Maduva spinarii

• Limite:
•  Superior = gaura occipitala mare, planul care trece prin emergenta primului nerv spinal,
planul care trece inferior de decusatia piramidala, planul ce trece prin arcul posterior al
atlasului
•  Inferior = discul intervertebral L1-L2
• Generalitati
• Are 43-45 cm, diametru 1 cm. Are forma de cilindru turtit anteroposterior, al carui calibru
nu este uniform pe toata lungimea maduvei. Ea prezinta doua umflaturi (intumescente),
una cervicala si una lombara, unde isi au originea plexurile brahial, respectiv lombar si
sacral.
• Inferior de intumescenta lombara, maduva se continua cu conul medular, iar acesta cu
fillum terminale.
• Fillum terminalae reprezinta o portiune atrofiata a maduvei, care in primii mm este
acoperita de dura mater, apoi strabate dura mater si intra in canalul sacral, apoi iese din
canalul sacral si se insera pe fata posterioara a vertebrelor cocigiene sub numele de
ligament coccigian.
• Configuratie externa
• Pe linia mediana, anterior, maduva prezinta fisura mediana anterioara. In
profunzimea ei, se gaseste o formatiune de meninge numita linea splendens
strabatuta de ramuri perforante din artera spinala anterioara.
• Posterior, pe linia mediana, exista santul median posterior, mai putin adanc
decat fisura mediana anterioara. El se prelungeste in profunzime cu septul
median posterior.
• Pe laturile maduvei exista santurile laterale, ventral pe unde iese radacina
anterioara a nervului spinal, si dorsal, pe unde intra radacina posterioara.
• Intre aceste santuri se delimiteaza fetele maduvei.
• - Intre santurile laterale ventrale, fata anterioara.
• - Intre santurile laterale dorsale, fata posterioara.
• - Intre santurile laterale ventral si dorsal, fetele laterale.
• Topografie mielo si radiculovertebrala
• Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala,
maduva cervicala se intinde pana la nivelul vertebrei C6, maduva
toracala pana la T9, maduva lombara pana la T11, cea sacrococcigiana
pana la L1-L2.
• Diferenta dintre proiectia mielomerului unul nerv pe coloana si gaura
intervertebrala corespunzatoare este de doua vertebre pentru nervii
cervicali inferiori, trei vertebre pentru toracali superiori, patru vertebre
pentru toracali inferiori, cinci vertebre pentru nervii lombari, sapte-opt
pentru sacrali si zece-unsprezece pentru coccigieni.
• Aceasta topografie este utila pentru o anestezie corecta si, in acelasi
timp, explica traiectul din ce in ce mai vertical al nervilor si formarea
cozii de cal.
• Substanta alba
• Este impartita de cate santurile de pe suprafata maduvei in 3 perechi de cordoane (funicule). Funiculele sunt
alcatuite din fibre ascendente, descendente si de asociatie, care formeaza fascicule.
• Cordonul anterior:
•  Fascicule descendente
•  Vestibulospinal anterior
•  Reticulospinal anterior
•  Tectospinal anterior
•  Corticospinal anterior (piramidal direct)
•  Longitudinal medial
•  Fascicule ascendente
•  Spinotalamic anterior
•  Spinovestibular anterior
•  Spinoreticular anterior
•  Spinoolivar
•  De asociatie (proprii, fundamentale)
• Cordonul anterior este delimitat intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral si este vascularizat
din artera spinala anterioara.
• Cordonul lateral:
•  Fascicule descendente
•  Vestibulospinal lateral
•  Reticulospinal lateral
•  Tectospinal lateral
•  Corticospinal lateral (piramidal incrucisat)
•  Rubrospinal
•  Nigrospinal
•  Olivospinal
•  De asociatie (proprii)
•  Fascicule ascendente
•  Spinotalamic lateral
•  Spinovestibular lateral
•  Spinoreticular lateral
•  Spinotectal
•  Spinocerebeloase (direct si incrucisat)
• Cordonul lateral este delimitat intre santurile laterale ventral si dorsal si este vascularizat de arterele
spinale anterioara si posterioara
• Cordonul posterior:
•  Fascicule descendente nu are
•  Fascicule ascendente
•  Spinobulbare (gracil si cuneat)
•  Fasciculele de asociatie (proprii) au denumiri diferite in functie de
• regiunea maduvei
• Avem fasciculul numit zona cornucomisurala Pierre-Marie, si un fascicul care isi
modifica forma si pozitia in functie de zona maduvei si se poate numi
• fasciculul interfascicular sau semilunar sau virgula lui Schultze, situat in regiunea
cervicala inferioara si toracala superioara.
