1.

EMBRIOGENEZA GENERALA A SISTEMULUI NERVOS

-primordiul SN apare in saptamana a 3-a a embriogenezei,se dezvolta in totalitate din
ectoblast
-formarea tubului neural: neurulatia primara si neurulatia secundara
Neurulatia primara:
1 ectoblastul se hipertrofiaza => placa neurala (seg prox placa cerebrala+seg distal placa
spinala)
2 placa neurală se înfundă longitudinal pe linia mediană=>şanţul neural, 2 margini=>plicile
neurale
3 plicile neurale fuzionează, de la niv cervico-toracal cu primelor 5 somite cervicale şi
extinzându-se concomitent cranial şi caudal=>tubul neural (2 orificii=comunica cu cav
amniotica: neuroporul ant+post)
-tubul neural prezintă dorso-lateral 2 bandelete longitudinale îngroşate,apar dupa ziua 22 din
lama celulara subectoblastica => creste neurale=>dau nastere la SN periferic
4 închiderea neuroporilor =>neuroporul ant se inchide în ziua 25+post in 27=> sfârşitul
neurulatiei prim
Neurulatia sec:ectoblastul situat deaspura eminentei caudale prolifereaza sub forma
neuroectoblastului sec=>seg sacrate+coccigiene ale MS
Encefalul=>din porţiunea superioară a tubului neural datorita inchideri neuroporului
cranial si a presiunii lichidului asupra peretilor =>vezicula cerebrala sufera 2 strangulări=> 3
vezicule cerebrale primare: rombencefal(creier post)+mezencefal(creier intermed)
+prozencefal(creier ant)
-in săpt a 6-a, prozencefalul suferă o strangulare =>diencefalului şi telencefalului
rombencefalul o strangulare=>flexura pontina=>mielencefalului şi metencefalului
-după apariţia veziculelor cerebrale sec=>evaginaţii ale veziculelor cerebrale (pineală,
neurohipofizară, vezicula optică, vezic olfactivă, extensiile hemisferice)+ proliferări ale
tubului neural(cerebelul, olivele bulbare,coliculii mezencefalici şi corpii mamilar)
Măduva spinării =din porţiune mij +caudală a tub neural prin ingrosarea sa=>placa
bazala(ant)+placa alara(post) separate prin santul limitant
-placile bazale unite ant=>placa fundamentala=>neuronii care formeaza rad ventrala a
nervilor spinali
-placile alare unite post=>placa tectala=>neuronii intermediari
-subst alba=>invadare de axonii asc+desc de orig med sau cortic care se mielinizeaza
-in sapt 8 MS ocupa tot canalul rahidian, dar datorita derivatele mezodermice perimedulare 
rapid=>in sapt 25 conul medular la niv L2,fundul de sac dural S2,rad nervilor
rahidieni=>coada de cal(cauda equina)

2.ORGANIZAREA FUNCTIOANALA A SUBSTANTEI CENUSII A MADUVEI

SPINARII
-neuronii subst cenusii se org dupa functie+forma in coloane nucleare longitudi care pe sect
transversala au aspect laminar ,au fost descrise 10 lamine(dupa REXED):
Laminele 1-6=1-5 apartin cornului dorsal +6 coresp bazei cornului dorsal,functii senzitive
primesc aferente somatice si vegetative prin rad dorsale ale nerv spinali
Lamina 9=cornul ant,functie motorie,axonii alc rad ventrale nerv spin,reprezentare maxim la
niv umflãturilor brahialã si lombare,3 tipuri neuron:alfa(fibr musc
extrafusale),gamma(extrem periferice contractile ale fusurilor neuromusculare,responsabili
de tonusului muscular),de tip inhibitor Renshaw(neuroni intercalari,activ de alfa,
intervenind in controlul miscãrilor flexie - extensie)
Lamina 7,8,10=zona fundamentala formată din:
A.Nuclei ai sensib proprioceptive inconstiente:nucleul toracic (Clarke) în lama 7 , sensib
proprioceptiva de la niv toracelui+mb inf=>deutoneuronii tractului spino-cerebelos dorsal
(Flechsig)+disemnaţi în lamele 5,6,7 =deutoneuronii tractului spino-cerebelos ventral
(Gowers)
B.Nuclei vegetativi pe 3 coloane: 2 simp(intermedio-med+intermedio-lat)cuprinse intre C8-
L2 si 1 parasimpatica (intermidio-ant)intre S2-S4
a.Coloana intermedio-mediala= langa canalul ependimar ,orig fibrelor ce vor inerva efectorii
vegetativi din teritoriul somatic (m netezi din vasele de sânge +baza firelor de pãr+gl
sebacee+sudoripare), controleazã vasomotricitatea din teritoriul somatic
b.Coloana intermedio-lateralã=cordonul lateral ,neuron preggl al eferentei simpatice spre
viscere
c.Coloana parasimpaticã =S2-S4 baza cornului ventral,neuroni preggl ai eferentei
parasimpatice sacrate,axonii=>plexului pudendal si fac sinapsã neuroni postggl din peretele
viscerelor pelvine, controlând reflexele de mictiune, defecatie, erectie etc
C.Interneuronii:comisurali,homolaterali,de asociatie=>circuite interneuronale segmentare
/intersegmentare ce integreazã o miscare elementarã (adik pregãteste miscarea prin impulsuri
trimise la neuronii motori ce vor declansa miscarea)

3.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SISTEMULUI DE CONDUCERE A

ETAJULUI SPINAL
-subst alba =>in jurul subst cenusii => cordoane longitudinale: ventral,lateral,dorsal formate
din fibre mielinizate (culoarea albã), celule gliale si vase sanguine
-fibrele sunt grupate în tracturi si dupã sensul în care circulã influxul nervos se împart în:
ascendente (senzitive), descendente (motorii) si de asociatie (intersegmentare)
A. Cãile ascendente din MS
-transmit spre etajele sup infor senzitive periferice aduse la ms pe calea rãd post ale nerv
spinali de neuronul din ggl spinal=protoneuronul cãilor ascendente ,dendritele în leg cu
diverse tipuri de recep(extero, proprio, viscero), axonii intrã în ms prin santul lat
dorsalrãdãcina senzitivã (posterioarã) se împarte în douã mãnunchiuri de fibre med ( fibre
groase mielinizate;sensib exteroceptiva epicritica+proprioceptiva constienta) si lat (fibre
subtiri mielin:sensib exterocep protopatica termica si dureroasa +nemiel:sensib interoceptiva)
-fibrele asc ale rãd nervului spinal urcã în substanta albã formând 3 sist cordonale:S primar
spino-bulbar,S secundar spino-cerebelos,S cãilor spino-talamice (sistemul de alarmã)
B.Căile descendente
-conduc comenzile centrilor nervoși sup catre neuronii somato și viscero-motori medulari
precum și nucleilor motori ai nervilor cranieni,căile motorii pot fi
somatice/viscerale,piramidale sau extrapiramidale:
Căi-m.s.p:cortico-spinale/nucleare/oculo-cefalogire
Cai-m.extrapir:tecto/rubro/nigro/vestibulo/olivo/reticulo spinal
C.De asociatie;conecteaza seg med si conduc impulsul asc sau desc,rep axonii neuronilor de
asociatie

4.FASCICULE SPINO-TALAMICESistemul cãilor spino-talamice sau sistemul de

alarmã
=calea sensibilității exteroceptive protopatice,declansata de ac stimulilor
durerori,tactili,termici
=cale spino-medulo-talamo-corticală, încrucișată preependimar
-protoneuronul în ggl spinali,dendritele culeg excitația de tact, presiune, durere și variațe
termică de la exteroceptorii cutanați,axonii 2 direcții:
-încrucișează linia mediană preependimar – ajung în cord ant opus (neuronul 2)=>tractul
spino-talamic ventral,tactul difuz și excitațiile de presiune
-intră în cord lat opus =>tractul spino-talamic lateral
Neuronul 3=situat în nucleul ventral postero-lat talamic,axonii se proiecteaza in zona
senzitivă I și II a scoarței cerebrale – excitațiile sunt integrate în senzații conștiente
-in sectiune transversala cele 2 tracturi spinotalamice apar sub forma tractului in semiluna
DEJERINE, 3 compartimente:
ant=>sensib tactila protopatica
lat=sensibilitatea dureroasa
post=>sensibilitatea termica

