Sunteți pe pagina 1din 51

Sistemul Nervos

Histologie
Anatomie funcional
Sinapsa
Celule stelate, cu
proiecii dendrite i
axoni
Coloraie cu
impregnare argentic
Neuronii pot fi
multipolari, unipolari,
bipolari
Cel mai proeminent
organit este RER
Corpii Nissl sunt
formaiuni RER
caracteristice pentru
neuroni
Neurofilamente i
neurotubuli

Axonul
Fiecare soma produce un singur
axon
Axonul se proiecteaz printr-un
neuropil
Nu conine corpi Nissl, ceea ce
nseamn c nu are sintez proteic
local
Dendrite similare cu axonii, nu au
butoni terminali, prezint spini
dendritic


Celulele Gliale
Astrocite
fibroase matricea de sprijin a substanei
cenuii
Protoplasmice acoper vasele de snge,
formnd componenta glial a barierei
hematoencefalice
Se pot divide i pot deveni fagocitare
Oligodendrocitele
Sunt productoarele tecii de mielin
Prezint prelungiri ce se nfoar n jurul
axonilor i dendritelor
Microglia
celule inactive n conditii normale
n cursul timpului acumuleaz pigmeni
n stri patologice sau lezionale devin active
i prolifereaz funcie fagocitar



Sistemul Nervos Periferic
Ganglionii nervoi
Neuronii au aceleai
caracteristici
Corpii celulari sunt
nconjurai de celule-
satelit
Mielinarea prelungirilor
este asigurat de
celulele Schwann

Nervii
Prelungirile neuronale
se agreg n fascicule,
legate de esut
conjunctiv
esutul conjunctiv se
gsete:
ntre axoni sub forma
endonervului
ntre facicule de fibre
de acelai tip
perinerv
La periferia nervului
epinerv
Meninge
trei straturi de esut
conjunctiv ce nconjur
SNC
Stratul extern - dura mater
Stratul mijlociu arahnoida
O membran continu aderent
la faa intern a durei
Trabecule ce o leag prin
spaiul subarahnoid de pia
mater
Arahnoida ader strns la
cortex dar nu intr n
circumvoluiuni
Spaiul subarahnoid conine
vase de snge i LCR
pia mater este o membran
unicelular ce ader direct
la SNC
Pia i arahnoida se numesc
generic leptomeninge.

SNC
Medulla
TC
Bulb rahidian
Punte (protuberana)
Mezencefal
Diencefal
Talamus
Hipotalamus
Cerebel
Cerebrum (creier
mare, encefal)
Cortex
Ganglioni bazali

FIZIOLOGIA
SISTEMELOR EFECTOARE
Prelucrarea informaiei n sistemul nervos etape
- achiziie prin sisteme aferente
- integrare la nivel neuronal i al circuitelor nervoase
- comand (suport motor iniiere / reglare rspunsuri)

Actul motor somatic beneficiaz de
- suport motor primar (ci motorii centrale i periferice)
- sistem de reglare pentru o execuie precis i
coordonat
- adaptarea vegetativ la necesitile somato-motorii

Modele experimentale animale

- spinal = seciune cervical superioar
= ndeprtare influene cerebrale

- decerebrat = seciune mezencefalic inferioar
= numai control vestibulo-reticular

- oc spinal = seciunea mduvei spinrii
= inexcitabilitate spinal
= ndeprtarea impulsurilor facilitatoare supra-
medulare. reticulare, vestibulare, corticale
= la primate se produce o recuperare lent,
mai nti micrile simple

CAI MOTORII PERIFERICE - motricitatea somatic reflex

Activitatea muchiului scheletic (tonus, secus, tetanos)
= controlat direct de motoneuroni
- coarnele anterioare ale subst. cenuii din mduva spinrii
- nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral

