MADUVA SPINARII

NERVII SPINALI
ARCURILE REFLEXE
CAILE NERVOASE
TIPURI DE RECEPTORII
NERVOSI
SEF.LUCRARI DR. MED. SEBASTIAN IONUT TOMA
NERVII SPINALI

GENERALITATI
•Sunt 31 de perechi
•Sunt nervi cu structura mixta
•Fibrele lor iau nastere din M.S. sau patrund in M.S.
•Asigura conexiunile intre -SNC (maduva spinarii) si
• -periferie( gat, trunchi si membre)

•Sunt clasificati topografic in :

- 8 cervicali
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacrati
-1 coccigian
•Falsa ascensiune a maduvei spinarii

-initial ,embriologic, maduva spinarii are aceeasi lungime cu a

canalului vertebral – in acel moment iau nastere si nervii
cranieni si gaurile intervertebrale

-ulterior, coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat

maduva spinarii, in special spre caudal –
-maduva spinarii prezinta o limita constanta superior, la nivel
de continuitate cu trunchiul cerebral prin gaura occipitala
mare

-astfel, maduva spinarii se termina caudal la nivlul vertebrei

L2, continuandu-se cu filum terminale

-se produce un decalaj intre segmentul medular ( mielomer)

 •Coada de cal

-datorita decalajului dintre mielomere si vertebre ,

nervii spinali au o directie din ce in ce mai vertical
descendenta in canalul vertebral, pentru a se putea
proiecta la gaura intervertebrala corespunzatoare .

-caudal de L2, unde nu mai exista maduva spinarii,

nervii lombari si sacrati formeaza , in traiectul lor
intracanalar, alaturi de filum terminale si inveliti in
dura mater, coada de cal.
 Topografie radiculo-vertebrala-ascensiunea aparenta:

Maduva ocupa 2/3 sup ale canalului vertebral, inferior terminandu-se cu conul medular. Avand in vedere ca
maduva spinarii se termina la nivelul vertebrei L2 , intre vertebre, neuromere si mielomere (segmentul de maduva
corespunzator emergentei nervului spinal) exista o discrepanta care este cu atat mai mare cu cat se coboara spre limita
inferioara, astfel incat fiecare segment medular se intinde :
•Maduva cervicala – de la limita superioara a maduvei – vertebra C6
•Maduva toracala – de la vertebra C6 – vertebra T9
•Maduva lombara – de la vertebra T9 – vertebrea T11
•Maduva sacro-coccigiana – de le vertebra T11 – limita inferioara, diferenta dintre segmentul vertebral si
mielomer fiind de :
-2 vertebre la nivelul maduvei cervicale inferioare
-3 vertebre la nivelul maduvei toracice superioare
-4 vertebre la nivelul maduvei toracice inferioare
-5 vertebre la nivelul maduvei lombare
-7-8 vertebre la nivelul maduvei sacrale
-10-11 vertebre la nivelul maduvei coccigiene

Datorita acestor diferente, intre originile nervilor spinali in mielomere si gaurile intervertebrale sau de conjugare
corespunzatoare, directia lor este din ce in ce mai oblica spre inferior; in acest mod nervii spinali sacrali si coccigieni
impreuna cu filum terminale dau aspectul unei formatiuni numita generic coada de cal.
CONSTITUTIA NERVULUI SPINAL

•Radacina anterioara
•Radacina posterioara ( prezinta atasat ganglionul
spinal)
•Trunchiul nervului spinal (mixt)
-ramuri -comunicanta alba
-comunicanta cenusie
-meningeala
- ventrala
-dorsala
RADACINA ANTERIOARA

•Mai poarta numele de radacina motorie sau eferenta

•Este alcatuita din axonii neuronilor :