5.FASCICULE SPINO-BULBARESistemul cordonului posterior

-cale spino-bulbo-talamo-corticala,incrucisata in bulb
-deutoneruonul in bulb si nu in MS,3 neuroni
-2 tracturi : fasciculele gracilis si cuneatus separate prin septul intermediar post în portiunea
sup a MS,contin fibre lungi transportã tactul epicritic si sensib proprioceptivã constientã
-protoneuronul= ggl spinal,dendrit=>R cutanati si proprio, axonii pãtrund în ms prin
mãnunchiul medial direct în cordonul post
-fibrele coccigiene+sacrate+lombare+toracale inf =>fascicolul gracilis (Goll)parte med a
cordon post,se termina in nuc gracilis Goll in bulb
-fibrele toracale sup+cervicale se situeazã lat de fascicolul gracilis=> fascicolul cuneatus
(Burdach)=> nucleul cuneat Burdach
-deutoneuronul,maj axoni=>încruciseaza pe linia med =>decusatia senzitivã=> ascend în alc
lemniscusului lateral=> nucleii ventrali ai talamusului=> releu cu cel de-al 3 neuron=>se
proiecteazã pe cortexul girusului postcentral ariile 3, 1, 2

6.FASCICULE SPINO-CEREBELOASESistemul cordonului lateral (doar 2 neuroni)

-tranportã sensib proprioceptivã inconstientã,impulsuri=>cerebel prin tracturile spino-
cerebeloase:dorsal (direct, Flechsig) ,ventral (încrucisat, Gowers)
1.Tractul spino-cerebelos dorsal=protoneuronul în ggl spinal,dendritele=>fusurile
neuromusculare, corpusculi Golgi,axonii=>mãnunchiul med al rãd post urcã în cordonul
dorsal => sinapsã în lama 7 cu neuronii din nucleul toracal al lui Clarke (M dorso-med a
bazei coarnelor post de la C8 L2,) =deutoneuronul ,axonii trec în cordonul lat de aceeasi
parte=>tract spino-cerebelos dorsal=> prin pedunculul cerebelos inf se proiecteazã pe
scoarta paleocerebelului homolateral (in ariile coresp memb inf si jum inf a trunchiului),
-memb sup si toracele sup protoneuronul=>ggl spinali ai nervilor toracali superiori si
cervicali,axonii=>ms în cord posterior prin mãnunchiul medial al rãdãcinilor post alãturându-
se tractului cuneat si face sinapsã în bulb cu deutoneuronii din nuc cuneat accesor (von
Monakow)echiv nucleului thoracic Clarke, axonii=>fascicolul cuneo-
cerebelos=>pedunculul cerebelos inf homolateral se proiecteazã somatotopic pe scoarta
paleocerebelului
2.Tractul spino.cerebelos ventral (încrucisat, Gowers)stimuli de la niv memb inf si
portiunea inf trunchi protoneuronul=>ggl-
spinali,dendritele=>proprioceptori+cutanati(meissner+pacini)=>axonii apartin mãnunchiului
lat al rãdãcinii post, urcã în cordonul post 1-2 seg med=>sinapsã cu interneuronii din lama7,
axonii =>cordonul lat de partea opusã =>tractul spino-cerebelos ventral (Gowers) traseu 
prin ms si TC si prin pedunculul cerebelos sup se proiecteazã în cortexul paleocerebelos
vermian
-tractul spinocerebelos ventral transportã impulsuri mult mai prelucrate (deja integrate la
nivelul zonei fundamentale) usurând sarcina cerebelului

7.CAILE PIRAMIDALE
Calea piramidală cortico-spinală=alc tracturi care rep axonii neuronilor corticali din girusul
precentral, dar și din alte reg: scoarța lobilor parietali, temporali sau occipitali
-2 neuroni:neuronul central sau cortical – rep n piramidali din scoarța cerebrală+neuronul
periferic – rep de n somato-motori din coarnele ventrale ale subst cenușii a ms
-tracturile traiect prin TC,la niv bulbului se așează în interiorul piramidelor ventrale,1/3
inf a bulbului, se împart în 3 grupe:
~85% se încrucișează→încrucișarea piramidală,apoi intră în cord lat al ms =>tractul
piramidal încrucișat sau cortico-spinal lateral => cornul ventral al ms =>sinapsă cu n
somato-motori alfa și gama, fie direct/ prin intermediul n intercalari,un nr redus de axoni
sunt groși, mielinizați (axonii neuronilor lui Betz)de pe aria 4 a girusului precentral, se
distribuie direct fără n intercalari
~un nr redus de fibre intră în cordonul lat de aceeași parte, fără a se încrucișa=>tractul
homolateral Dejerine-Muratov-Thomas, coboară împreună cu fibrele tractului piramidal
încrucișat/olivo-spinal, ocupa partea ventro-lat a cordonului lat=>se termină făcând sinapsă cu
n somato-motori medulari prin intermediul n intercalari
~restul de 15% nu se încrucișează în bulb=>tractul cortico-spinal ventral, pătrund în
cordonul ventral homo-lat a MS ,lat de șanțul median ventral,=>sinapsă direct /prin
intermediul n intercalari cu n somato-motori din nucleii mediali ai coarnelor ventrale ce
comandă musculatura paraaxială
-lezarea fibrelor căii piramidale cortico-spinale înainte de a se încrucișa în bulb este urmată de
paralizia jumătății opuse a corpului – hemiplegie

8.CAILE EXTRAPIRAMIDALE LA NIVEL MEDULAR

-=>prin bulb nu trec prin piramidele bulbare ventrale ci prin calotă=>n somato-motori
med ,obligator n intercalari=>transmit mușchilor comenzile=>nu det apariția mișcării
voluntare ci are acț în reglarea tonusului musc, execuția mișcărilor semivoluntare și a celor
automatizate,orig centrii motori extrapiramidali din TC:
De la nivelul MEZENCEFAL pornesc:
a.Tractul tecto-spinal:org colic cvadrigemeni sup=>se încrucișează cu partenerul sub
apeductului lui Sylvius (încrucișarea lui Meynert)=>desc calota TC=>cord ventral med,in
laminele 6,7,8 ale primelor seg cervicale,constituie suportul reflexelor posturale declansate
de stimuli vizuali si auditivi
b.Tractul rubro-spinal:org nucl roșu din calota mezencefalului=>ident doar in seg
cervicale,se încrucișează cu simetricul (încrucișarea lui Forel)=>cordonul lat in laminele 6,7,
ant tractului piramidal încrucișat(lat),actiune facilintanta pe tonusului motoneuronilor
agonisti(flexori),inhiba postsinaptic moton alfa extensori
c.Tractul nigro-spinal:orig subst neagră din calota mezencefalului,in ms se găsește în
cordonul antero-lateral
De la niv JONCTIUNEA BULBO-PONTINA pornesc:
a.Tractul vestibulo-spinal:org nuc vestibulari,=>fasciculul longitudinal median=>in port lat
a cord ventral in laminele 7,8,9,actiune facilitanta pe neuronii alfa extensori,mai ales cei
antigravitationali,rol in mentinerea statiunii verticale
De la niv BULBULUI pornesc
a.Tractul olivo-spinal:orig nuc olivar inf in bulb,nu coboară sub nivelul ms cervicale,ocupă
partea ventro-lat a cordonului lat, ant de tractul vestibulo-spinal lateral
Din formația reticulată a TRUNCHIULUI CEREBRAL pornesc:
b.Tractul reticulo-spinal ventral(bulbar):org formatia reticulată din calota bulbară,in
special din nuc gigantocelular,incruciseaza sau nu la niv bulb=>cord ventral,rol inhibitor pe
moton extensori
c.Tractul reticulo-spinal dorsal(pontin):org formația reticulată din punte ,nucleii reticulati
pontini caudali si oral=>cord lat=>efect activator pe moton care inerv musculatura axiala
in special la niv cefei

9.COLOANA MOTORIE SOMITICA

-nucleii nervilor cranieni:hipoglos,abducens,trohlear,oculomotor (fibrele inervează m
rezultati din primele 9 somite)loc pe fata dors a tegmentului bulbopontin si mezencefalic,sub
planseul ventricului 4,axonii => fata antero-lat a TC formand nervii cranieni 12,4,comp
somatica 3,+spre fata dorsala pt 6
A.NM hipoglos:la niv bulb,sub triunghiul hipogl a fosei romboide,alc dintr-o portiune dorso-
lat(m hioglos+stiloglos)+ventro-med(genioglos+geniohioidian)restu de la
ambele;aferente:corticale(direct-tractul cortico-nuc/indir de la FR),aferente periferice doar
indirecte,in jurul sau nuc perihipoglosi (intercalat, prepositus, roller),posibil apartin FR,
datorită numeroaselor lor conexiuni
B.NM abducens :în punte, înaintea coliculului facialului,alc din 2 tipuri de
neuroni:motoneuroni => nervul abducens+interneuroni,încrucișează linia mediană ,fac
sinapsă în subgrupul nuc al m drept int de partea opusă=>asigura miscarile conjugate ale
globilor;aferențele:nuc vestibulari, nuc paramedianpontin al FR și de la scoarța cerebrală prin
fasciculul cortico-nuclear;lezarea=>paralizia m drept ext de aceeași parte, cu adducția
accentuată a ochiului afectat
C.NM trohlear:situat sub apeductul lui Sylvius,plasat caudal de de nucleul oculo-motorului
D.NM oculo-motor:situat sub apeductul lui Sylvius,poate fi împărțit în subgrupe
nucleare:dorsal(m drept inf de aceeași parte),intermediar (m oblic inf de aceeași
parte)medial (m drept sup de partea opusă)ventral (dreptul int e aceeași
parte)centrocaudal(rificător al pleoapei sup prin fibre dir și încrucișate);aferențe dir nuc
vestibulari, nuc nervului VI de partea opusă, nuc interstițial Cajal, nuc pontin paramedian al
FR și indirecte,de la scoarța cerebrală și coliculuii cvadrigemeni sup;Sindromul Weber se
caract prin hemiplegie controlaterală, abducția globului ocular homolateral, midriază
pierderea reflexului fotomotor și de acomodare la distanță

