Sunteți pe pagina 1din 13

Măduva spinării

Definiție
• segmentul sistemului nervos central situat în canalul
rahidian.
• forma - cilindru de ţesut nervos, lung de 43-45 cm,
uşor turtit anteroposterior (diametrul transversal 12
mm, sagital 8-10 mm). Greutatea la adult 26-30 g.
• In stadiile timpurii ale ontogenezei prenatale măduva
şi canalul rahidian au aceeaşi lungime. Coloana
vertebrală creşte mult mai rapid în sens caudal şi îşi
dezvoltă curburile sale fiziologice. Plasată în canalul
rahidian, măduva spinării urmează aceste curburi,
dar nu îl ocupă în întregime.
Limite. Diviziuni.
• Limita superioară - plan orizontal care trece prin marginea superioară
a arcului posterior al atlasului şi mijlocul arcului său anterior.
• Limita inferioară - mijlocul L2.
• aceleaşi regiuni ca şi coloana vertebrală, fără o corespondenţă strictă
vertebro-medulară
• cervicală superioară, 3 cm, corespunzătoare primelor trei vertebre
cervicale;
• cervicală inferioară sau umflătura brahială, 10 cm, corespunzătoare
vertebrelor C4-D1;
• toracală, 20 cm, corespunzătoare vertebrelor D2-D10;
• lombară sau umflătură lombară, 9-10 cm, corespunzătoare
vertebrelor D10-L1;
• conul medular, segmentul terminal al măduvei, 2 cm, corespunzător
vertebrei L2.
• Din vârful conului medular se desprinde filum terminale, prelungire
glială de aproximativ 20 cm, acoperită de pia mater care străbate
spaţiul sub-arahnoidian şi fundul de sac dural şi se inseră pe faţa
dorsală a coccisului.
Nervii spinali
• Datorită creşterii vertebro-medulare inegale,
nervii spinali, în drumul lor spre găurile
intervertebrale, au o direcţie oblică în jos şi
înafară, cu atât mai accentuată cu cât emergenţa
lor este mai aproape de conul medular. Astfel,
nervii spinali lombari şi sacraţi au o direcţie
aproape verticală, formând împreună cu filum
terminale "coada de cal”
• corespondenţă între apofizele spinoase ale
vertebrelor şi originea medulară (radiculară) a
nervilor rahidieni: vertebrele C2-D10 - se adaugă
cifra 2 la numărul apofizei spinoase respective,
apofizele spinoase ale ultimelor două vertebre
toracale corespund celor 5 segmente medulare
lombare, apofiza spinoasă a primei vertebre
lombare corespunde segmentelor sacrate.
Nervii spinali
Configurație exterioară
• şanţuri longitudinale care limitează feţele şi cordoanele medulare
• Faţa ventrală - între şanţurile ventrolaterale de-a lungul cărora ies
rădăcinile ventrale, motorii, ale nervilor spinali. Prezintă fisura mediană
ventrală, care separă cele două cordoane medulare ventrale, se întinde
pe toată lungimea măduvei, este un şanţ îngust şi profund (2 mm),
ajungând până în apropierea comisurii cenuşii, de care rămâne separat
prin comisura albă.
• Faţa dorsală - șanțurile dorsolaterale de-a lungul cărora pătrund în
măduvă rădăcinile dorsale, senzitive ale nervilor spinali. Prezintă șanțul
median dorsal care separă cele două cordoane medulare dorsale, se
întinde pe toată lungimea măduvei, este superficial, evazat, şi din
profunzimea sa se desprinde septul median dorsal, formaţiune glială
care separă cele două fascicule gracilis. în regiunea cervicală cordonul
dorsal medular prezintă şanţul paramedian (intermediar) care
delimitează fasciculul gracilis (Goll), situat medial de fasciculul
cuneatus (Burdach), situat lateral
• Feţele laterale - între şanţurile ventrolateral şi dorsolateral, corespund
suprafeţelor exterioare ale cordoanelor laterale
Raporturi
• raporturi cu pereţii canalului rahidian prin intermediul
meningelor spinale şi spaţiului peridural
• Anterior - corpurile şi discurile intervertebrale,
acoperite de ligamentul vertebral comun posterior - deşi
mai apropiată de peretele posterior al trunchiului,
măduva şi nervii spinali sunt cel mai frecvent afectaţi de
leziuni cu punct de plecare anterior
• Lateral - pediculii vertebrali şi găurile intervertebrale
• Posterior - baza apofizelor spinoase şi lamele vertebrale,
unite prin ligamentele galbene. Acest complex
reprezintă peretele chirurgical al canalului rahidian.
Structura internă
• substanţă cenuşie - central sub forma literei H şi
substanţă albă dispusă la periferie
• Mielomer (segmentul medular care corespunde unei
perechi de nervi spinali) – dermatom (teritoriul de
origine a fibrelor senzitive ganglion spinal) – miotom
(unități motorii controlate de rădăcina ventrala)
• Substanța cenușie - două braţe orientate
anteroposterior, unite prin comisura cenuşie, care
prezintă în centrul său canalul ependimar (0,1 mm. LCR,
ependimocite).
• Cornul dorsal mai subțire, mai lung, ajunge în apropierea
periferiei măduvei, de care rămâne separat printr-o
bandă îngustă de substanţă albă, numită zona marginală
Lissauer (tractul dorsolateral). Cornului dorsal i se descriu
un segment anterior, baza, ataşat comisurii cenuşii, o
îngustare numită gât şi un segment posterior, capul, care
proemină în zona marginală prin apex.
• Aspectul cornului dorsal este neomogen, dinspre apex
spre bază, descriindu-se succesiv: stratul zonal Waldeyer,
substanţa gelatinoasă Rolando, nucleul capului şi
respectiv, nucleul dorsal al bazei (Clarke).
Structura internă

