentele.

9. Aferentele cerebelului Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibr e agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele s coartei. Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spr e stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt ce lulele Purkinje. Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje. Aferentele sunt de 2 tipuri: 1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori) -> fibre spino-cerebeloase anterioare si posteri oare spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori) -> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (aj ung prin pedunculii cerebelosi inferiori) -> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tra ctului mezencefalic al nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculi i cerebelosi superiori si valul medular superior) -> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustic e si optice de la coliculii cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior) 2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel -> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocer ebel -> ibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleoce rebel -> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocereb el Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibr ele agatatoare

10. Eferentele cerebelului Pornesc de la nucleii cerebelosi astfel: -> de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermediolateral din talamus, la nucleul rosu si complexul olivar. Toate aceste eferente sunt incrucisate si apartin neocerebelului. -> de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu, prin fibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fibre rubrospin ale) sunt in continuare incrucisate => dubla decusatie -> de la nucleii fastigiali care apartin arhicerebelului pleaca 2 tipuri de efer ente: 1) Fibre cerebelo-vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi infe riori la nucleii vestibulari 2) Fibre cerebelo-vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul un cinat la nucleii vestibulari, trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori. A

cest fascicul mai contine si fibre aferente ale arhicerebelului spre nucleii ret iculari median si paralateral.

14. Talamus topografie, nuclei Talamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga), situate de o part e si de alta a ventriculului 3. Sunt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului ( substanta alba): lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mi ca si se gaseste la periferia talamusului. Nucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe: nucleii anteriori nucleii mediali nucleii laterali nucleii ventrali nucleii intralaminari se gasesc in grosimea lamei medulare interne nucleii liniei mediane se gasesc intre nucleii talamici si ependim nucleul reticular talamic se gaseste intre lama medulara externa si capsula inte rna Nucleii sunt clasificati in 3 categorii: a) Nuclei cu conexiuni specifice (R) de releu nucleii: anteriori, ventrali posteriori, corpii geniculati b) Nuclei de asociatie specifici (A) nucleii: liniei mediane, reticular c) Nuclei cu conexiuni subcorticale (SC) sau nuclei cu proiectie corticala difuz a (D) nucleul ventral anterior, nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari .

15. Talamus nucleii anteriori 1. Nucleii anteriori (R) se gasesc in bifurcatia lamei medulare interne exista 3 subgrupe: ventral medial si dorsal primesc ca aferente principale fasciculul mamilo-talamic si fibre corticale eferente: spre cortexul din girus cinguli, spre ariile 23,24,32, prin bratul ant erior al capsulei albe interne; spre nucleii habenulari prin stria medularis sunt centru de legatura intre hipocamp si sistemul limbic, si sunt inclusi in ci rcuitul limbic descris de Papez sindromul Korsakov se datoreaza lezarii tractului mamilo-talamic, care duce la p ierderea memoriei recente

16. Talamus nucleii mediali 2. Nucleii mediali Nucleul dorso-medial are 2 parti: a) o parte magnocelulara (SC) b) o parte parvocelulara care se gaseste posterior (A) eferente: in regiunea preoptica, spre cortexul orbitofrontal, ariile 10-40 are conexiuni cu alti nuclei talamici (intralaminari laterali si ai liniei media ne) este considerat releul dintre hipotalamus si cortex orbitofrontal are rol in integrarea informatiilor somatice, viscerale, olfactive, in legatura cu tonusul afectiv are roluri afective si in determinarea personalitatii poate da tulburari comportamentale in tumori de lob frontal