10.COLOANA MOTORIE BRANHIALA

-nuc ambiguu, nu cmotor al facialului și nuc motor al trigemenului,inervează m care
rezultă din arcurile branhiale,se află în subst albă a calotei bulbului și punții
A.N ambiguu (IX, X, XI):în profunzimea substanței reticulate a bulbului,polul sau inf coresp
decusației lemniscale,trei segmente:
-seg inf – nucleul laringian al lui Winkler – org reală a fibrelor rădăcinii bulbare a nervului
spinal (XI - accesor)=>musculaturii laringelui
-seg sup – pt m stilo-faringian=>fibrele mot glosofaringianului (IX)
-seg mijlociu=>restul m faringelui(crico-tiroidian și musculatura striată a esofagului )pe calea
nervului vag(X)
B.NM facial(VII):se află în jum inf a calotei pontine,alc din 2 mase nucleare:
-nuc facialului sup =>contracția m frontal și orbicular al pleoapelor,primește aferențe de la
ambele emisfere cerebrale
-nuc facialului inf– comandă restul m pieloși ai feței,aferențe corticale numai din emisferul
controlateral;
-lezarea neuronului central produce manifestări motorii numai în teritoriul mușchilor
orofaciali, deoarece ceilalți nuclei primesc informații de la ambele emisfere cerebrale
C.NM(masticator)trigemen (V): în tegmentul pontin, med față de nuc senzitiv pp al
trigem,inervează toți m masticatori (inclusiv milohiodianul și burta ant a digsatricului),
tensorul vălului palatin (peristafilin extern) și m ciocanului
-aferențele provin de la nuc senzitiv al trigem, complexul olivar sup și scoarța cerebrală

11.COLOANA VEGETATIVA MOTORIE (PARASIMPATICUL CRANIAN)

=> nucleii vegetativi parasimpatici,sunt conect la hipotalamus(fascic longit dorsal
Schutz),FR,nuc nerv cran
A.BULB:nuc cardio-pneumo-enteric,sub planseul ventric 4,n preggl ai caror axoni intra in
struct vagului=>sinapsă în ggl plexurilor cardiac, pulmonar și solear
-aferente(n.solitar,n.hipotal paraventric,s limbic,FR)
-nuc salivator inf ,axonii se alătură succesiv nerv gloso-faringian+timpanic+mic pietros
profund =>sinapsa ggl otic,fibrele post gl la parotidă pe calea n.auriculotemporal =>efect
secretomotor+vasodil
B.PUNTE:nuc salivator sup în vecinătatea nuc facialului,axonii se alătură nerv intermediar
al lui Wriesberg=> ggl geniculat=>se alatura succesiv facial,coarda timpanului,lingual=>ggl
submandibular=>gl salivare submax si subling
-nuc lacrimo-muco-nasal,cranial precedentului,se alătură n intermed=>ggl geniculat=>se
alatura n pietros superficial+vidian=>ggl pterigopalatin,fibrele post-ggl=>gl lacrimară(prin
ram oribtiar n maxilar) și gl mucoasei nazale(prin n naso-palatini)
C.MECENCEFAL:nuc papilar (ciliar) al lui Edinger-Westphal dorsal de n 3,axonii
urmăresc traseul n oculo-motor,a ramului n micului oblic=>ggl ciliar,ramurile post-
ganglionare sfârșesc în musculatura intrinsecă a globului ocular:mușchiul ciliar,sfincterul
pupilar=> micșorarea pupilei (mioza)

12.COLOANA SENZITIVA SOMATICA:NUCLEII CHOLEARI

-la joncț bulbo-pontină,rep de nuc acustici, situați în profunzimea aripei albe externe bulbare
A.N cohlear ventral=>primeste fibrele n acustic și org reală în ggl Corti,rep deutoneuronul
căii acustice=>axonii încrucișează linia mediană în calota punții corp
trapezoid,=>lemniscul lateral(calea acustică centrală)->punte->peduncul,lasă colat în
tuberculii cvadrigemeni post=>sinapsa 3 neuron în corpul geniculat med=>se proiectează în
zona auditivă a scoarței cerebrale (al 4 neuron al căii)
-alții fac sinapsă într-un nou nucleu – cliva pontină =>nucleii mot ai nerv oculo-motor și
facial,inchid arcuri reflexe clipit la zgomot, acomodare auditivă a m scăriței sau întoarcerea
ochilor în direcția zgomotului
-altii rămân de aceeași parte=>lemniscului lateral homolateral
-nuc cohlear ventral trimite axoni=> nucleul cohlear dorsal
B.N cohlear dorsal:fibre acustice, care au făcut deja sinapsă în nuc cohlear ventral=>axonii
formează striurile acustice de pe planșeul ventriculului IV,după ce încrucișează linia mediană
pătrund prin tija calamusului în calota punții și fac sinapsă cu nucleii FR – fasciculul cohleo-
reticulat al lui Eyries

13.COLOANA SENZITIVA SOMATICA:NUCLEII VESTIBULARI

-alc o masă nuc voluminoasă la jonct bulbo-pontina în dreptul feței dorsale și lat ,este div în
mai mulți nuclei:nuc pp triunghiular(post al lui Schwalbe),nuc angular sup(protuberanțial
al lui Behterev),nuc dorsal ext al lui Deiters(lipsit de aferențe vestibulare directe),nuc inf al
lui Roller -rădăcinii descendente
-ram vestibulară a nervului VIII, cu OR în ggl lui Scarpa își împarte fibrele în 2 ramuri:una
ascendentă =>sinapsă cu nuc angular sup +nuc triunghiular Schwalbe=>aduce fibrele ce au
cules excitațiile
-alta descendentă =>sinapsă în nuc triunghiular și în nuc lui Roller=>excitațiile de la
maculele saculară și utriculară
-conex:spinale=>spre motoneuronii medulari prin intermediul neuronilor intercalari sub
forma tracturilor vestibulo-spinale:lateral – orig în nuc lui Deiters,coboară prin cordonul
lat homolateral până în reg dorso-lat+ventral – orig în nuc triunghiular,format din fibre
homo- și hetero-laterale=>cordonul ventral până în reg cervicală,controlează necesitățile
posturii, tonusului m trunchiului, membr și cefei
cerebeloase – prin care întrețin relați eferente și aferente cu arhicerebelul:eferențele ,prin
tractul vestibulo-cerebelos (fibre din nucDeiters) prin pedunculul cerebelos inf,aferențele –
prin 2 tracturi cerebelo-vestibulare prin pedunculul cerebelos inf+altul în cârlig al lui Russel
prin pedunculii cerebeloși sup spre nuc lui Deiters, Schwalbe și Behterev=>circuitul
vestibulo-arhicerebelor
reticulare – spre nucleii vegetativi ai FR

14.COLOANA SENZITIVA BRANHIALA

-primește excitații din regiunile rezultate din aparatul branhial
A.N solitar:porțiunii mij a aripei cenușii din bulb,fac sinapsă, de jos în sus fibrele senzitive
ale nervilor:vag (OR:ggl jugular +plexiform)glosofaringian(OR: ggl Andersch și
Ehrenriter)nervul intermediar al lui Wriesberg(OR: ggl geniculat)porț cranială a acestui
nuc primește toate fibrele ce transportă sensib gustativă și se individualizează sub numele de
nuc gustativ al lui Nageotte
B.N senzitiv al V:pe toată lungimea TC,de la porțiunea inf a bulb până în calota
mezencefalului,prezintă 3 porțiuni:porț bulbară=nuc spinal/desc al V/gelatinos al lui
Rolando=coloana de subst cenușie, proemină pe fața dorso-lat bulbului=tuberculul cenușiu al
lui Rolando,la acest niv fac sinapsă fibrele răd senzitive a V cu org în ggl lui Gasser,
transportă sensib termo-algezică a feței,constituie răd senzitivă a trigem sau tractul spinal
al trigem
porț pontină=nuc pp al V(al lui Dejerine),sinapsă fibrele sensibilității cutanate tactile a feței;
-eferențele nuc spinal+nuc pp se încrucișează pe linia mediană=>fasciculul trigemino-
talamic (quinto-talamic) =>lemniscului med=>thalamus
porț mezencefal=nuc mezencefalic al V,alc neuroni pseudounipolari=>răd asc a V,dendrit se
alătură răd motorii =>propricep din m masticatori,axonii dau ram scurte nuc motor al V din
aceeași parte și de partea opusă=>culege sensib proprio a m masticatori