* tonici i fazici (inervnd muchi de tip lent, respectiv rapid)
* axoni mielinizai; fibre A, diam. 9-20 m, viteza 60-120 m/s
colaterale (ACh) interneuroni inhibitori Renshaw (GABA)
inhibiie recurent = previne propagarea la cile nvecinate
unitatea morfo-funcional
efectoare = unitate motorie
= motoneuron + fibrele musculare
inervate de ctre acesta
Motoneuronii inerveaz fibre
musculare speciale
din fusul neuromuscular prin axonii lor
subiri mielinizai
fibre A, diametru ~5 m, vitez ~30
m/s
Reflexele somatice spinale
= primul nivel de control, micri
simple involuntare.
Comenzi de la centrii superiori
= ajustri fine, coordonare,
secvenare
FUSUL NEUROMUSCULAR
- reflexul de ntindere (miotatic, osteotendinos)
= prim nivel reglare tonus muscular
- informaie asupra lungimii musc. pentru
controlul contraciei
- mecano-receptor muscular nalt specializat
- detectare / semnalare, static / dinamic,
lungime / for
- 3-12 fibre musculare mici intrafusale
= ataate prin capete alungite la glicokalix
fibre extrafusale
= poriuni
2 terminale contractile
1 mijlocie non-contractil receptoare
= detecteaz & semnaleaz alungire &
scurtare muchi
1-3 fibre relativ
groase, cu sac
nuclear
+ fibre aferente
primare
= anulospirale, Ia, d =
17 m, v = 70-120 m/s
= implicate n
rspunsul static i
dinamic
= viteza modificrii de
lungime
+ inervaie mai ales
de tip dinamic (1)

3-9 fibre relativ subiri, cu lan nuclear
+ fibre aferente att primare ct i secundare
= n buchet, II, d = 8 m, v = 30-70 m/s
= implicate numai n rspunsul static
= intensitatea modificrii de lungime
+ inervaie mai ales de tip static (2)
Semnalele de la fusurile neuromusculare
sunt utilizate:
- primar n reflexe monosinaptice
miotatice = de ntindere = osteotendinoase
= restabilirea rapid a lungimii musculare
+ amortizare fluctuaii (influene asupra
motoneuronilor)
+ co-activarea motoneuronilor n controlul
voluntar
al musculaturii scheletice de ctre cortexul
motor
- pentru a preveni opoziia reflexului
miotatic
asupra contraciei voluntare
- pentru a menine un raport optim
lungime / tensiune la nivelul fusurilor

+ servomecanism n contracia muscular
= excitaie reflex suplimentar
= n insuficiena de deplasare a sarcinii
= cnd nu corespunde scurtarea fb. extrafusale vs. intrafusale
scade dependena de sarcin a contraciei
compenseaz oboseala
susine funcia cortical de ajustare a contraciei la sarcin

Toate sunt utilizate n controlul postural, alturi de
impulsuri de la regiunea bulboreticular falicitatoare
ORGANUL TENDINOS GOLGI
- detecteaz tensiunea mecanic muscular
pentru a inhiba contracia muscular excesiv
- 10-15 fibre musculare conectate la un organ tendinos Golgi
- terminaii nervoase senzoriale
ncapsulate n poriunea iniial a tendonului
= Ib, diametru~16 m, vitez = 70-110 m/s
= rspuns static & dinamic la grad de ntindere muscular
= sinaps cu interneuron inhibitor al motoneuronilor
- asigur distribuia adecvat a forei
- protejeaz mpotriva rupturii musculare
REFLEXE DE APARARE
= nociceptive
= de ndeprtare de sub aciunea unui stimul nociv
= polisinaptice (cel puin trei neuroni implicai)
= apar de obicei sub forma simpl a reflexului de flexie
= receptor dureros + neuron senzitiv
+ activare polisinaptic motoneuron
= rspuns proporional cu intensitate stimul legile reflexelor
circuite divergente asigur iradierea excitaiei
pentru mobilizarea muchilor pt. reacii mai complexe

- inhibiia reciproc (Sherrington);
= facilitator agoniti / inhibitor antagoniti
= previne contra-aciunea extensorilor

- circuite de post-descrcare repetitiv
menin micarea dup ncetarea stimulului
- reflexul extensor ncruciat pentru a susine corpul
= antigravitaional, nainte de eventuala sa ndeprtare
! vigilen intens reflex nociceptiv puin important

