CURS 6 SNC-CEREBELUL

STRUCTURA INTERNA A CEREBELULUI Cerebelul este format din subst cenusie si subst alba SUBST CENUSIE Este dispusa atat periferic formand scoarta cerebeloasa cat si in profunzime formand nucleii cerebelului I.Scoarta cerebeloasa -are o suprafata f mare apreciata la cca din suprafata cortexului cerebral cu o grosime de cca 1mm -acopera tot cerebelul mai putin tonsila, nodulusul, bratele cerebeloase si valurile medulare. -patrunde in toate santurile cerebeloase Subst alba situata in mijlocul fiecarei lamele conflueaza spre centrul cerebelului formand centrul medular; realizeaza astfel o dispozitie arborifera(arborele vietii). Prezinta aceeasi structura pe toata intinderea sa fiind formata din 3 straturi. 1.Stratul molecular -este alcatuit din celule nervoase , fibre nervoase si nevroglii Celulele nervoase sunt repr de : A)celule stelate a caror prelungiri se gasesc in planul sagital al foliei, dendritele facand sinapsa cu fibrele paralele si cu fibrele agatatoare, iar axonii(nemielinizati) formeaza sinapse cu dendritele neuronilor purkinje B)celulele cu cosulet sunt situate mai profund, corpul acestora prezentand sinapse axosomatice ale fibrelor agatatoare si ale colateralelor axonice ale celulelor Purkinje; axonul mielinic se ramifica pe corpul celulelor Purkinje(un singur axon) conectandu-se la 10-12 celule Purkinje. Fibrele nervoase sunt repr de fibre paralele si fibre agatatoare oligocerebeloase Nevrogliile sunt repr de microglii, nevroglia penata(celula Fanenes) si prelungirile celulelor gliale Bergman.

2.Stratul intermediar -este repr de un singur rand de neuroni Purkinje, mari ,piriformi, in nr de cca 15 milioane -dendritele acestora se ramifica succesiv in 10-12 generatii ajungand in stratul molecular, rezultand astfel un arbore dendritic dispus perpendicular pe lungimea foliei. -primele 2-3 generatii sunt netede , restul prezentand spini dendritici -pe portiunea neteda a dendritelor fac sinapsa axonii celulelor stelate si o fibra agatatoare, iar pe ultimele ramificatii cu spini fac sinapsa fibrele paralele. -pe corpul celular si conul axonal fac sinapsa axonii neuronilor cu cosulet -axonul celulelor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase 3.Stratul granular -este format din neuroni granulari si celule Golgi a)neuronii granulari-sunt cele mai mici celule nervoase cu dimensiuni de 5-8 microni -axonii acestora ajung in stratul molecular unde se bifurca in T formand fibrele paralele; acestea fac sinapsa cu celulele stelate , celulele cu cosulet, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axoni ai celulelor Golgi, fibre agatatoare si fibre muschioase. b)neuronii Golgi -sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa -dendritele lor se extind in toate straturile scoartei facand sinapse cu fibrele paralele. -corpul lor reprezinta sediul sinapselor cu fibre agatatoare si muschioase -axonul lor face sinapsa cu dendritele celulelor granulare In acest strat exista 2 tipuri de fibre aferente: a)fibre agatatoare -repr totalitatea fibrelor reticulocerebeloase si care formeaza un sistem specific excitator al celulelor Purkinje b)fibre muschioase-includ toate celelalte aferente; acestea dupa ce strabat centrul alb al emisferelor cerebeloase intra in stratul granular unde se ramifica; au actiune excitatorie asupra celulelor Purkinje

II.Nucleii cerebelosi Dinspre medial spre lateral acestia sunt: 1.nucleul fastigial-apartine arhicerebelului fiind situat in regiunea anterioara a vermisului, de o parte si de alta a culmii plafonului ventriculului 4. 2.nucleii globos si emboliform- acestia apartin paleocerebelului si au forma sferica -nucleul emboliform este situat in hilul nucleului dintat si medial de nucleul globos 3.nucleul dintat- se gaseste cel mai lateral care este cel mai mare si apartine neocerebelului -se gaseste aprox in centrul emisferei avand conexiuni cu talamusul, nucleul rosu si globus palidus. -este format dintr-o lama de subst cenusie plicaturata si care contine in centrul sau subst alba; in portiunea mediala lama de subst cenusie este intrerupta formand hilul nucleului SUBSTANTA ALBA A CEREBELULUI -se imparte in: 1.formatiunile care constituie conexiunile cu TC 2.subst alba din vermis si emisfere Subst alba este mai bine dezvoltata decat cea cenusie, portiunea centrala a acesteia numindu-se corpus medullare-care contine si nucleii cerebelului. Din corpus medullare pornesc catre exterior laminele albe care constituie axa circumvolutiilor cerebeloase. In general santurile si foitele de pe vermis se continua pe emisfere. Glomerulul cerebelos- este o structura polisinaptica formata din terminatiile axonice ale fibrelor muschioase, dendritele mai multor neuroni granulari si dendrite ale celulelor Golgi. LEGATURILE SI CONEXIUNILE CEREBELULUI Cerebelul este legat de TC prin pedunculii cerebelosi care contin atat fibre aferente cat si eferente.