17. Talamus nucleii liniei mediane, nucleii intralaminari 3. Nucleii liniei mediane sunt 4 grupe: paramedian, paraventricular, reuniens, romboid. Nucleul reuniens la nivelul sau are loc adezio intertalamica, unde nu se schimba fibre intre nuclei au in structura celule asemanatoare cu neuronii vegetativi au conexiuni cu: nucleii intralaminari, nucleul dorsal-medial, hipotalamus, cort ex prepiriform au rol in coordonarea functiei vegetative 4. Nucleii intralaminari (SC) cel mai important nucleu este nucleul centro-median sau Lewis mai exista 4 grupe: nucleul central-lateral, central medial, paracentral si para fascicular au rol in interconectarea nucleilor talamici, in reactia de trezire aferente: de la formatia reticulata, de la nucleul emboliform si de la sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) eferente: prin corpul striat spre arii motorii din cortex

18. Talamus nuclei laterali 5. Nucleii laterali (posterior si dorsal) au conexiuni cu cortexul parietal si cu alte grupe talamice: nucleii ventrali si mediali. Nucleul pulvinar: aferente: caile sensibilitatii generale si caile optice, si au proiectii in arii le occipitale si in cortexul parietal (ariile 5 si 7) roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati, controlul oculomotor, al vorbirii, perceptia durerii cronice

19. Talamus nuclei ventrali 6. Nucleii ventrali a) Nucleul ventral anterior (SC/D) aferente: de la nucleii bazali (corpii striati), nucleul centromedian, nucleul d intat, substanta neagra. eferente: difuze, nespecifice, spre lobul insulei roluri: stimularea acestor nuclei duce la modificarea activitatii corticale b) Nucleul ventral lateral aferente: cerebeloase, de la nucleul dintat prin fasciculul dento-talamic, de la substanta neagra prin fasciculul nigrotalamic, de la nucleul rosu prin fascicul ul rubrotalamic eferente: spre ariile motorii 4 si 6 Acest nucleu apartine unor circuite de tip cortex-cerebel-nucleu ventrolateral-c ortex, sau cortex-corpstriat (nuclei bazali)-nucleu ventrolateral-cortex are rol in initierea si organizarea miscarilor c) Nucleul ventral posterior Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti 3 nuclei: i) Nucleul ventral postero-lateral aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fibre in contracurent de la cortex (cortico-talamice) ii) Nucleul ventral postero-medial

aferente: lemniscul trigeminal, fibre gustative (de la nucleul tractului solitar ), fibre descendente cortico-talamice Eferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile 3,1,2) iii) Nucleul ventral postero-intermediar aferente: de la structuri vestibulare (neuronul 3 al caii vestibulare) proiectie: postcentral de lobul parietal

20. Nucleii reticulari, pediculi talamici 7. Nucleul reticular (SC) se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna se numeste reticular pentru ca are aspect de retea, deoarece prin el trec toate aferentele si eferentele talamusului roluri: in integrarea activitatii talamice dintre nuclei aferente: de la formatia reticulata, de la ceilalti nuclei talamici si de la hip otalamus eferente: spre cortex si formatiuni subcorticale Talamusul este impartit in 3 parti: Paleotalamusul, care este reprezentat de nucleii de releu Neotalamusul, care este reprezentat de nucleii de asociatie Arhitalamusul, care este reprezentat de nucleii cu conexiuni subcorticale si de cei cu proiectie corticala difuza. Talamusul este legat de alte structuri prin pediculii talamici: 1) Pediculul anterior de la nucleii anteriori si mediali, trece prin bratul ante rior al capsulai interne spre lobul frontal 2) Pediculul superior de la nucleii laterali si ventrali, trece prin bratul post erior al capsulei interne spre lobii frontal si parietal 3) Pediculul posterior de la pulvinar si corpul geniculat medial, merge prin seg mentul retrolenticular al capsulei interne spre lobii parietal si occipital 4) Pediculul inferior pleaca de la grupe posterioare talamice si corpi geniculat i mediali, in segmentul sublenticular al capsulei interne si merge la lobul temp oral