REFLEXUL DE SCARPINARE
- ndeprtarea particulelor strine de pe suprafaa corpului
- stimulare cutanat senzaii de mncrime i gdilat
- micare det. de oscilaii n circuitele de inervaie reciproc
- poziionarea precis nu implic discriminare cortical fin
- secvene repetate de ncercare-eec, pn la succes,
- cu control exclusiv spinal

SPASMUL MUSCULAR DUREROS LOCAL
- feed-back pozitiv explic parial crampele musculare
- ndeprtare prin inervaie reciproc
= contracie isometric a muchilor antagoniti
Tonusul de postur
= reacii pt. echilibru, adaptare static, meninerea atitudinii
- aferene vestibulare, articulaii vertebrale
poziia capului n raport cu trunchiul
- proprioceptori musculari
situarea spaial a diverselor segmente
- elemente efectoare rspuns vestibular
= f. vestibulo-spinal motoneuron
= f. vestibulo-reticulo-spinal interneur. motoneuron /
- arhi i paleocerebel meninerea echilibrului
- SRDA = favorizeaz r. miotatic i inhib r. nociceptiv
- SRDI = invers
- neocortex = inhib. SRDA + activ. SRDI (aria supresiv 4S)
- rigiditatea de decerebrare = hipertonia extensorilor
Tonusul de fond
= pregtirea pt. micare
vigilen FR motoneuroni
intensitatea tonusului muscular
Tonusul de expresie
= actul motor
comanda = neocortex;
+ nuclei bazali + cerebel program motor
- n. VL talamic = modulare cortex motor
- n. trunchi cerebral motoneuroni statici

Postura & locomotia sunt asigurate de reflexe medulare
reacia pozitiv de susinere
extensia membrului la aplicarea plantar a unei presiuni
nalt direcionat; reacie de magnet
integrat sub forma reflexului de ridicare (la patrupede)
pasul simplu
fenomen somatomotor fundamental
se poate produce chiar la nivelul unui singur membru
chiar n absena aferenelor senzoriale,
pe baza oscilaiilor i inhibiiei reciproce
integrat la nivel medular pn la pas peste un obstacol
evaluare presiune plantar
inervaia reciproc a celor doua jumti ale corpului permite
pasul reciproc (coordonarea pasului membrelor simetrice)
pasul diagonal (reflexul de metronom)
galopul (presiune plantar bilateral similar)
CONTROLUL CEREBRAL
AL MOTRICITATII SOMATICE
Cortexul motor determina miscari voluntare prin actiunea
neuronilor piramidali direct asupra motoneuronilor .
Nucleii vestibulari si reticulari au un puternic efect facilitator.

Reflexele spinale (si cele cu centri in trunchiul cerebral)
sunt permanent influentate de centri nervosi cerebrali,
corticali si subcorticali, ce functioneaza in cadrul unor
circuite cu scop de programare-adaptare a miscarilor.

Sectionarea nevraxului produce efecte variate:
spinal - disparitia temporara a reflexelor,
supravestibular - reflex miotatic in muschii antigravitationali,
suprareticular - rigiditatea membrelor,
subcortical - handicap motor sever la primate.
Nucleii bazali (caudat, putamen, globus pallidus) primesc
aferente de la intinse regiuni corticale si trimit eferente spre
cortex si formatiunea reticulata doua circuite principale:
circuitul putamenului pentru executia programelor motorii,
circuitul caudatului pentru controlul cognitiv al acestora.
Cerebelul primeste aferente somestezice proprioceptive de
la fusurile neuromusculare si organele tendinoase Golgi,
precum si vestibulare si vizuale.
Toate eferentele sunt inhibitorii realizarea continua a
miscarilor (nesacadat) inceperea si incheierea acestora.
Cerebelul are capacitate de anticipare a pozitiei in cursul
miscarii control permanent al programelor motorii
elaborate la nivel cortico-bazal.
Cortexul motor primar = in lobul frontal
frontala ascendenta = precentrala = Broadman 4 = M1
imediat anterior fata de aria somestezica primara
In fata sa = cortexul premotor = Broadman 6 mediala
+ aria motorie suplimentara = Broadman 6 laterala
fata mediala a lobului frontal
cale descendenta separata coordoneaza
grupurile musculare posturale asociate functional