15.NUCLEII INTERSEGMENTARI AI TRUNCHIULUI CEREBRAL

-se împart în:nuc bulbari-nuc lui Goll (gracilis), Burdach (cuneat) și Von Monakow (cuneat
accesor),olivele și paraolivele bulbare,nuc pontini-nuc pontici,olivele pontine,nuc corpului
trapezoid,nuc lemniscului lateral,nuc mezencefalici-nuc roșu(Stilling),subst
neagră(Soemmering),nuc interstițial al lui Cajal,nuc lui Darkschewitsch,nuc interpeduncular
al lui Gudden
A.Nuc bulbari:nuc lui Goll(fața post a bulbului=clava)nuc lui Burdach(lat de
goll)=>deutoneuronu pt căile spino-bulbo-talamo-corticale sunt nuc de releu,trimit axonii
ventral=>încrucișarea piniformă a lui Spitzka asc=>lemniscul med,nuc lui Von
Monakow(dorso-lat de Burdach, sub corpul restiform)=>spre lemniscul med+formează
fibrele arciforme ale bulbului,oliva bulb (lamă de subst cenușie, o deschidere medio-
dorsală hilul olivei comunik cu restul subst albe a bulb,paraolivele – nuc olivari accesori(2
nuclei mici așezați de o parte și de alta a olivei:med și post,aferențele:fibre corticoolivare
/rubro-olivare /spino-olivare,fibre de la nuc vestibulari și fibre cerebelo-olivare,eferențele
axonii încrucișează linia mediană=>cerebel prin pedunculii cerebeloși inf
B.Nuc pontici:piciorul punții printre fibrele ce alc tracturile cortico-spinale ale căilor
piramidale,nuc de releu:olivele pontine și nuc corpului trapezoid(mici mase nuc ce se
așează pe traiectul fibrelor ce alc corpul trapezoid),nuc lemniscului lat(mici mase nucleare
plasate pe traiectul lemniscului lateral,axonii lor au valoare de fibre comisurale – leagă între
ele cele 2 lemniscuri – comisura lui Probst)
C.Nuc mezencefalici:nuc roșu(distribuirea și reglarea tonusului musc)porțiune centrală în
calota pedun cerebrali,culoare roșie=>pigment roșu a neuronilor+bogăției sale în vase,alc din
2 porț:magno-celulară=n mari,sărăci în pig,ocupă polul inf,veche în filogeneza =pales-
rubrum+ parvo-celulară=n mici,bogați în pig, polul sup,mai nouă neorobrum;aferențele
fibrele corticorubrice și cerebelorubrice,eferențele:încrucișate și directe,fibrele
încrucișate=decusația tegmentală ventrală a lui Forel=>spre ms, nuc cerebeloși emboliform
și glocos,nuc motor al 7, nuc spinal și pp ai 5,nuc gracilis,cuneat și cuneat accesor,nuc
reticulat lat și nuc vestibulari,fibrele directe se îndreaptă spre complexul olivar inf;subst
neagră,de-a lungul pedunc cerebral,se termină în reg subtalamică a diencefalului,de la 4 ani n
ei se încarcă cu pig negru,2 zone:post și inf–n încărcați cu pig,grupați în grămezi
compacte=pars compacta, dopaminergică și pp furnizor de dopamină pentru corpul striat+alta
antero-sup=pars reticulata,n rari și bogat încărcați cu lipofuscină și
fier,colinergică;aferente:fibre-
neostrionigrice/palidonigrice/tegmentonigrice;eferențele:fibre-
nigroneostriate/talamice/tectale/spinale/tegmentale,cea mai imp este conex în dublu sens
cu nuc striat , pentru a cărei funcționare sinapsele dopaminergice sunt esențiale;Nuc
oculomotori accesori:nuc interstițial al lui Cajal-la polul sup al complex
oculomotor,aferențele:coliculul sup și aria pretectală,eferențele heterolat=>nuc n trohlear și
cei ai complexului oculomotor, cu excepția nuc central și homolat=>destinate nuc n IV, nuc
vestibulari și pontin paramedian al FR,este imp in mișcările conjugate ale globului
coular,distrugerea nuc=>nistagmus vertical cu imposibilitatea efectuării mișcării(sindromul
Parinaud);nuc interstițial dorsal sup de complex oculomotor,aferențe:nuc pontin
paramedian al FR și nuc vestibulari;eferențele=>nuc oculomotor, implicat în mișcările
verticale ale globilor oculari,lezara=>imposibilitatea orientării în jos a globilor oculari;nuc
comisurii post grupe neurale dispuse pe traseul comisurii post,asociați nuc Cajal;nuc
Darkschewitsch grupe neuronale situate dorso-lat față de nuc oculomotor,asociat substc
enușii periapeductale;nuc interpeduncular Gudden in spațiul interpeduncular, un releu între
sist limbic, hipotalamus și nuc vegetativi ai TC, și în mișcările conjugate ale globilor oculari

16.NUCLEII SUPRASEGMENTARI AI TRUNCHIULUI CEREBRAL

=4 coliculi cvadrigemeni:2 sup si 2 inf,fata post a mezencef,spre metatalamus cate un brat
conjunctival:sup ptr corpii geniculati lat,inf ptr corpii geniculati med
A.Coli inf:3nuc:central, pericentral si lat:nuc central=ajung fibre auditive sec din
lemniscusul lat,axoni=>corpului genic med=>cortexul auditiv primar,n din portiunea dorso-
med a nuc central+nuc pericentral=>corpului genic med=>cortexul auditiv sec;nuc
pericentral ajung fibre de la urechea de aceiasi parte,nuc lat primeste fibre de la ceilalti 2
nuc=>nuc mot din TC si ms=>reflexele auditive(tresarire ,clipirea la zgomot)(nuc
central=atentiei auditive,nuc lat=reflexele auditive,nuc pericentral=nuc proiectiei tonotopice a
stimulilor auditivi)
B.Colic sup:struct laminarã,suprafata→profunzime:7 straturi de subst albã si cenusie ce
alterneaza :stratum zonale,stratum cinereum (cenusiu superficial=primeste fibre din
cortexul occipital),stratum opticum (alb superficial=fibre ale corp genic lat),stratum
griseum mediale/album mediale/griseum profundum/album profundum; la
superficiale=>fibre de la retina+cortexul vizual rolul de a detecta obiectul in campul
vizual+profunde(asimilate ca o extindere a FR a TC)ultimele 4 structuri alc stratum
lemnisci,aferente:fibre retino-tectale din tractul optic=>patrund in colic lamele superficiale
comportindu-se diferit in functie de org: cortexul vizual occipital=>c.s homolateral in stratul
cenusiu superficial si mijlociu= integrarea impulsurilor retiniene neprelucrate,cortexul
frontal(aria 8)info rafinate, prelucrate=>lamele superficiale ale colic =coordonarea miscarilor
conjugate ale globilor oculari,cortexul auditiv=>sinapsa in ultimele 4 lame ale colic(nu
primesc info vizuale),fibre de la colic inf si nuc auditivi =>straturile profunde ,fibrele spino-
tectale o parte=>stratum lemniscum, altele doar in trecere prin
colic;eferentele=>talamus(pulvinar)=>scoarta lob occipital in cortexul vizual aria 18-19,nr
mai mic de fibre se dirijeaza spre corpii genic lat(nuc dorsal si ventral lat)=>aria 17+fibre în
TC la FR si nuc interstitial Cajal si Darkschewsch+fibre tectospinale=>reg cervicale ale ms la
n motori pt muschii cefei