Pedunculii cerebelosi superior(bratele conjunctivale) -repr continuare valului medular superior legand cerebelul de MZ -in portiunea inferioara devin divergente, iar lateral fiind separati de pedunculii mijlocii prin intermediul unui sant. -marginile mediale ale bratelor conjunctivale sunt unite prin valul medular superior numit si valvula lui Vieussens. Este cel mai mic peduncul cerebelos. Pedunculii cerebelosi mijlocii(bratele pontine) -sunt cei mai voluminosi, lateral ajungand pana in apropierea unghiului lateral al cerebelului unde incepe fisura orizontala. Pedunculii cerebelosi inferiori(corpii restiformi) -sunt cei care realizeaza conexiunea dintre bulb, cerebel si o parte a MS -acestia limiteaza tringhiul inferior al ventriculului 4 In ceea ce priveste calea influxurilor nervoase aceasta pare a fi urmatoarea: -fibrele aferente se termina fie direct prin fibrele agatatoare fie indirect prin intermediul celulelor granulare( fibre musciforme) pe celulele Purkinje. -celulele Purkinje trimit impulsurile catre nucleii cerebelosi ; de aici impulsurile se distribuie in sens transversal catre celulele granulare si sagital catre celulele cu cosulet. Caile de conducere ale cerebelului se pot imparti in aferente, eferente si intracerebeloase. Aferentele cerebelului Provin din 3 etaje distincte ale SNC. Dpdv filogenetic cele mai vechi apartin caii vestibulare. Fibre mai recente sunt cele care provin din coloanele medulare posterioare si de la nucleii snezitivi ai TC; prin intermediul acestora primesc informatii proprioceptive exteroceptive si im parte interoceptive. Acesta apartin paleocerebelului. Aferentele cele mai noi filogenetic provin de la scoarta cerebrala si apartin neocerebelului. Cele mai multe aferente arhi si paleocerebeloase ajung in cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori. Aferentele neocerebelului ajung la cerebel prin intermediul pedunculilor pontini. Prin pedunculul cerebelos superior trec cele mai multe eferente. Caile aferente directe(ascendente) -pornesc din MS si TC fiind repr de:

1.tractul spinocerebelos posterior: pleaca din nucleul lui Clarke(nucleul toracic), trec prin cordonul lateral medular si prin intermediul pedunculului cerebelos inferior ajunge in lobii anterior si posterior al cerebelului. 2.tractul spinocerebelos anterior- pleaca din coarnele medulare posterioare, urca prin cordoanele laterale contralaterale , iar la nivelul bulbului ajung prin pedunculii cerebelosi superiori in lobul anterior si lobus simplex al cerebelului. 3.tractul vestibulocerebelos- este constituit dintr-o mica parte a fibrelor nervului vestibular care ajung in portiunea nodulofloculara. Cele mai multe fibre al acestui tract ajung in componenta acestuia dupa ce fac sinapsa intr-unul din nucleii vestibulari si prin intermediul pedunculilor cerebelosi inferiori ajung in paleocerebel. 4.tractul olivocerebelos-are originea in nucleul olivar si dupa ce incruciseaza planul median ajunge in cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori. La nivelul cerebelului se termina prin fibre musciforme in emisfera de partea opusa. 5.tractul bulbocerebelos-repr corespondentul cervicocranian al tractului spinocerebelos. Ajunge la nivelul cerebelului prin intermediul pedunculului cerebelos inferior pt a se termina in lobul anterior al cerebelului 6.tractul reticulocerebelos- provine din subst reticulara a TC si prin intermediul pedunculilor cerebelosi inferiori si partial pontini ajunge la nivelul paleocerebelului. 7.tractul cuneocerebelos-format din fibre exteroceptive care se termina in lobul anterior, lobus simplex si lobul paramedian ipsilateral. 8.fibrele trigeminocerebeloase-ajung la nivelul cerebelului prin pedunculul cerebelos superior si se termina in nucleii dintati si emboliform conducand influxuri nervoase de la muschii masticatori si m mimicii. 9.fibre tectopontocerebeloase-ajung la nivelul cerebelului prin valul medular superior si mai departe prin pedunculul cerebelos superior terminandu-se la nivelul foliumului si a lobului declive. Conduc influxuri auditive si vizuale. Caile aferente indirecte(descendente) Sunt repr de : 1.tracturile corticopontocerebeloase- sunt formate din fasciculele fronto-parietotemporo si occipitopontine; aceste fibre ajung la nucleii proprii ai puntii unde vor face sinapsa iar de aici prin intermediul pedunculilor cerebelosi mijlocii

