CURS 5

Cerebelul
Este un centrul modulator al activitatii musculare ce integreaza
informatiile venite din mediul exterior si transpune ca si centru efector
coordonarea activitatiilor musculare. El realizeaza legaturi in dublu sens
cu toate etajele sistemului nervos central, integrand informatiile venite si
exercitandu-si rolul coordonator, de activare si inhibare a activitatilor
musculare. O leziune la nic cerebelos se traduce prin alterarea
miscarilor, ataxie cerebeloasa.
Dpdv anatomic, cerebelul se localizeaza in foseta cerebrala posterioara,
fiind delimitat prin intermediul cortului cerebelului de emisferele
cerebrale, portiunea posterioara a acestora. Cortul cerebelului impreuna
cu marginea sup a cerebelului si cu dorsum sellae vor delimita un
orificiu prin care fosa posterioara a endobazei va comunica cu restul
cutiei craniene, in rest, fiind separata complet prin prezenta tentoriului
cerebelat. Orificiul poarta numele de orificiu Pachioni.
Anterior, cerebelul vin in raport cu TC, fiind unit de acesta prin
intermediul pedunculilor cerebelosi. Intre fata post a TC si fata ant a
cerebelului se delimiteaza un diverticul ce poarta numele de ventriculul
IV.
Configuratia cerebelului:
-are forma de fluture, prezentand 2 emisfere unite printr-un vermis
cerebelos. Emisferele sunt situate de o parte si de alta a vermisului, fiind
asemuite aripilor unui fluture. Vermisul reprezinta unitatea anatomica
dintre ele ce este mai lata superior si mai ingusta inferior. Emisferele
cerebeloase sunt separate de un sant orizontal ce poarta numele de
fisura orizontala VICK D’ AZYR. Prezenta acestei fisuri orizontale va
imparti la randul ei, suprafata emisferelor cerebeloase in 2 portiuni: una
ce priveste catre sup si tenctoriumul cerebelos, si o fata inf care priveste
catre foseta posterioara. Cele 2 fete sup si inf vor prezenta inca 2
santuri: la niv fetei sup se va gasi un sant-fisura primara, care va imparti
paleocerebelul(sau lobii care apartin paleocerebelului) de neocerebel;
fata inf va prezenta si ea un sant- fisura posterolaterala, va delimita
portiunea neocerebeloasa de lobul floculonodular (arhicerebel). (Lele ce
de fete pe ulita noastra)
Cerebelul in intregime este organizat in lobi, lobuli si folii. Lobii sunt
delimitati prin prezenta fisurilor: lobul superior ce corespunde PC este
delimitat inf de fisura primara, lobul mij care apartine NC este situat intre
fisura primara si posterolaterala, lobul inferior sau AC este delimitat
superior de fisura posterolaterala. La nivelul vermisului o sa intalnim mai
multi lobuli care sunt : lingula, lob central, culme (apartin PC acestia 3);
declive, folium, tuber, piramis si uvula (acestia apartin Nc); ultimul se
numeste nodulus si apartine AC. La nivelul emisferelor cerebeloase vom
intalni foliile, ce sunt o prelungire a lobulilor vermisului si vor corespunde
structural acestora. Lingula se va extinde cu fraul lingulei, sub ea avem
aripa lobului central, patrulater, simplex, lobul semilunat sup si inf, lobul
diventer, tonsila si fluoculus.
Arhicerebelul realizeaza o unitate funct comuna intre vermis si foliola sa,
fiind de fapt cunosct ca si lob separat -lob noduloflocular. Arhicerebelul
este primul care apare pe scara filogenetica, facandu-si aparitia la pesti.
De la niv amfibienilor in sus, reptile, pasari, discutam despre prezenta
paleocerebelului. De la mamifere in sus discutam de prezenta
neocerebelului.
Structura cerebelului
Este format din subst alba si cenusie. Subst cenusie se gaseste la ext,
suprafata, sub forma de scoarta, dar totodata o gasim si la int subst
albei, organizata fiind sub forma de nuclei. AC va prezenta 2 nuclei ce se
gasesc la niv vermisului si poarta numele de nucleii fastigiali. PC va
prezenta paravermian nucleii globosi ce sunt 2-3 mase de subst cenusie,
de dimensiuni mai mici ce se gasesc medial de nucleu emboliform. Nc
emboliform reprezinta o masa de subst mult mai mare decat nucleii
globosi. Ei apartin functionat tot PC si impreuna cu nucleii emboliformi se
vor gasi medial de nucleul dentat/dintat, formand nucleu interpozitus.
Nucleul dintat apartine functional NC avand medial situat nucleu
interpozitus (este asemanator cu nucleul olivar principal al bulbului).
Substanta alba e cea care realizeaza centrul medular de sustinere, fiind
dispusa intre scoarta cerebeloasa si in jurul nucleilor.