17.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI ALBE A TRUNCHIULUI

CEREBRAL
=fibre mielinizate care se grupeaza in :fibre ascendente/descendente/de asociatie/leaga
trunchiul de cerebel
A.F ascendente =>fibrele celor 3 sist de cai ascendente ce vin de la ms si se continua spre
etajele supramedulare=fibrele sist cordonului post,sist spino-cerebelosc,sist spino-
talamic+fibre de la nuc senzitivi ai nerv cranieni
1.FS cordonului post=tract gracilis si cuneatus=>bulb(nuc gracilis+cuneatus)=>se
incruciseaza pe linia med in 1/3 mijlocie a bulbului (decusatia senzitiva
piriforma)=>lemniscusul medial,cele 2 lemniscuri medi se unesc=>lemniscusul median,la niv
mezencef=>se departeaza ajungind in tegmentum in spatele subst negre=>nuc
talamici(ventrali posterolaterali)poiectia=lat→med a nuc: membre inf, trunchi, membre sup,
gat
2.FS spinocerebelos=trac spinocerebeloase dorsal (direct) si ventral (incrucisat),dorsal alc din
axonii deutoneuronilor din nuc dorsal Clarke=>pedunc cerebelos inf=>cortexul cerebelos al
vermisului si para vermisului,ventral la niv jonct pontopedunculare=>trec de linia mediana
incrucisindu-se cu cele de partea opusa=>pedunc cerebelos sup=> cortexul vermian si
paravermian
3.FS spino-talamice=tract spino-talamice ventral si lat ,ventral prin calota TC pe fata post a
lemniscului med lãsând colateralã în subst retic,lat rãmâne în portiunea lat a calotei
bulbopontine ca parte din fascicolul heterogen, se unesc la nivelul calotei mezencefalului
=>lemniscul spinal, situat lat de cel med=>talamus
4.F org in nuc senzitivi din TC se grupeaza=lemniscul lat,tract trigemino-talamice,axonii
deutoneuronilor sensibi gustative din nuc solitar:a.lemniscusul lat org in nuc cohleari asezat
in partea lat a tegmentumului pontin asc =>niv mezencefalului,trece posterior=>colic
cvadrigemeni inf si corpii geniculati med b.tractul trigemino-talamic:ventral org in nuc
senzitiv 5 spinal primeste sensib termica si dureroasa de la fata +fibrele n din nuc senzitivi ai
nerv 7,9 si 10 ,dorsal org in nuc pp al 5=>se incruciseaza=>o parte alc fascicolului 5 ventral,
altele nu se incruciseaza=>tractul trigemin dorsal care ar contine si fibre din nucleul mezencef
al 5c.axonii deutoneuronilor din nuc gustativ se incruciseaza si merg de-a lungul
lemniscului med=>nuc ventral postero-lat al talamusului+ alte fibre ce pleacã din nuc solitar
=>receptionarea sensib generale viscerale=>formatia reticulata TC, hipotalamus si sistemul
limbic
B.F descendente=cãilor mot cu org în: scoarta cerebralã si în nuc mot ai TC:
1.F org corticala=axoni ai n din scoarta celor 4 lobi ai emisferelor cerebrale(maj din cortexul
precentral si postcentral)dupa directia in 3 grupe:cortico-spinale/nucleare/ponto-
cerebeloase:a.cortico-spinale zonele mot ale scoartei cerebrale->centrul oval al emisferelor-
>bratul post al capsulei int=>TC->in punte ,sunt disociate de nuc pontini (singurii nuc ai TC
asezati in bazis) si fibrele ponto-cerebeloase,in bulb=>piramidele ventrale,in 1/3 inf a bulb se
impart in 3 fascicole:cortico-spinal lat (cord lat heterolat),cortico-spinal ventral (cordonul ant
de aceeasi parte),cortico-spinal homolat(cord lat homolat)b. cortico-nucleare zonele mot ale
scoartei cerebrale->centrul oval->genunchiul capsulei int->TC, trec in tegmentum=>nuc mot
ai nerv cranieni 5,7,12 si nuc ambiguu,nuc motor al 7, primeste si fibre homolat ,ceilalti nuc
fibre heterolatc.cortico-ponto-cerebeloase orig ariile frontale+lobul temporal,fibrele ->bratul
retrolenticular al capsulei int=>nuc pontini (dispersati printre fibrele cortico-spinale)-
>transversala se incruciseaza in portiunea bazala a puntii si prin pedunculul cerebelos
mijlociu=>cerebel de partea opusa
2.F org nuc TC loc în tegmentumul TC->ms:tractul tectospinal incruciseaza in tegmentul
mezencefalic=>incrucisarea tegmentala dorsala a lui Meynert,tractul rubro-
spinalincrucisat=>incrucisarea tegmantala ventrala a lui Forel,tractul vestibulo-spinal(fibre
directe+incrucisate),tracturile reticulo-spinale bulbar si pontin (fibre directe +incrucisate)
C.F asociatie din TC=3 fascicole :central al calotei centrul calotei pontine,din fibre
asc+desc:asc orig in subst reticulata a TC=>nuc intralaminari ai talam si in hipotal;desc org in
subs cenusie periapeductala si nuc rosu=>nuc complex olivar inf ;longitudinal
medial(centromed in calota)->seg cervicale med,asc+desc:asc conex intre=>nuc
vestibulari+nuc mot nerv 3,4,6/interstitial al lui Cajal/nuc talamici ventral postero-
lat+postero-med;nuc abducens+nuc oculomotor de partea opusa;desc org nuc
interstitial,vestibular,nuc rafeului,situate sub apeductul lui Sylvius->ms cervic;longitud
dorsal (Schutz) asc serotoninergice conec subst retic cu hipotal;desc conex intre nuc med si
periventriculari ai hipotal cu subst cenusie periapeductala si lama tectala,prin conex cu subst
retic se stabilesc legaturi si cu nuc parasimpatici din TC
D.F cerebeloase trec prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi,leaga fiecare seg al TC cu
cerebelul,bulbul->pc inf,aferente =complex olivar inf, nuc vestibulari si FR, din nuc gracilis,
cuneat si cuneat accesor+ms(spinocerebelos dorsal);eferente=fibre de feed-back cerebelo-
olivare/vestibulare/reticulare,puntea->pc mijlocii,axoni ai n din nuc pontini=>scoarta
cerebeloasa (fibre pontocerebeloase),mezencefalul->pc sup,aferente apartin tract
tecto/coeruleo/rubro/spino-cerebelos ventral,eferente=tract cerebelo-rubric
incrucisate=>decusatia tegmentala ventrala a lui Wernekink +fibre nuc cerebelosi->nuc
talamici ventral ant si ventral la

18.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI RETICULATE

1.Nuc rafeului(medieni):bulb=nuc raphes obscurus/pallidus/magnus,nuc obscurus și pallidus
desc=>n simp din lamina 7,efect inhibitor,din magnus=>laminele 1+2,activând sist analgezic
med,punte =nuc raphes pontis/centralis sup/inf,centralis inf rep extrem rostrală a nuc raphes
magnus,raphes pontis dorsolat de cenralis inf,se continuă rostral cu nuc centralis
sup,mezencefal=nuc raphes dorsalis,tegmentali ventral +dorsal+nuc linearis,fibrele asc din
raphes dorsalis=>hipotalamus,aria septală+ariile cortic mot,alte se termină în striat și subst
neagră,eferențele nuc tegmentali ventral și dorsal =>hipotalam lat,aria septală și aria
preoptică,nucl linearis=extr rostrala a nuc rafeului,n dopaminergici
2.Nuc paramediani(precerebeloși)=nuc reticulat bulbar paramedian (conectat cu vermisul
cerebelos =circuit de feed-back), nuc reticulotegmental pontin (conex cerebeloase) și nuc
reticulat lat,aferențe->ms+cerebel;eferențe->cortexul cerebelos
3.Nuc centrali:bulb=nuc giganto-celular,aferențele:ms+nuc senzitivi nerv
cranieni+cerebel+cortexul cerebral,eferențele asc->nuc laminari ai talam,desc->moton
med,seg rostral are ac facilitantă pe moton m extensori ai cefei+trunchiului,seg caudal are ac
inhibitorie pe toti moton med,punte=nuc caudal+oral,partea dorsomed a nuc caudal și partea
caudală a nuc oral=FR paramediană pontină,eferențele asc dorsale->nuc liniei
med+intralaminari ai talam,asc ventrale->hipotalam+aria nenumită+zona incerta+cortex
mediofrontal
4.Nuc lat:bulb=nuc parvocelular,aferențele=colat axonilor deutoneuronului căilor senzitivo-
senzoriale+f org lama tectală,eferențele->nuc centrali,punte=locus
coeruleus+subcoeruleus+nuc parabrachial,(locus coeruleus sub planșeul ventric 4,ventral
locus subcoeruleus,funcțional=det somnul paradoxal+facilitarea sau inhibarea n senzitivi,activ
scoarței cerebrale pe cale extratalam,nuc parabranhial(joncț ponto-mezencefalică,aferențele-
>nuc solitar,in apropierea sa=>nuc Kölliker-Füse(centrul pneumotaxic) mezencefal=nuc
pedunculo-pontin,aferențe->pallidus+subst neagră;eferențe->subst neagră+pallidus, închizând
un circuit mezencefalic),nuc cuneiform+subcuneiform dorsal de nuc pedunculopontin
5.Subst cenușie periapeductală (SCP) înconjură apeductul mezencefalic rep extensia rostrală
și med a FR= implicată în mecanismele analgezice centrale+mișcările conjugate ale
ochilor+comportam emoțional+funcțiile viscerale