Cortexul motor primar este stratificat
si cuprinde o reprezentare topografica (somatotopica)
a musculaturii scheletice (homunculus motor),
cu arii mai largi pentru muschii implicati in miscari fine
(numar mai mare de unitati motorii mici).
Af. senzitive principale pentru aria primara = de la
fusuri neuro-musculare, rec. articulari & cutanati
talamus S1 senzorial de asociatie premotor
ganglioni bazali talamus M1, PMA, SMA
prefrontal de asociatie
cerebel talamus M1, PMA
cortex parietal
senzorial (Broadman 1-3)
posterior (Broadman 57)
Inregistrarea activitatii electrice asociate miscarii voluntare
evidentiaza latenta (s) descarcarilor anterioare miscarii:
multiple arii asociative si aria premotorie (~1s),
nucleii bazali si cerebel (~0.3s),
aria motorie primara (imediat)

Programul motor
nu este elaborat in aria motorie primara,
ci transmis prin itermediul acesteia,
dupa stabilirea n circuite cortico-subcorticale, pe baza
integrarii informatiei senzoriale actuale cu experienta
comenzilor preliminare spre nucleii bazali si cerebel.
EFERENTE
maduva spinarii
centri motori subcorticali
cortex contralateral (prin cai comisurale)
tract piramidal
= 90% fibre subtiri (rol incert)
= din Broadman 4-6, dar si direct din S1 (Broadman 1-3)
anse majore de semnalizare cortico-corticala
programare & executie miscare
anse asociative frontal-limbic
evaluarea informatiei senzoriale
adaptarea comportamentului la contextul emotional
planificarea actiunilor

Functional musculatura scheletica :
muschi proximali (trunchi & centuri) = rol predominant postural
muschi distali (membre) = rol predominant dinamic
motoneuronii = medial / lateral in cornul anterior
la fel interneuronii in cornul lateral
Spre deosebire de musculatura posturala,
in cazul muschilor distali sinapsele se relizeaza
si cu motoneuroni direct,
iar interneuronii nu proiecteza controlateral.
!!! baza pentru
functionarea corespunzatoare a muschilor proximali / distali
corelarea posturala necesara activitatii somatomotorii voluntare
Calea motorie directa
= cortico-spinala
= tract piramidal
= incrucisat la nivel bulbo-pontin
= axoni ai neuronilor piramidali mari (Betz)
strat V; numeroase colaterale fibre recurente
= sinapsa cu motoneuronul alfa
direct sau prin interneuroni (modulare reflexe)
= filogenetic cf. utilizarii coordonate a degetelor

15 % cortico-nuclear
control bilateral nuclei motori ai nervilor
cranieni

Sistemul extrapiramidal = cai descendente
cu origine in diversi nuclei din trunchiul
cerebral,
sub influenta corticala*
componenta directa & incrucisata (majoritatea)
cai lente, polisinaptice
parte din sistemul medial de control motor
cu exceptia tractului rubro-spinal, care
se alatura tractului piramidal
participa la controlul miscarilor fine

Miscarea voluntara presupune
decizie
programare (apelare subprograme stocate)
comanda efectiva
executia controlata
ajustarea prealabila si continua se bazeaza pe aferente
de la subsistemele motorii si senzitivo-senzoriale
EEG = potential negativ cortical de asteptare
mai amplu si mai precoce (0.33 s)
pentru miscari mai complexe
CEREBEL =
- CONTROL POSTURAL
- ADAPTARE MISCARE

numar imens de neuroni si conexiuni
integrarea aferentelor spatiale planificarea, executia si
controlul adaptativ al miscarii (invatare motorie)
Pars intermedia =
arhi (lob floculonodular)
paleo ~ spino
(piramida, uvula, paraflocular, + zona anterioara)
arhi + vermis = vestibulocerebel
neo (ponto) = lob posterior (marea masa laterala)