-somatomotori ( alfa, beta , gamma)
- trec in ramura dorsala ( si se distribuie metameric)
-trec in ramura ventrala ( si se distribuie in plexuri)
 -visceromotori simpatici preganglionari
– parcurg radacina anterioara, trunchiul nervului spinal, si prin
ramura comunicanta alba trec in ganglionul laterovertebral simpatic
unde :
-fac sinapsa – fibra postganglionara ( nemielinizata)se reintoarce
in trunchiul nervului spinal prin ramura comunicanta cenusie; apoi prin
ramurile ventrala si dorsala se distribuie efectorilor vegetativi din
teritoriul somatic ( vase superficiale, muschii erctori ai firului de par,
galndelor sudoripare si sebacee din tegument)
-fac sinapsa – fibra postganglionara se comporta astfel, in functie
de originea in ganglionul latero-vertebral:
-cervicali -la viscerele capului si gatului
-nervii cardiaci
-toracali -plexuri esofagian, pulmonar, aortic
-nu fac sinapsa – fibra preganglionara trece prin ganglion,
formand ulterior nervii splanhnici( toracali, lombari, sacrati)
 -visceromotori parasimpatici preganglionari

- cu origine S2-S4,
- trec prin radacina anterioara, trunchi,
ramura ventrala, pe care o paraseste ca fibra
preganglionara formand nervii pelvici;
acestia fac sinapsa in plexurile previscerale si
intramurale pelvine
 RADACINA POSTERIOARA
•Mai poarta si numele de radacina senzitiva sau
aferenta
•Ganglionul spinal
-pe traiectul radacinii posterioare, mai aproape de
MS
-contine neuroni somatosenzitivi si viscerosenzitivi
-protoneuronii cailor ascendente extero- intero-
si proprioceptive
-nu contine sinapse
- neuronii continuti sunt psudounipolari
-Portiunea periferica a radacinii posterioare( lateral de
ganglionul spinal) este mai lunga si se constituie din
dendritele neuronilor din ganglionii spinali, ce vor ajunge la
receptori:

-dendrite mielinizate – aduc informatii de la proprio- si

exteroceptori
-dendrite amielinice – aduc informatia de la interoceptori

- Portiunea centrala a radacinii posterioare ( medial de

ganglionul spinal) este mai scurta si se constituie din axonii
neuronilor din ganglionul spinal, ce patrund in maduva
spinarii
•Axonii neuronilor din ganglinul spinal poate avea
urmatoarea comportare:

-pot face sinpsa cu neuronii somatosenzitivi din

coarnele posterioare ( deutoneuronul caii-N2), acestia
fiind statii ale fasciculelor ascendente ( spinotalamice,
spinocerebeloase)

-pot face sinapsa cu interneuroni din cornul posterior,

care la randul lor vor face sinapsa cu neuronii
somatomotori din coarnele anterioare, inchizand
reflexe polisinaptice ( de flexie, nociceptive)
-pot face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele
anterioare, inchizand astfel reflexe monosinaptice ( de
extensie, proprioceptive).

-pot face sinapsa cu neuronii viscerosenzitivi din zona

intermediara , formand fascicule ascendente vegetative.

-pot face sinapsa ( direct sau prin interneuroni cu neuronii

visceromotori din zona intermediara, inchizand reflexe
vegetative.

-pot patrunde in maduva in cordoanele posterioare fara a face

sinapsa la nivel medular, sinapsa practicandu-se cu
deutoneuronul caii din nucleii Goll si Burdach din bulb
( fasciculele gracil si cuneat)
TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL

•Se formeaza prin unirea celor doua radacini ( inainte

de gaura intervertebrala)

•Este trunchi mixt

•Prezinta atat fibre somatice cat si vegetative

•Iese prin gaura intervertebral

•Au traiect din ce in ce mai oblic, contribuind la

formarea cozii de cal
RAMURA DORSALA

•Contine fibre senzitive si motorii

•Are distributie metamerica

•Se distribuie la tegumentul si musculatura regiunii

dorsale a capului, gatului si trunchiului, de o parte si
de alta a liniei mediene.
RAMURA VENTRALA
•Contine fibre senzitive si motorii

•Se distribuie tegumentului si muschilor de la nivelul

regiunii anterioare a gatului, trunchiului, la nivelul
membrelor superioare si inferioare

•Ramurile ventrale ce provin din mielomerele toracale

( nervii intercostali) se distribuie metameric.

