Sunteți pe pagina 1din 1

Magie si superstitie

Dei nu exist dovezi concrete pentru superstiii, ele se bucur de credibilitate i sunt din ce n ce mai prezente n viata noastr. Superstiiile sunt specific umane i nu sunt influenate de nivelul intelectual, ci mai degrab de educaie (nu de lipsa ei i de personalitate. !n momentul n care i dorete ceva foarte mult, omul este dispus s cread i s ncerce s satisfac aceste credine, s verifice prin intermediul unora anumite aspecte ale reuitei lui. Superstitiile sunt o mostenire din paganism, in care se practica pe scara larga, prezicerile si invocarile magice ale puterilor suprafiresti, din convingerea ca zeii pot fi siliti prin anumite cuvinte si gesturi, sa comunice viitorul si sa vina in a"utorul celor care ii c#eama. Superstitia, , apare ca o credinta primitiva, bazata pe ramasite ale magiei , pe conceptii retrograde, neconforme cu nivelul cunoasterii stiintifice, pe admiterea fortei spiritelor bune si rele, a miracolelor, farmecelor, vra"ilor, semnelor prevestitoare, numerelor fatidice etc. Se trage din vremuri stravec#i, ale practicii magiei de vanatoare, superstitia ca persoane sau animale intalnite pe drum sau la plecarea in calatorie, adica $ce ies inainte$, $ce taie calea$ au o anumita semnificatie pentru rezultatul actiunii. %egaturile cauzale intre fenomenele naturale si anumite intamplari erau explicate in maniera naiva a magiei. &stfel' cand tipa cucuvaia sau o gaina ,,cocosea$ se credea ca se vestea ceva de rau. %a fel cand se batea oc#iul drept, cand urla cainele, cand se visau porci, inflorirea pomilor a doua oara, eclipsele si cometele erau luate drept prevestiri ale unui razboi sau ale mortii. (vident, teama de nenorociri, nesiguranta zilei de maine, frica fata de fenomenele naturii, ignoranta au generat asemenea conceptii, fara nici o baza real. Dar in vec#ime descantecele, vra"ile erau considerate drept mi"loace pentru rezolvari posibile ale unor situatii acute &stfel, in magia tamaduitoare se obisnuia ca sapte femei batrane sa posteasca o zi pentru a determina insanatosirea unui bolnav. Se postea, de asemenea, noua marti ca sa se implineasca ceva$). *n timpul nasterii existau, tot felul de indicatii magice+ usile sa stea incuiate $ca sa nu poata nimeni fermeca pe noul nascut$ ' copilul sa se nasca pe un obiect oarecare $ca atunci pe ce gandeste se implineste$' sa nu fie nimic incuiat sau innodat in odaia de nastere si sa nu stie nimeni in sat ca pe femeie au apucat,o durerile facerii $ca naste mai usor. -itualurile continuau si dupa nastere + copilul era scaldat in apa cu flori $ca sa fie frumos$ , in leagan i se puneau diferite obiecte de fier $pentru a departa spiritele rele$. .ontra $deoc#iului se anina ceva rosu. Superstiiile reprezint unul din cele mai des nt/lnite tipuri de credine populare cu care s,au obinuit poporul nostru. .#iar dac ma"oritatea cretinilor frecventeaz astzi slu"bele 0isericii, se roag zilnic acas, aprinz/nd lum/nri n faa sfintelor icoane, n acelai timp foarte muli cred i n unele 1semne$ care le,ar prevesti g#inioane sau succese i care nu au nimic comun cu credina cretin. ,,Mii de descifrri miraculoase ale micii magii.... !i poi tri viaa doar n dou moduri. Sau crezi c nu exist magie, sau crezi c totul e magie.2 &lbert (instein Stefanescu Mi#ai