21. Functiile talamusului Rolurile talamusului: 1) Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale 2) Integrarea in activitatea motorie 3) Roluri in activitatile psihice, in procesele de constienta si atentie si de r aportare emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau extern. Leziuni talamice Leziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga afaz ie talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vorbirii => nu vorbim artic ulat si avem greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor) Leziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta => tulburari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala. Balbismul (balbaiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a schimba emisfera cerebrala dominanta. Leziuni talamice izolate: a) lezarea nucleului centromedial => tremur in repaus al extremitatilor si misca ri coreoatetozice b) lezarea nucleilor liniei mediane => tulburari cardiovasculare, edeme, cianoza Sindromul talamic este suprareactia descrisa de Head: la un stimul foarte slab f ace o hiperalgie pe partea respectiva Sindromul Dejerine-Roussy La nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri, temperaturi, tipuri de dur

ere, si caracterul lor afectiv.

22. Hipotalamusul configuratie externa Hipotalamusul este format din 3 straturi de celule vegetative, care dinspre cavi tatea ventriculului 3 spre exterior sunt : stratul periventricular (mai bine dez voltat anterior), stratul medial, stratul lateral (mai bine dezvoltat posterior) . La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc : columna fornixului, pediculul mamilar si fasciculul retroflex. Aceste elemente impart atat topografi c dar si functional, hipotalamusul in 2 regiuni : una laterala si una mediala. A ntero-superior de partile hipotalalmusului se gaseste o structura separata care are conexiuni cu hipotalamusul, respectiv aria preoptica

23. Aria hipotalamica mediala Aria hipotalamica mediala : - este cea mai bine reprezentata, cu nucleii si func tiile cele mai importante. Aceasta arie este impartita in 3 regiuni : supraoptic a, infundibulara si mamilara. 1. Regiunea supraoptica este formata din 4 nuclei : nucleu supraoptic este asezat calare pe chiasma optica. Secreta vasopresina. nucleu paraventricular este asezat juxtafornical, sau la locul unde columna forn ixului se infunda in peretele hipotalamic pentru a patrunde intre straturile med ial si lateral. Secreta oxitocina. Primii 2 nuclei formeaza glanda diencefalica. nucleu suprachiasmatic situat dorsal de chiasma optica nucleu anterior 2. Regiunea infundibulara este formata tot din 4 nuclei : nucleu dorsomedial nucleu ventromedial nucleu arcuat (infundibular) nucleu posterior 3. Regiunea mamilara corespunde cornului mamilar si are 2 nuclei : nucleii mamilari medial si lateral

24. Aria hipotalamica laterala Aria hipotalamica laterala : - se continua supero-lateral cu capsula interna, si postero-lateral cu regiunea subtalamica. Aceasta arie este situata lateral de c olumna fornixului si este formata din 3 nuclei : nucleul lateral este intins ca suprafata si reprezinta aproape in intregime stra tul lateral hipotalamic nucleul tuberal nucleul tubero-mamilar Ultimii 2 nuclei sunt nuclei mici situati medial de nucleul lateral