• Acelasi fascicul se mai poate numi bandeleta periferica Hoche care se gaseste in
regiunea toracala inferioara.
• In regiunea lombara, poarta numele fasciculul septomarginal Fleschig.
• Fasciculul triunghiular Gombault-Philippe este denumirea din regiunea sacrala.
• Substanta cenusie
• Are forma literei H (de fluture) si i se descriu doua bare sagitale si una transversala.
• Barele sagitale sunt alcatuite din 3 coarne : anterior, lateral si posterior.
• Cornul anterior este mai scurt si mai gros. Este format din cap si baza, conturul lui este
neregulat deoarece la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a nervului
spinal. Coarnele anterioare formeaza de-a lungul maduvei columnele (coloanele) anterioare.
• Coarnele posterioare sunt mai lungi si mai subtiri, alcatuite din cap, gat si baza, formeaza
de-a lungul maduvei columnele posterioare.
• Coarnele laterale sunt mai vizibile la nivelul maduvei cervicale inferioare si toracale.
Formeaza de-a lungul maduvei columnele laterale.
• Bara transversala a H-ului se numeste substanta cenusie intermediara si este strabatuta de
canalul ependimar.
• Regiunea situata in imediata vecinatate a canalului ependimar se numeste substanta cenusie
intermediara centrala, iar restul substanta cenusie intermediara laterala. Substanta cenusie
intermediara centrala este impartita de canalul ependimar in doua comisuri cenusii,
anterioara si posterioara.
 •Laminatia Rexed
•Substanta cenusie a maduvei este alcatuita dintr-o retea de fibre numita neuropil, in ochiurile careia se
gasesc corpuri de neuroni izolati sau grupati in nuclei. Similar cu dispunerea pe straturi de la pisica, si la
nivelul substantei cenusii medulare la om a fost descrisa o stratigrafie numita laminatia Rexed. Exista 10
astfel de lame numerotate dinspre posterior spre anterior. Lamele de la 1 pana la 4 corespund capului
cornului posterior.
•Lama 1 are aspect spongios si contine neuroni mici care au conxiuni cu lama 2.
•Lama 2 contine neuroni de diferite dimensiuni si numeroase fibre:
 Dendritele si axonii neuronilor de aici
 Dendritele neuronilor multipolari din lamele 3 si 4
 Dendritele s axonii recurenti ai neuronilor piramidali din lamele 3 si 4
 Fibre din radacina dorsala a nervului spinal
•Neuronii de aici intervin in modularea transmiterii durerii. Se continua superior la nivelul bulbului cu
nucleul tractului spinal al nervului 5.
 •Lamele 3 si 4 contin deutoneuronul cailor sensibilitatilor. Ele contin neuroni multi-polari
si piramidali care isi trimit prelungirile spre lama 2. Primesc fibre din radacina dorsala a
nervului spinal.
•Lama 5 corespunde gatului cornului posterior . Primeste informatii extero- si
proprioceptive.
•Lama 6 corespunde bazei cornului posterior si lipseste intre T4 si L2.
•Lama 7 corespunde substantei cenusii intermediare laterale. Contine neuroni viscero-
senzitivi si viscero-motori fara o delimitare neta.
•Lamele 8 si 9 corespund cornului anterior si contin neruoni somato-motori alfa, beta si
gamma.
•Lama 10 corespunde substantei cenusii intermediare centrale. Este impartita de canalul
ependimar intr-o comisura cenusie anterioara si una posterioara.
 •Nucleii substantei cenusii medulare
•Neuronii substantei cenusii medulare sunt cordonali, ai caror axoni intra in alcatuirea
substantei cordoanelor , sau radiculari, ai caror axoni intra in radacinile anterioare ale
nervilor spinali.