•Ramurile ventrale ale celorlalti nervi spinali se

impletesc, formand plexuri nervoase( cervical, brahial,
lombar, sacral, cocigian)
RAMURA MENINGEALA

•Cu traiect recurent, se distribuie

meningelor spinale
( in special piei mater)
RAMURA COMUNICANTA ALBA

•Formata din fibre mielinizate simpatice

preganglionare care vor face sinapsa in
ganglionul laterovertebral
( exceptie fac nervii splanhnici)
RAMURA COMUNICANTA CENUSIE

•Formata din fibre post-ganglionare simpatice

nemielinizate, dupa ce au facut sinapsa in
ganglionul paravertebral
•Se reintorc prin aceasta ramura in trunchiul
nervului spinal
•Se distribuie apoi , prin ramurile ventrala si
dorsala, efectorilor vegetativi din teritoriul
somatic (vaselor de sange, muschilor
piloerectori, glandelor sudoripare)
ARCURILE REFLEXE
DEFINITII
Actul reflex
– reactia de raspuns la o excitatie venita din mediul extern
sau intern, relizata cu participarea sistemului nervos.
Arcul reflex
- este un traict anatomic care reprezinta suportul material al
actului reflex .
-este constituit, cel mai simplu, astfel:
Receptor ( traductor)
– calea aferenta ( dendritele si apoi axonii neuronului
senzitiv)
– centrul nervos(in SNC, are loc sinapsa)
– calea eferenta ( axonii neuronului motor)
– organul efector ( muschi striat, neted, glanda)
 CLASIFICARE

Somatice
•Monosinaptice
•Polisinaptice
Vegetative
•Simpatice
•Parasimpatice
Arcul reflex somatic monosinaptic

•Este format din doi neuroni – unul somatosenzitiv aferent -

cu originea in ganglionul spinal sau omolog senzitiv al nervului
cranian)/si unul somatomotor eferent ( cu originea in coarnele
anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral )
•Are ca receptori proprioreceptori ( este un reflex
proprioceptiv)
•Are ca efectori muschi striati extensori(reflex de extensie)
•Are timp de latenta scurt
•Nu iradiaza
•Ex. : rotulian, tricipital
Arcul reflex somatic polisinaptic

•Este format din cel putin 3 neuroni - unul somatosenzitiv aferent ( cu

origine in ganglionul spinal ), unul sau mai multi intercalari( cu origine in
SNC, primul in coarnele posterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii
senzitivi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral), unul somatomotor
eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in
nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral

•Are receptori exteroceptivi, de obicei ai durerii ( este un reflex

exteroceptiv, nociceptiv)

•Are ca efectori muschi striati flexori (reflex de flexie)

•Are timp de latenta lung ( datorita intarzierii in sinapse)

•Iradiaza
Ex. : retragerea mainii prin flexia antebratului la atingerea unui obiect
fierbinte
Arcul reflex vegetativ
•Prezinta aceeasi cale aferenta cu arcul reflex
somatic, numai ca neuronii aferenti sunt
viscerosenzitivi
•Are ca receptori interoreceptori
•Are ca efectori muschi netezi si glande
•Calea eferenta este formata din doi neuroni
visceromotori :
-fibra preganglionara – cu originea in zona
intermediara a maduvei spinarii sau in nucleii
vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral
-fibra postganglionara – isi are originea in ganglionii
vegetativi, unde are loc si sinapsa
 .
Simpatic :
•Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel
parasimpatic
•Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in
coarnele laterale ale maduvei toraco-lombare .
•Fibra preganglionara este scurta
•Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea
coloanei vertebrale, de o parte si de alta a acesteia, in
ganglionii latero- sau paravertebrali
•Fibra postganglionara este lunga
•Efectorii sunt aceeasi cu cei ai parasimpaticului
Parasimpatic
•Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel simpatic

•Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in zona

intermediara a maduvei sacrate S2-S4 si in nucleii vegetativi
ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral

•Fibra preganglionara este lunga si se apropie intim de visceral

inervat.

•Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea

viscerului, in ganglioni previscerali sau intramurali

•Fibra postganglionara este scurta

•Efectorii sunt aceeasi cu cei ai simpaticului

CAI NERVOASE – GENERALITATI

FASCICUL NERVOS ( TRACT)

•Grup de fibre nervoase ce au toate aceeasi origine ( locul
unde se afla corpii neuronali), au acelasi traiect, aceeasi
localizare topografica in cadrul nevraxului , aceeasi
terminatie( fac sinapsa in acelasi loc) si au aceeasi
semnificatie functionala
•Constituie segmente ale unei cai

CALE NERVOASA
•Este un lant interconectat de neuroni >conduc impulsurile
nervoase in sens bine definit, fie ascendent de la receptori
pana la scoarta cerebrala, fie descendent , de la scoarta
cerebrala la efectori.
CALE NERVOASA SENZITIVA AFERENTA

•Transmite influxuri rezultate in urma excitarii receptorilor

•Influxurile sunt conduse prin nervi periferici si fascicule

intranevraxiale pana la nivelul unei anumite zone a scoartei
cerebrale ( arie senzitiva) unde, in urma fenomenelor
complexe ce au loc, este perceputa o anumita senzatie.

•Pentru ca impulsurile urca prin nevrax mai este cunoscuta si

sub numele de cale ascendenta.
•De cele mai multe ori are trei neuroni

-protoneuronul ( primul neuron)- in ganglionul spinal sau

anexat unui nerv cranian

-deutoneuronul ( al II – lea neuron) – fie in coarnele

posterioare sau laterale ale maduvei spinarii fie intr-un
nucleu senzitiv al trunchiului cerebral ( deutoneuronul ofera
intotdeauna colaterale pentru reflexe)

-tritoneuronul ( al terilea neuron)

– in diencefal ( cel mai frecvent in talamus )
-caile ascendente vegetative prezinta si o statie intermediara
in hipotalamus
CALE NERVOASA MOTORIE EFERENTA

•Conduce impulsuri generate la nivelul scoartei cerebrale

( arie motorie sau vegetativa), pana la nivelul efectorilor
•Deoarece impulsurile coboara prin nevrax, mai poarta
numele si de cai descendente

•In general o astfel de cale are doi neuroni:

-neuronul central – in scoarta cerebrala
- neuronul periferic – in maduva spinarii ( coarnele anterioare
sau zona intermediara) sau in trunchiul cerebral ( nucleii
motori sau vegetativi)
-caile descendente vegetative prezinta multe alte statii
intermediare.
RECEPTORII NERVOSI

DEFINITIE
•Receptorii sunt structuri specializate care sesizeaza
modificarile din mediul extern sau intern , reactionand astfel
specific la anumiti stimuli

•Pot fi:
-exteroceptori – influentati de stimului externi si sunt situati
in apropierea suprafetei corpului, ex. piele sau ochi
-proprioceptori – influentati de stimuli interni , situati in
structuri profunde, in muschi sau articulatii
-viscero-sau interoceptori - influentati de stimuli interni ,
situati in structuri profunde,in organe si vase de sange
•Trimit impulsuri catre nevrax , care determina :

-o senzatie constienta ( daca urca pe o cale

ascendenta si se proiecteaza pe scoarta cerebrala)

-un reflex somatomotor sau vegetativ ( daca trimit o

colaterala de pe calea ascendenta de obicei de la
deutoneuron la un centru motor sau vegetativ, care la
randul sau declanseaza un raspuns motor sau
secretor)
CLASIFICARE

Dupa structura:
•Terminatii nervoase libere – in viscere, muschi, articulatii
sau piele
-sunt receptori pentru durere, tact, temperatura
•Receptori incapsulati( dendrite inconjurate de o capsula
conjunctiva)
-pot fi localizati in piele,exteroceptori (ex. corpusculii
Meissner, pentru presiunea usoara)
-pot fi localizati in muschi si articulatii, proprioreceptori( ex.
fusurile neuromusculare , pentru monitorizarea starii de
intindere sau de contractie)
Dupa functie:

•Chemoreceptori -detecteaza chimic prin gust sau miros,

sau detecteza concentratia substantelor vitale in sange (de
ex. O2)
•Mecanoreceptori -pot fi -in piele – pentru tact si presiune
-in muschi, articulatii si tendoane – proprioceptori, care
inregistreaza starea de intindere sau contractie in muschiul
scheletic
-in organe – in vezica urinara, plaman, intestin, sensibili la
intindere
-in vasele sangvine – baroreceptori, sensibili la presiunea
sangelui
-in urechea interna – receptori auditivi, sensibili la undele
sonore
•Termoreceptori -in piele si in organe, sensibili la
schimbarile de temperatura

•Nociceptori
-in tot organismul, cu densitatea cea mai mare in piele
– receptori pentru durere, ce raspund la stimuli foarte
diferiti: presiune foarte mare, temperaturi extreme, substante
chimice degajate in timpul.
Inflamatiei

•Fotoreceptori -la nivelul retinei, receptori specializati care

raspund la stimulare cu energie luminoasa.
Dupa localizare

EXTEROCEPTORI ( dendritele odata intrate in capsula

conjunctiva isi pierd mielina)

•Terminatii nervoase libere (in epiderm si derm)

•Formatiuni capsulate ( in epiderm si derm)

•Formatiuni peritrihiale ( in derm si epiderm, la jonctiunea

intre glanda sebacee si firul de par)
a.Pentru sensibilitatea tactila:

•Discurile tactile Merkel

-in epiderm
-in zonele fara par
-excitate de atingeri fine
•Corpusculii Meissner
-au un pol spre epiderm si unul spre derm
-excitati de atingeri puternice
-densitate mai mare la nivelul degetelor, in mucoasa linguala,
la nivelul mamelonului si organelor genitale externe feminine
•Terminatii nervoase peritrihiale
-dendrite mielinizate care inconjoara firul de par in zona unde
se deschide glanda sebacee
 b. Pentru sensibilitatea presionala

•Corpusculii Golgi -in hipoderm si organele genitale externe

-sensibili la presiuni mici
•Corpusculii Vater – Pacini -in hipodermul palmar si plantar, in regiunea
bucala, capsulele articulare, in organele genitale externe
-sensibili la presiuni puternice
•Terminatii nervoase libere ( TNL) -in organele genitale externe, in
capsulele articulare si membrane interosoase, in periost
•Corpusculii Krause -percep excitatii de mica intensitate
-se gasesc in : pielea paroasa a antebratului,
mucoasa bucala, linguala, epiglotica si portiunea
inferioara a rectului, glande salivare,tunicile
vaselor sangvine, epinerv, glandul penian si clitoris
•Corpusculii Ruffini
-in partea profunda a dermului
-percep excitatii de mica presiune
c.Pentru sensibilitatea dureroasa

• TNL– in epiderm si derm

d. Pentru sensibilitatea termica

•Corpusculii Ruffini
-pentru receptia caldurii

•Corpusculii Krause si TNL

-pentru receptia temperaturilor coborate
PROPRIOCEPTORI

•Culeg informatii despre starea tonusului muscular si

despre deplasarea unui segment al corpului.

•La nivelul aparatului locomotor -articulari

-musculari.
ARTICULARI
•Corpusculii neurotendinosi Golgi
-la joctiunea dintre muschi si tendon
-excitati de miscarile active/pasive din articulatii

•Corpusculii Ruffini
-in capsulele articulare in portiunea superficiala

•Corpusculii Pacini
-in capsulele articulare in portiunea profunda
-excitati de miscarile din articulatii

•TNL
-in toata grosimea capsulei
-receptioneaza stimulii nociceptivi
 MUSCULARI

•Fusurile neuromusculare
- receptioneaza tonusul muscular si gradul de
contractie musculara
-exista doua tipuri de fusuri neuromusculare: cu
sac nuclear, cu lant nuclear