25. Aferentele hipotalamusului 1) Corticale : sunt de 2 tipuri, directe care sunt incerte, si indirecte care su

nt la randul lor de 2 feluri : a) Aferente de la cortex orbito-frontal care sunt aduse de fasciculul medial al creierului anterior (FMCA). Acest fascicul contine fibre in dublu sens, intre co rtex orbito-frontal, regiunea periamigdaliana si aria septala, trecand succesiv prin aria preoptica si hipotalamus iar unele fibre lungi ajung pana in mezencefa l. b) Aferente de la hipocamp care sunt aduse pe calea fornixului. Prin aceste afer ente, hipotalamusul in conexiune cu formatiunile olfactive intervine in coordona rea activitatii vegetative si in instinctele care stau la baza conservarii indiv idului si a speciei. 2) Amigdalo hipotalamice : - sunt pe 2 cai : a) amigdalo-fuga dorsala, prin stria terminala, avand originea in partea cortico -mediala a corpului sau nucleului amigdalian b) amigdalo-fuga ventrala, care are originea in partea bazo-laterala a corpului sau nucleului amigdalian, prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sa u bandeleta diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal, de unde p rin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) impulsurile ajung la hipotal amus. 3) Palido hipotalamice 4) Talamo hipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin pediculul talamic inferior 5) Subtalamo hipotalamice : - sunt directe si incrucisate 6) Cerebelo hipotalamice : - sunt aferente mediate de formatia reticulara a trun chiului 7) Reticulo hipotalamice : - vin de la formatia reticulara pe 2 cai : a) prin pediculul mamilo-tegmentar b) prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD) sau al lui Schultz, care are origin ea in substanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care se alatura fasc iculului medial al creierului anterior (fibre mezencefalo-septale), spre arii se ptale, de unde prin fibre septo-hipotalamice impulsurile ajung la hipotalamus. 8) Retino hipotalamice : - care sunt : a) directe : retinanucleu suprachiasmatic b) indirecte - cu 3 circuite : - circuit hormonal : epifizahipofiza - circuit cortical : arie vizualaarie entorinala (olfactiva)hipocamphipotalamus - circuit polisinaptic : corp geniculat lateralhipotalamus 9) Olfactive : - sunt pe 2 cai : a) de la gir piriform la hipocamp si apoi la hipotalamus b) de la corp amigdalian la hipotalamus

26. Tractul tubero infundibular si sistemul port-hipofizar Fasciculul tubero-infundibular are originea in nucleul arcuat. Acesta secreta fa ctori activatori si inhibitori care sunt depozitati la nivelul eminentei mediane si infundibulului. De la acest nivel, prin vase lungi si scurte, capilarizate l a nivelul adenohipofizei atat superior cat si inferior, sub forma de capilare si nusoide, factorii ajung la nivelul adenohipofizei.

27. Tractul supraoptico-hipofizar Fasciculul supraoptico-hipofizar este format de axonii neuronilor din nucleii su praoptic si paraventricular. De-alungul acestor axoni sunt secretati hormonii ce sunt depozitati in neurohipofiza. Din aceasta, printr-un dispozitiv neurovascul ar, hormonii sunt deversati in sistemul capilar venos din jurul hipofizei (sinus uri cavernoase si intracavernoase) 28. Functiile hipotalamusului 1. Neurosecretia 2. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa).

In acest sens, aria hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anter ioara (hipotropa) cu functie parasimpatico-mimetica, si una posterioara (ergotro pa) cu functie simpatico-mimetica. 3. Termoreglare 4. Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foame i in hipotalamusul lateral, si a unui centru al setei in hipotalamusul medial. 5. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii, prin secretia hormonilor s exuali 6. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari al e functiilor glandelor endocrine. 7. Coordonarea emotiilor. Emotia este caracterizata prin 2 elemente : a) afectiv are un substrat subiectiv b) expresia emotiei se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine.