ajung in emisferele contralaterale si la nivelul vermisului exceptand lingula si nodulus; la nivelul cerebelului se termina sub forma de fibre musciforme. 2.tractul corticoolivocerebelos- sunt repr de fibre cu originea la nivelul cortexului senzitivomotor care se vor proiecta la nivelul nucleului olivar unde vor face sinapsa, iar de aici prin intermediul pedunculului cerebelos inferior vor ajunge la nivelul emisferelor cerebeloase si pe vermis. Aceste fibre transmit informatii legate de activ interneuronilor medulari si ai TC. Dpdv functional cerebelul se poate imparti astfel: - o zona mediana impara care se proiecteaza pe nucleii fastigiali si care prin medierea nucleului vestibular lateral influenteaza tonusul muschilor extensori; - o zona mijlocie paravermiana care se proiecteaza pe nucleii globos si emboliform si care prin medierea nucleului rosu contralateral faciliteaza tonusul muschilor flexori; - o zona laterala care proiecteaza in nucleul dintat si care prin intermediul nucleului ventral intermediar lateral al talamusului proiecteaza in cortexul motor influentand astfel caile motorii descendente 3.fibre corticoreticulocerebeloase -sunt fibre de origine corticala care fac sinapsa in formatiunea reticulara in special cea mezencefalica si care vor ajunge la nivelul cerebelului EFERENTELE CEREBELULUI Sunt organizate in sistemul pedunculilor cerebelosi superiori si inferiori constituind 3 fascicule. 1.Pedunculul cerebelos superior-contine fibre eferente incrucisate ale nucleilor cerebelosi cu exceptia celor provienite de la nucleul fastigial. -eferentele nucleului dintat ajung la nucleul rosu contralateral o parte oprindu-se la acest nivel (fibre cerebelorubrice) iar restul ajung in nucleii ventral anterior lateral si ventral intermediar lateral ai talamusului(fibre cerebelotalamice). -fibrele talamocorticale conduc mai departe impulsul catre aria senzitivomotorie principala activand raspundul motor prin itnermediul tracturilor corticospinale asigurand astfel coordonarea miscarilor semiautomate cu eliminarea celor care ar perturba executia precisa a actului comandat. -unele fibre parasesc circuitul talamocortical si se indreapta catre corpul striat formand circuitul palidoolivocerebelos cu rol in coordonarea miscarilor automate. -cateva fibre din nucleul dintat ajung la nucleul oculomotorului fiind singurul caz in care cerebelul proiecteaza direct pe un motoneuron inferior.

-cerebelul trimite eferente si catre nucleii reticulari ai TC -fibrele cu originea in nucleul emboliform si globos ajung la nivelul nucleului rosu, care va emite la randul sau raspuns motor prin intermediul fibrelor rubrospinale; la nivelul nucleului rosu membrul inferior se proiecteaza in portiunea sa ventrala, iar membrul superior in portiunea dorsala. -cerebelul se afla in legatura cu MS de aceeasi parte datorita dublei incrucisari a pedunculului cerebelos superior si a tractului rubrospinal conducand impulsuri stimulatorii pt muschii flexori ipsilaterali. 2.fasciculul uncinat -contine fibre directe provenite din nucleul fastigial precum si fibre incrucisate de la nucleul fastigial din partea opusa. Atat fibrele directe cat si cele incrucisate se termina in nucleii vestibular si in mica parte in formatiunea reticulata. Unele fibre dupa sinapsa in nucleii vestibulari formeaza fibrele fastigioreticulare; acestea realizeaza feedbackul cerebeloreticulocerebelos. 3.fibrele cerebelovestibulare directe- folosesc calea corpului juxtarestiform, au originea fie la nivelul uvulei caz in care se termina in nucleii vestibulari ipsilaterali, fie in lobul floculonodular si se vor termina in nucleii vestibulari, fie la nivelul vermisului anterior terminandu-se de asemenea in nucleii vestibulari, in general aceste fibre au un rol inhibitor.