19.EMBRIOGENEZA SI ORGANIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI

CENUSII A CEREBELULUI
-substanta cenusie:ext=>scoarta cerebeloasã,int=>nuc cerebelosi
I. Scoarţa cerebeloasã=3 straturi de n:stratul molecular(superficial),stratul ggl,stratul
granular(profund)
A.Stratul molecular:n stelaţi=paralel cu sup scoarţei cerebeloase,perpendic pe axul foliei
cerebeloase,dendrit=sinapsã cu fibrele paralele,axonii nemil=dendridele n Purkinje)+n cu
axonul în coşuleţ (basket-cel)=la limita cu stratul ggl,dendrit=sinapsă cu fibele
paralele,axonul pãtrunde în stratul ggl conectând prin ramificaţiile sale aprox 10 neuroni
Purkinje situaţi în plan sagital;n= GABA-ergici şi sunt inhibitori pt n P
B.Stratul ganglionar:n Purkinje=talie mare,piriformi,nr mare(15 mil),dispusi pp pe axul
foliei cerebeloase,dendrit=se ramificã=>primele(2-3)sunt netede=>se ramnifica succesiv în
10-12 generatii de rm,devin rugoase(spini dendritici),pe corpul n Purkinje+conul
axonal=>sinapsã axonii celulelor “în coşuleţ”,pe porţiunea netedã a dendridelor=>axonii n
stelaţi+o fibrã agãţãtoare, pe ramific cu spini=>fibrele paralele+ram de bifurcaţie ale axonilor
n granulari;axonii strãbat stratul granular->ies din scoarţa cerebeloasã->nuc
cerebelului,singurii care leagã scoarţa cerebeloasã de nuc,efect inhibitor,n=GABA-ergici
C.Stratul granular:n granulari=mic,numeroşi,dendrite=>fibre musciforme+n golgi,axonii-
>stratul molec şi se bifurca în “T”=>fibre paralele cu sup ext a foliei,fibrele
paralele(excitatorii,mediator=glutamat)=>dendritele cu spinii ale n Purkinje+dendrit n
stelaţi+n în “coşuleţ”(prin ram de bifuractie)n Golgi=dispusi spre stratul ggl,dendritele=>se
extind in toate straturile scoartei ,fara orientare spatiala restrictiva,prdomina sinapsele cu
fibrele paralele sau intra in alc glomerulului cerebelos,axonii=>corpul n granulari=>bucla de
feedback neg,n tip inhibitor,mediator chimic=GABA
In structura scoarţei cerbeloase se mai gãsesc cel gliale(astrocyte=epiteliale, lamelare şi
netede şi de oligodendrocyte, mai frecvente în stratul ganglionar)
II..Nucleii cerebeloşi=în subst albã 4 de o parte şi de alta a liniei mediene:nuc
fastigiali,globoşi,emboliformi şi dinţaţi.
A.Nuc fastigiali =profunzimea vermisului, apaţine arhicerebelului, situat sub planşeul
ventriculului IV
B.Nuc globos=aparţine paleocerebelului,în emisferele cerebeloase în imediata apropiere a
vermisului
C.Nuc emboliform=în hilul nuc dintat,aferente->cortexul paleocerebelos(porţ
paravermianã)eferente-> talamus+nuc roşu,impreunã cu nuc globos=>nuc interpositus
D.Nuc dinţat(oliva cerebeloasã)=în profunzimea emisferelor cerebeloase şi se prezintã ca o
pungã plisatã cu deschiderea med,aparţine neocerebelului,aferente->scoarţa
neocerebelului,eferente->p.c sup->nuc roşu+talam
Embriogeneza=din placile alare ramase deasupra santului rombencefalic=>se infunda=>cele
2 placi se unesc=>placa cerebeloasa,central(vermisul primitiv=uneste seg lat adik viitoarele
emisfere),la sf lunii 4=>fisura postnodulara delimi ant arhicerebelul,deasupra ramane
corpus cerebelli,pe sup sa=>fisura primitiva=>lob ant(paleocrebeleul)+lob
post(neocerebelul);primordiile cerebeloase alc 3 straturi ale tubului neural
primitiv:ependimal,manta,marginal;migrarea neuroblastilor din manta->marginal=>stratul
granular ext primitiv=>formeaza toate variantele cel ale straturilor scoartei=>dupa sapt
20=>lobuli+foliile cerebeloase;manta=>nucleii,placa tectala=>valurile medulare sup+inf

20.EMBRIOGENEZA SI DEZVOLTAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI ALBE A

CEREBELULUI
= dispusã în interiorul emisferelor cerebeloase realizând centrul medular,conex cerebelului
prin intermediul subs,este formatã din douã feluri de fibre:intrinseci+extrinseci
a.Fibrele intrinseci(asociaţie) stabilesc conex:între douã puncte vecine de pe scoarţa
cerebeloasã,între puncte din scoarţa celor douã emisfere cerebeloase,între scoarţa cerebeloasã
şi nucleii cerebeloşi prin axonul neuronilor lui Purkinje, care reprezintã singura eferenţã a
scoarţei cerebeloase.
b.Fibrele extrinseci în grosimea pedunculilor cerebeloşi şi sunt:aferente scoarţei
cerebeloase+.eferente, pãrãsind cerebelul şi dirijându-se spre alte segmente ale SNC
I.Fibrele aferente se grupeazã în 4 sisteme:sist vestibular+spino-cerebelos+segmentar
+cortico-ponto-cerebeloase.,primelor 3 sisteme=>info din mediul înconjurãtor,prin ultimul
scoarţa cerebeloasã primeşte permanent copii ale planului de activitate a scoartei cerebrale
1.Sist vestibular=f vestibulo-cerebeloase ajung la cerebel prin pc
inf,2categorii:primare(directe),axonii n din ggl ui Scarpa+secundare=axonii n din nuc
vestibulari lat inf şi med
2.Sist spino-cerebelos=f spino-cerebeloase(dorsal,ventral şi cuneo-cerebelos)->info
proprioceptive şi exteroceptive:dorsal/direct se proiecteazã în vermisul superior+lobul
ant,cuneo-cerebelos=>paravermisul lobului ant+tonsila,ventral (Gowers)/încrucişat prin pc
sup=>vermisului+paravermisului
3.Sist segmentar=axonii n din nuc TC =>cerebel:trigemino-cerebeloase(sensib feţei e
proiectatã şi pe cerebel)reticulo-cerebeloase,tecto-
cerebeloase(vermis+paravermisului)cerebelul e sensib la orice modif a luminii sau zgomotului
dar pe care nu le poate percep.
4.Sist fib cortico-cerebeloase:org în cortexul lobilor cerebrali=>f cortico-ponto-cerebelos, ce
se proiecteazã în neocerebel
II.Fibrele eferente
-impulsurile elaborate de cerebel,pãrãsesc scoarţa prin axonii n lui Purkinje (singura cale de
ieşire din scoarţa cerebeloasã)fac sinapsã în nuc cerebeloşi,axonii n din nuc cerebelului
=>fibrele cerebelopete prin pedunculii cerebelo conect cerebelul cu formaţiile nucleare din
celelalte etaje ale SN=>bucla eferentã a celor 4 sist de fibre aferente ce se proiecteazã pe
scoarţa cerebeloasã.
1.Sist vestibular:n lui Purkinje din scoarţa lobului floculo-nodular+piramida+uvula=>nuc
vestibulari lat=>ms+nuc motori nerv cranieni 3+4+6=>coordonează poziţia capului şi
corpului în spaţiu
2.Sist spino-cerebelos vermian:org în vermis,unde ajung fasciculele spino-cerebeloase+fibre
auditive şi vizuale=>spre nuc fastigiali=>2 direcţii:nuc lat+paramedian din FR bulbo-
pontinã=>ms(f reticulo-spinal)altii=>nuc vestibulari(ex cel lat) fie direct prin pedunculul inf(f
fastigiobulbar)fie prin pedunculul sup(f încrucişat Russel)=>controleazã postura în
mişcare,diminuând şi controlând tonusul extensorilor
3.Sist cerebelos paravermian:org în pars intermedia (porţiunea paravermianã a cerebelului)
(proiecţia membrelor) se proiecteazã pe nuc interpositus,axonii=>nuc roşu şi FR
4.Sist cerebelos lat:axonii n lui Purkinje din cortexul pãrţii lat a emisferelor cerebeloase fac
sinapsã în nuc dinţat(oliva cerebeloasã),axonii n din nuc dinţat=> pedunculii
sup=>mezencefal=>se încrucişeazã trecand în partea opusã=>mãnunchi descendent=> FR şi
un mãnunchi ascendent =>talamus