Scoarta cerebeloasa prezinta 3 straturi : molecular, intermediar si
granular. Stratul molecular reprezinta stratul superficial, are functie
asociativa (integreaza aferentele cu eferentele) si prezinta urmatoarele
tipuri celulare: celule cu cosulet si celule stelate. Dendritele celulelor cu
cosulet si stelate fac sinapsa cu fibrele paralele care sunt axoni ai
celulelor granulare din stratul granular. Axonii celulelor cu cosulet si
stelate vor face sinapsa cu dendritele cel Purkinje ce se vor gasi in
stratul intermediar. Fibrele ce se gasesc in stratul molecular sunt
reprezentate de fibrele paralele si agatatoare (aferente ce ajung la nivel
cerebelos). Celulele structurale de sustinere sunt reprezentate de
nevrogli, de 3 feluri: mici (microgli) si nevrogli mari (nevroglia
pfananas/penata si nevroglia Bergman- va forma membrana limitanta a
scoartei cerebelului). Stratul intermediar este format din aprox 14-15 mil
cel Purkinje. Acestea mai poarta numele de celulele in forma de butelie,
ele sunt asezate intr-un singur rand, avand baza dispusa catre stratul
granular si varful catre stratul molecular. Dendritele lor fac sinapsa cu
celulele cu cosulet, stelate, fibrele agatatoare si paralele, iar axonii lor se
vor proiecta la nivelul nucleilor cerebelosi. Cel Purkinje e cel de releu ce
face legatura intre aferente si eferente cerebeloase. Zona de integrare e
reprezentata de scoarta. Stratul granular contine un tip de celula aparte -
Golgi, care este de fapt cea mai mare celula ce se gaseste la nivelul
scoartei cerebeloase. Dendrita sa ajungand la niv stratului molecular,
unde face sinapsa cu fibrele paralele, iar axonul sau va face sinapsa cu
celulele granulare. Celulele granulare reprezinta cel mai mare numar
populational de celule din scoarta cerebeloasa, sunt cateva sute de
miliarde. Axonul lor ajunge la nivelul stratului molecular si se divide in T
formand fibrele paralele. Dendrita va face sinapsa cu fibrele agatatoare,
cel Golgi si cu un tip de fibre care va aduce restul aferentelor la nivelul
cerebelos pe care nu le aduc fibrele agatatoare, poarta numele de fibre
muschioase. Aceste fibre se ipresc in stratul granular, facand sinapsa cu
celulele granulare. Ele vor prezenta din loc in loc niste dilatatii sub forma
de rozeta care vor face sinapsa cu un nr de aprox 10-20 de celule
granulare. Componenta fibrilara ce se gaseste la niv stratului granular
sunt reprezentate de fibrele agatatoare si muschioase. Fibrele
agatatoare reprezinta aferentele reticulocerebeloase, o mica parte din
cele olivicerebeloase si o mica parte din fibrele pontocerebeloase. Restul
aferentelor cerebeloase sunt reprezentate de fibrele muschioase.
Componenta gliala e reprezentata de celule pfananas si celule numite
microgli. Aferentele cerebelului sunt reprezentate de aferentele fibrilare
ce se proiecteaza la nivelul scoartei, beneficiind de releul celului
Purkinje, fiind singura legatura intre scoarta si nuclei. Toate eferentele
cerebelului pleaca de la nivelul nucleilor cerebelosi.
Functiile cerebelului:
Ac e centrul echilibrului, avand conexiuni in ambele sensuri cu nucleii
vestibulari.
Pc reprezinta centrul de control al tonusului muscular, precum si al
activitatilor antigravitationale.
Nc este centrul de control automat al miscarilor voluntare si
semivoluntare.
Aferentele:
Reprezentate de fibre vestibulocerebeloase, spinocerebeloase,
cuneocerebeloase, trigeminocerebeloase si tectocerebeloase. Exista un
grup de aferente indirecte cu sinapsa in substanta reticulata,
corticoreticulocerebeloase, si la nivel nucleilor olivari-
corticoolivocerebeloase. Un cotingent de fibre, fibre muschioase, ce
apartin fibrelor cortico-ponto-cerebeloase, vor face sinapsa la nivelul NC.
Restul de fibre cortico-ponto-cerebe, impreuna cu fibrele... vor face
sinapsa la niv AC si PC.
Eferentele vor pleca de la niv nucleiilor. De la nc dintrat catre nc rosu
prin PcS. Din nc dintat catre talamus prin PCS. Din nc globosi si
emboliformi catre nc rosu prin PCS. Toate aceste fibre vor fi decusate
inainte de a ajunge la nivelul nc rosu. De la niv nc fastigiali vor pleca
fibre cerebelovestibulare catre nc vestibulari, acestea nu decuseaza, ci
trec direct prin PCI.
Patologia cerebelului:
-afectarea Ac- aparitia vertijului, determinand tulburari de echilibru
-afectarea Pc- scaderea tonusului muscular si aparitia tremorului
-afectarea Nc- tulburari de coordonate a miscarilor de simetrie a lor.
Aceastra tulburare purtand numele de ataxie cerebeloasa. Deobicei
leziunile cerebeloase nu se limiteaza la aparitia unui singur tip de
tulburare, ci sumeaza toate cele 3 tipuri.