•Neuronii cordonali formeaza de-a lungul maduvei urmatoarele coloane de nuclei:
 Nucleul pericornual posterior (Stratul zonal Waldeyer) corespunde lamei 1 Rexed
 Substanta gelatinoasa Rolando corespunde lamei 2 Rexed
 Nucleul propriu al capului cornului posterior
 Nucleul toracic Clarke corespunde lamei 7 Rexed; la el vin informatii proprioceptive
inconstiente de la nivelul membrelor inferioare si jumatatii inferioare a trunchiului
 Nucleul visceral corespunde lamei 7 Rexed; este situat lateral de nucleul toracic la nivel C8-
T2
 Nucleul cervical lateral corespunde lamei 7; se gaseste la nivel C1-C2
 Nucleii comisurali anterior si posterior care corespund lamei 10
 •Neuronii radiculari pot fi viscero-motori asezati in jumatatea anterioara a cornulu lateral si somato-
motori in cornul anterior.
 Neuronii viscero-motori corespund lamei 7 Rexed, au aspect translucid (de banc de pesti) si formeaza de-a
lungul maduvei doua coloane de nuclei
 Coloana intermedio-mediala care se intinde de la C1 la L2 si contine neuroni efectori pentru ea de-a doua
coloana intermedio-laterala
 Coloana intermedio-laterala are mai multi nuclei
 Nucleul cilio-spinal cu localizare C8-T2
 Nucleulbronho-dilatator T3-T5
 Nucleu cardio-accelerator T3-T5
 Nucleul abdomino-pelvin T6-L2
 Intre cele doua coloane la nivel S2-S4 exista nucleul parasimpatic sacrat
 Nucleii pilo-motori, vaso-motori si sudoripari sunt dispusi metameric la toate nivelele.
 Neuronii somato-motori corespund lamelor 8 si 9 si formeaza de-a lungul maduvei 3 coloane de nuclei:
 Mediala formata din doua subcoloane de nuclei
 Subcoloana ventro-mediala; axonii neuronilor de aici intra in ramurile dorsale ale nervilor spinali si inerveaza muschii
autohtoni ai spatelui; lipseste la nivel C1 si L5-S1
 Subcoloana dorso-mediala contine axoni care intra in ramurile ventrale ale nervilor spinali si inerveaza muschii anero-
laterali ai trunchiului; se gaseste la nivel C1 si T1-L2
 Centrala alcatuita din urmatorii nuclei:
 Nucleul accesor C1-C5 inerveaza SCM si Trapez
 Nucleul C3-C5 Nucleul frenic
 Nucleul lombo-sacral L2-S2 inerveaza diafragmele pelvina si urogenitala
 Laterala formata din urmatorii nuclei:
 Ventral inerveaza muschii ce actioneaza asupra centurilor
 Ventro-lateral inerveaa muschii ce actioneaza asupra articulatiilor umarului si soldului
 Dorso-lateral inerveaza muschii ce actioneaza asupra articulatiilor cotului si genunchiului
 Retro-dorso-lateral actioneza asupra articulatiilor pumnului si gleznei
•Fiecare dintre acesti nuclei are o portiune anterioara care controleaza muschii extensori si una posterioara pentru muschii flexori.
Meningele spinale
•Sunt alcatuite din 3 foite, dura mater (pachimeningele), arahnoida si pia mater (leptomeningele).
•Dura mater corespunde foitei interne a durei mater cerebrale. Este alcatuita din tesut conjunctiv dens. Are
culoare alba stralucitoare. Intre ea si canalul vertebral se delimiteaza spatiul epidural, care contine tesut adipos si
plexul venos vertebral intern.Formeaza teci pentru nervii spinali pana la iesirea prin gaurile de conjugare.
• Arahnoida este fina, avasculara. Formeaza teci partiale penru trunchiul nervilor spinali. Intre ea si dura mater
este spatiul subdural. Intre ea si pia mater este spatiul subarachnoidian, care contine lichid cefalorahidian.
• Pia mater este mai putin vascularizata fata de cea cerebrala, formeaza teci pentru nervii spinali. Formeaza fillum
terminalae. Are doua foite:
 Pia intima care adera strans la suprafata maduvei si patrunde in santuri si fisuri
 Epi pia intre cele doua foite ,in dreptul fisurii mediane anterioare gasindu-se linea splendens
•Pia mater emite prelungiri numite ligamente dintate, care sunt 21 de perechi, ultima pereche intre T12 si L1.
Ligamentele dintate se gasesc intre radacinile anterioare si posterioare ale nervilor spinali si se insera pe dura mater.