21.ORGANIZAREA FUNCTIONALA A NUCLEILOR TALAMICI

-in functie de pp lor conexiuni, grupele nuc=>împărţite în 5 categorii:cu funcţie
motorie(conex cu corpul striat)de releu ai marilor căi senzitivo-senzoriale,cu conexiuni
limbice,de asociaţie,conexiuni cu formaţia FR
1.Nuclei cu funcţie motorie:ventral anterior,ventral lateral,centro-median
A.Nuc ventral ant=reglarea tonusului muscular, lezarea sa determină hipertonie musculară
(Parkinson),2 subgrupe nucleare, una parvo şi alta magnocelulară,aferenţe:globus palidus,pars
reticulata a subst negre,nuc intra laminari şi nuc liniei mediene,cortexul premotor(ariile 6+8
ale cortexului frontal);eferenţele =>nucleii intra laminari şi aria motorie suplimentară
B.Nuc ventral lat=3 subgrupe nucleare:oral+caudal+medial;aferenţe:nuc dinţat
cerebelos,globus palidus prin Fb palido-talamice,fibre nigro-talamice(org in pars reticulata a
subst negre)ariile premotorie şi motorie primară;eferenţele=>cortexului primar motor şi aria
motorie suplimentară
C.Nuc centro-median=face parte din nuc intra laminari şi este plasat în 1/3 a
talamusului;aferenţe:de globus palidus,ariile premotorie şi motorie
primară;eferenţele=>putamen şi nc subtalamic al lui Luys
2.Nuc de releu ai marilor căi senzitivo-senzoriale:ventral postero-lateral,ventral postero-
medial,ventral posterio-inferior,complexul nuclear talamic posterior
A.Nuc ventral postero-lateral (VPL)=2 subgrupe nucleare:oral (VPLO)+caudal
(VPLC);VPLC primeşte aferenţe:lemniscusul medial,tracturile spino-talamice,tractul cervico-
talamic
1.Lemniscusul medial=fibrele întâlnesc în nuc VPLC al 3-lea neuron,VPLC există o
somatopie pe axul său transversal proiectându-se dinafară înăuntru:membru inferior, trunchiul
şi membru sup
2.Tracturile spino-talamice se termina în 3 grupe nucleare:partea mediala a nc posterior
(complex posterior), care primeşte stimulii nociceptivi,VPLC primeşte fibrelor sistemului
neospinotalamic,nuc central lateral (GR INTRALAMINAR), care primeşte fb sistemului
paleospinotalamic
3.Tractul cervico-talamic:se termină în nucleul VPLC împreună cu fibre ale tractului spino-
talamic lat,eferenţele nuc VPLC străbat capsula internă şi substanţa albă a emisferului
cerebral şi se termină somatotopic pe prima arie somestezică în ariile 3, 1, 2 şi parţial şi pe
două arie somestezică
B.Nuc ventral postero-medial (VPM)=2 subgrupe :magnocelulară (VPMmc)
+parvocelulară (VPMpc);
Nuc magnocelular primeşte tracturile trigeminale ventral şi dorsal,ajung la talamus
sensibilitatea feţei şi a craniului+a cavităţilor bucală şi nazală
Nuc parvocelular medial precedentului, sosesc fibrele sensibilităţii gustative,eferenţele se
termină în aria gustativă (aria 43) de pe operculul parietal precum şi pe cortexul insular
C.Nuc ventral posterior(ventral postero-inferior)=un grup nuclear, aşezat între nucleu VPL
şi VPM şi inf, aferentre=>nuc vestibulari
D.Complexul nuclear talamic posterior=o întreţesere de neuroni aşezaţi caudal şi ventral
faţă de nuc VPLc, în vecinătatea feţei dorsale a corpului geniculat med;aferenţe:fibre ale
sensibilităţii dureroase ale sist paleospinotalamic;eferenţe:cortexul retroinsular – localizarea
durerii unde există o organizare topică
Sdr. Thalamic senzitic (Dejerine Roussy) – prin hiperpatie (durere difuză greu de localizat, cu
ecou afectiv, prin dezinhibiţia nc intralaminari datorită lezării cuplului nc reticulat lateral şi
VPL) şi hipoestezie controlaterală pt toate formele de sensibilitate
3. Nucleii cu conexiuni limbice:nuc anteriori,nuc dorso-median,nuc lateral dorsal
A.Nuc anteriori=polul rostral al talamusului, în bifurcarea lamei medulare interne,aproape de
faţa dorsală,la niv 3 grupe nuc:antero-ventral(Av),unul antero-dorsal(Ad) şi altul antero-
medial (Am);aferenţe=>corpul mamilar homolateral prin tractul mamilo-talamic;eferenţele
nuc ant=>cortexul girusului cingular la ariile 23, 24 şi 32, traversând braţul anterior al
capsulei interne
B.Nuc dorso-median(DM)=porţiunea mediană a talamusului,de la lama medulară internă
până la peretele lateral al ventricolului III,3 grupe nucleare:magnocelular(DMmc)situată
rostral,parvocelulară (DMpc) aşezată caudal şi paralaminară (DMpl) situată lângă lama
medulară internă,cel dorso-median este implicat în tonusul vieţii psihice, intervenind în stările
emotive şi expresiile comportamentale,cel dorso-median este implicat şi în funcţia
mnezică.aferenţe:magnocelular de la cx amigdalian, cortexul temporal, p inf a cx orbito-
frontal,parvocelulara – de la intreg cx prefrontal,paralaminar 8lângă lama medulara int) – aria
8 premotorie şi pars reticulata a subst negre;efereţe: către cx prefrontal
C.Nuc lateral dorsal= conexiuni reciproce cu girusul cingular şi cu cortexul supralimbic al
lobului parietal 8 precuneus
4. Nucleii de asociaţie ai talamusului=pulvinarul şi nucleul lateral pesterior,au conexiuni cu
scoarţa cerebrală, în special cu ariile asociatice, fără însă a primi căi senzitive sau senzoriale
A.Pulvinarul(P)=4 subgrupe nuc:pars oralis, aşezat între nucleii ventral postero-lateral şi
nucleul centro-median.pars inferior, plasat între cei doi corpi geniculaţi,pars medialis,
reprezentat de jumătatea medială a pulvinarului,pars lateralis, care se extinde lateral până la
lama medulară externă,pars medialis şi pars lateralis primesc aferenţe de la coliculii superior
iar pars inferior primeşte fibre şi de la retină ;eferenţele cu originea în pars inferior şi pars
lateralis proiectează în ariile corticale vizuale: 17, 18 şi 19.
B.Nuc lateral posterior (LP)=aferente de la nucleii ventrali posteriori ai talamusului şi
întreţine conexiuni în ambele sensuri cu cortexul parietal posterior, ariile 5 şi 7
5. Nuclei cu conexiuni cu formaţia reticulată a trunchiului cerebral=nuc liniei
mediene+nuc reticulat lateral
A.Nucleii liniei mediene =rol modulator între aferentaţia viscerală şi sistemul limbic,
afectarea lor – tulb cv, edeme, cianoza extremităţilor;aferenţe: sensib viscerală şi
hipotalamus;eferenţe: nc amigdalian, hipocamp, girus cingular, HT, nc MD si ant ai
talamusului
B.Nucleii intralaminari (fara CM)=aferenţe: FR prin fasciculul tegmental central, sist
paleospinotalamic 8durere), nc dinţat controlateral (peduncul cerebelor superior), corticale de
la aria 4 8precentral), ariile 6,8 (premotor) şi prefrontal (aria9);eferenţe: către zone întinse ale
scoartei cerebrale, realizează reacţia de trezire, fac parte din sistemul nespecific activator
ascendent