32. Sistemul olfactiv Sistemul olfactiv : - are rol in perceperea mirosului si activator al unor siste me neuronale care influenteaza comportamentul emotional Calea olfactiva Protoneuronul : - este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei o lfactive de pe peretele superior al fosei nazale. Ele sunt in numar de 50 de mil ioane si sunt celule ciliate, cu numerosi cili (10000/mm) care sunt cuprinsi intr -o lama de lichid cu rol activ, de pe suprafata mucoasei olfactive. Axonii acest or celule se unesc si formeaza nervii olfactivi (16-20) care traverseaza lama ci uruita. Deutoneuronul : - este celula mitrala din bulbul olfactiv. Axonii celulelor mitr ale formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu bulbul olfactiv in sa ntul olfactiv. Tractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul olf activ, care se imparte apoi in 3 strii olfactive : laterala, mediala si intermed iara (inconstanta). Calea olfactiva se continua de-alungul striei olfactive late rale, care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare si corpului amig dalian ajunge la girul semilunar (proeminenta de pe marginea superioara a uncusu lui). Girul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana, iar acea sta din urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza cortexul olfactiv pr imar. Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria primara ajung la aria entor inala (olfactiva campul 28) ce apartine lobulului piriform. Aria enorinala repre zinta cortexul olfactiv secundar. Aceasta arie trimite eferente spre : hipocamp, lobul insulei si lob frontal. Prioectia corticala : - este reprezentata de ariile olfactive primara si secunda ra. Calea olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic Stria olfactiva mediala : - da colaterale spatiului perforat anterior si se cont inua prin comisura alba anterioara spre emisfera opusa Stria olfactiva intermediara : - da colaterale spatiului perforat anterior si sf arseste prin tuberculul olfactiv Spatiul perforat anterior : - este o suprafata pentagonala, prevazuta cu orifici i prin care patrund ramuri centrale ale arterelor cerebrale anterioara si medie. Acest spatiu este delimitat astfel : -> antero-lateral si antero-medial striile olfactive -> postero-medial chiasma si tractul optic la care se adauga banda si bandele ta posterioara -> postero-lateral uncusul Aferente : - de la bulb si tract olfactiv Eferente : - spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior (FM CA)

33. Complexul amugdalian Corpul amigdalian : - este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului aseza

t superior si medial de cornul temporal al ventriculului lateral. El corespunde la suprafata ariei periamigdaliene si se continua posterior, ca si substanta cen usie, cu coada nucleului caudat. Filogenetic el are 2 parti : una cortico-mediala (veche) si una bazo-laterala (n oua) Aferente : -> de la calea olfactiva, prin stria olfactiva laterala, spre partea cortico-mediala -> de la aria entorinala spre partea bazo-laterala -> de la talamus, hipotalamus, arie septala, formatia reticul ata mezencefalica, prin strie terminala Eferente : -> calea amigdalo-fuga ventrala, prin bandeleta diagonala, spre aria septala calea amigdalo-fuga dorsala, prin strie terminala, spre aria septala, iar prin c olateralele ei, spre hipocamp, hipotalamus si epitalamus

34. Hipocampul descriere Hipocampul : - este o proeminenta in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral. El este ovoidal, alungit si mai voluminos anterior unde se apropie de n ucleul amigdalian. Pe fata lui superioara se gaseste santul hipocampic, lateral de care se gasesc formatiunile : fimbria, santul fimbrio-dintat, cornul lui Amon acoperit de alveus (strat de substanta alba). Girul dintat si hipocampul au structura de arhicortex trilaminar. Trecerea de la arhicortex la neocortexul girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzit ie numite : prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul. Hipocampul este format, dinspre cavitatea cornului temporal spre centru, din 7 s traturi celulare : -> strat ependimar -> alveus este o lama de substanta alba formata din fibrele ce constituie aferen tele si eferentele hipocampului (aferentele vin de la toate structurile cortexul ui, iar eferentele se aduna si formeaza fimbria, care paraseste hipocampul si se continua cu stalpul fornixului) -> strat oriens -> strat piramidal -> strat radial -> strat molecular -> strat lacunar

35. Conexiunile hipocampului Aferente : a. de la gir cinguli prin cingulum b. de la indusium gliseum prin gir fasciolat si gir dintat c. de la arie septala prin fornix d. de la arie septala, hipotalamus, formatia reticulata mezencefalica prin strie terminala (via fasciculul medial al creierului anterior FMCA) e. de la hipocampul opus prin comisura fornixului (care uneste stalpii) f. directe de la aria entorinala Eferente : a. spre hipotalamus prin fimbrie stalp fornix columna fornix corp mamilar restul hipotalamusului, talamusul anterior prin pedicul mamilo-talamic si spre formati a reticulata mezencefalica prin pedicul mamilo-tegmental. b. spre epitalamus prin fimbrie fornix colaterale spre strie medulara trigon hab enular c. spre arie septala prin fornix