• Cornul ventral este mai voluminos, cu contur


festonat şi distanţat de periferia măduvei
• Intre segmentele medulare C8-L2, pe faţa
laterală a comisurii cenuşii, proemină cornul
lateral
• Canalul ependimar - pe toată lungimea
măduvei spinării şi se termină la nivelul conului
medular printr-o porţiune dilatată (ventriculul al
V-lea). Superior se deschide la nivelul unghiului
inferior al ventriculului al IV-lea cerebral
Structura internă

• Raportul substanţă albă/ substanţă


cenuşie descreşte progresiv din
regiunea cervicală spre cea sacrată,
pe seama substanţei albe. Astfel
tracturile descendente, compacte în
regiunea cervicală, se epuizează
treptat în substanţa cenuşie a
cornului ventral, iar cele ascendente
sporesc progresiv prin adăugarea
fibrelor rădăcinilor dorsale ale
nervilor spinali.
Structura internă
• Neuronii substanţei cenuşii se organizează după formă şi
funcţie în coloane nucleare longitudinale, extinse de-a
lungul mai multor segmente medulare. Pe secţiune
transversală, ele îmbracă aspect laminar, mai ales la
nivelul cornului dorsal – 10 lamine Rexed
• laminele I-V care aparţin cornului dorsal
• lamina VI care corespunde bazei cornului dorsal şi
lipseşte în segm. D4-L2
• lamina VII care corespunde comisurii cenuşii şi cornului
lateral;
• lamina VIII cu poziţie variabilă la diferite niveluri
medulare, fiind plasată în general în baza cornului ventral;
• lamina IX este discontinuă, fiind întreruptă de laminele
VII şi VIII;
• lamina X care ocupă comisura cenuşie din jurul canalului
ependimar
Vascularizație
Artere
• trunchi spinal anterior format din:
-artere spinale anterioare cu originea în artera vertebrală;
-artere radiculare anterioare (6-10) cu originea în arterele segmentare
(cervicală ascendentă, cervicală profundă, intercostale, lombare sacrate).
Trunchiul spinal anterior dă naştere la un număr de ramuri sulcale care
pătrund în fisura mediană anterioară a măduvei spinării. Ramurile sulcale din
trunchiul spinal anterior vascularizează cornul anterior, cornul lateral,
comisura cenuşie, baza cornului dorsal şi partea juxta cenuşie a cordoanelor
anterior şi lateral de substanţă albă.
Zonele periferice ale acestora sunt vascularizate de ramuri din arterele din
vaso corona.
• trunchiuri spinale posterioare formate din:
-artere spinale posterioare cu originea în artera vertebrală sau -artera
cerebeloasă inferioară posterioară;
-artere radiculare posterioare (10-23) cu originea în artere segmentare
(cervicală ascendentă, cervicală profundă, intercostale, lombare, sacrate).
Trunchiurile spinale posterioare au aspect reticular datorită numeroaselor
anastomoze ce se formează de-a lungul lor.
Ramurile sulcale din trunchiurile spinale posterioare vascularizează coarnele
posterioare şi cordoanele posterioare de substanţă albă.
Vascularizație
Drenajul venos al măduvei spinării se realizează prin şase
trunchiuri venoase longitudinale, de aspect plexiform:
anteromedian, posteromedian, două posterolaterale, înapoia
rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali şi două
anterolaterale, înaintea rădăcinilor ventrale ale nervilor spinali.
În trunchiul venos anteromedian drenează vene din părţile
anteromediale ale măduvei spinării. Fiecare venă sulcală de la
un anumit nivel drenează regiuni din ambele jumătăţi, dreaptă
şi stângă ale măduvei spinării.
În trunchiurile venoase anterolaterale drenează vene din
regiunile anterolaterale ale măduvei spinării.
În trunchiurile venoase posterioare drenează cordoanele
posterioare, coarnele posterioare, inclusiv baza acestora şi
substanţa albă din cordoanele laterale adiacentă substanţei
cenuşii.
Din trunchiurile longitudinale iau naştere vene radiculare care
drenează în plexurile venoase vertebrale interne.