22.HIPOTALAMUS:NUCLEII SI FUNCTII
-In structura hypotalamusului se găsesc numeroase grupe neuronale, unele bine
delimitate=>formează nucleii şi altele cu limite imprecise denumite arii,in sens antero-
posterior,imp în 3 zone:zonă medială(aşezată în imediata vecinătate a ependimului
ventricolului III),zonă intermediară(lat precedente)si o zonă laterală(depăşită de precedenta
printr-un plan sagital trecut prin columna fornixulu)
1.În zona medială=nuc periventricular=din neuroni mici, dispersaţi în jurul ventricolului III
şi mai numeroşi la marginea anterioară a ventricolului
2.În zona intermediară=4 categorii:nuc regiunii preoptice,nuc anteriori,nuc mijlocii,nuc
posteriori
A.Nuc regiunii preoptice,doi:nuc preoptic medial+nuc preoptic lateral(lat precedentului)
B.Nuc anteriori(ai regiunii supraoptice):nuc supraoptic (deasupra chiazmei optice)nuc
paraventricular (înconjură ca un manşon columna anterioară a fornixului)
3.Nuc suprachiazmatic aşezat în recesusul prechiazmatic şi care are cele mai importante
conexiuni cu retina, are rol în menţinerea ritmului circadian
4.Nuc hypotalamic anterior plasat dorsal nucleului supraoptic
C.Nuc mijlocii (sau ai regiunii tuberiene);nuc ventro-medial(considerat centrul
saţietăţii),nuc dorso-medial,nuc arcuat(sau infundibular)plasat la intrarea în recesusul
infundibular,împreună cu aria proptică intervin în controlul diferenţierii şi maturării sexuale
5.Nucleul hypotalamic posterior a cărui neuroni se extind deasupra corpilor mamilari până
în subst cenuşie periapeductală şi cea din tegmentum-ul mezencefalic.
D.Nucleii posteriori (sau ai regiunii mamilare): nucleii mamilari: medial(cel mai
voluminos),lateral, intercalar şi supra mamilar
Zona laterală=nucleii hypotalamici laterali, un conglomerat difuz plasat în interstiţiile
fascicolului medial al telencefalului,stimularea ariei hipotalamice laterale=>manifestări
caracteristice stărilor de luptă sau fugă

23.SCOARTA CEREBRALA
-la niv emisferelor cerebrale subst cenușie este dispusă atât la exterior=>fscoarța cerebrală,
cât și la interior=>nucleii bazali.scoarța cerebrală este alcătuită din 2 teritorii inegale ca
structură și întindere: allocortexul și isocortexul
Allocortexul(allo= diferit) ocupă aproximativ 1/12 din întinderea scoarței,acopera unele zone
de pe fața int sau inf a emisferului cerebral,2varietăți(nu se deosebesc prea mult)arhicortexul
este porțiunea cea mai veche și prezintă 3 straturi, suprafață->profunzime sunt:molecular,
granular (receptor) și polimorf, în care predomină n piramidali, cu funcție motorie,se găsește
în hipocamp(cornul lui Ammon)și girusul intralimbic+paleocortexul structură asemănătoare
arhicortexului, cu singura deosebire că stratul mijlociu conține,celule granulare și piramidale
amestecate,acoperă majoritatea girusurilor sistemului limbic
Isocortexul(iso =asemănător) aproximativ 10 miliarde n si se dispun în 6 straturi,suprafață-
>profunzime:
1.Stratul molecular(plexiform)=sărac în n dar bogat în fibre,n de talie
mica,fuziformi,orientați orizontal,axonii și dendritele lor sunt dispuse paralel cu sup scoarței
și se întretaie cu dendritele venite din toate straturile mai profunde și cu axonii n lui
Martinotti,aceste fibre care se întretaie formează la acest nivel plexul tangential al lui
Exner.stratul are funcție asociativă
2.Stratul granular extern=n granulari, de talie mica,dendritele apicale ale acestor neuroni
intră în stratul molecular, iar axonii coboară până în straturile 5 și 6 cu care fac sinapsă,acest
strat primește informații din alte regiuni ale scoarței cerebrale pe care le proiectează pe
neuronii din straturile 5 și 6,in dreptul acestui strat găsim o lama subțire de fibre orizontale
numită lamina disfibrosa
3.Stratul piramidal extern=n piramidali,dendritele lor apicale ajung până la stratul 1, lăsând
colaterale în stratul 2,dendritele lor bazale primesc un nr redus de fibre asc de la
thalamus,axonii n piramidali coboară în straturile 5 și 6,rolul acestui strat este de a primi
câteva eferențe ale talamusului, pe care le proiectează pe straturile 5 și 6,in acest strat se
găsește stria lui Kaes Bechterew
4.Stratul granular intern=2 substraturi:superficial=n piramidali de talie mijlocie care trimit
dendrite apicale spre streturile superficiale și dendrite bazale care fac sinapsă cu fibre aferente
ale scoarței+profund=n de formă stelată, cu dendrite care nu mai sunt orizontale, iar axonii,
ci și axonii neuronilor din stratul I va coboară spre straturile 5 și 6,stratul granular intern este
principalul strat aferent al scoarței cerebrale, găsim stria lui Baillarger externă
5.Stratul piramidal intern=n piramidali de talie mare,in zona motorie principală 4 acești n
ating dimensiuni maxime, purtând numele de neuronii giganți ai lui Betz,dendritele lor apicale
urcă până în stratul 1, iar axonii lor pătrund în subst alba a emisferului cerebral, formând
fibrele de proiecție descendentă+n piramidali de dimensiuni mici sau mijlocii,iși trimit
axonii în structura corpului calos,stratul pyramidal intern este principalul strat efferent al
scoarței cerebrale,gasim două striuri: una superficială, numită lamina interstriată și una
profundă(stria lui Baillarger internă)
6.Stratul fusiform 2 tipuri de n:fuziformi care emit câte o dendrite la fiecare capăt,dendrita
apicală ajunge până în stratul 1,axonul lor părăsește scoarța, în alcătuirea corpului calos+n lui
Martinotti mici, multipolari care au characteristic faptul că axonul lor ascendant,urca până în
stratul 1,rolul lor constă în retrimiterea impulsurilor primate înapoi spre straturile
superficiale,pentru a fi reanalizate,gasim lama infrastriată

24.NUCLEII STRiATI
=o masă de subst cenuşie localizată în centrul emisferelor cerebrale, paraventricular, rep de
nuc caudat şi nuc lenticular,principala funcţie a corpului striat este aceea de a participa,
alături de cerebel, la reglarea funcţiei motorii
A.Nuc caudat:
-forma unei virgule,situat lat şi sup de talamus,format din: cap, corp şi coadă
a.Capul nucleului=extremitatea mai voluminoasă,proemină în cornul frontal al ventriculului
lat,separat de opusul de septului pellucid,limita dintre cap şi corp=orificiul interventricular
Monroe,i-se descriu 2 fete: supero-medială corespunde cornului frontal al ventriculului
lat,infero-lat corespunde braţului ant al capsulei interne, prin care este despărţit de nuc
lenticular
b.Corpul nucleului=se găseşte supero-lateral de talamus,mai subţire şi se întinde posterior
până în dreptul spleniusului corpului calos,2 fete:supero-medială corespunde părţii principale
a ventriculului lateral,infero-laterală este despărţită prin intermediul braţului posterior al
capsulei interne de nucleul lenticula
c. Coada nucleului inferior de nucleul lenticular şi braţul sublenticular al capsulei interne, pe
tavanul cornului temporal al ventriculului lateral,lateral de stria terminală
B.Nuc lenticular: formă de piramidă triunghiulară cu baza situată inferior,lat de talamus şi
infero-lat de nuc caudat,prezintă 3 feţe şi o bază:
a. Faţa antero-medială despărţită prin intermediul braţului ant al capsulei interne de capul
nuc caudat
b. Faţa postero-medială despărţită de talamus prin intermediul braţului posterior al capsulei
interne
c. Faţa laterală despărţită de insulă prin capsula externă, claustrul şi capsula extremă
d. Baza deasupra braţului sublenticular al capsulei interne, cozii nucleului caudat, striei
terminale şi cornului temporal al ventriculului latera.
Nuc împărţit în 3 părţi prin intermediul a 2 benzi de substanţă albă:o parte
laterală=putamen+2 părţi mediale =globus pallidus,lamele de subst albă sunt:lama medulară
ext separă putamenul de globus pallidus; lama medulară int care împarte globus pallidus în 2
părţi:laterală+medială,există şi o 3 lamă de substanţă albă, dar este mai puţin vizibilă şi
împarte segmentul lateral al globus pallidus într-o regiune internă şi una externă,inf de nuc
lenticular (în regiunea sublenticulară) se găsesc mici insule de subst cenuşie=>substanţa
nenumită Reichert.
Filogenetic şi funcţional corpul striat este împărţit în:neostriatul format din nucleul caudat şi
putamen+paleostriatul format din globus pallidus
Conexiunile nucleului striat sunt divizate:fibre aferente vin de la scoarța cerebrală (fibrele
cortico-caudate, cortico-puteminale+cortico-palidale),fibre talamo-striate(conectează nuc
median al lui Luys,din talamusului cu nuc caudat+globus pallidus)și fibre cu org în alte
porțiuni din corpul striat=>conex interstriate+eferente pornesc din globus pallidus:ansa
lenticulară se desprinde din pallidus pătrunde în regiunea sublenticulară ant și se împarte în
fibre anterioare=>nuc hipotalamici,fibre mijlocii=>nuc talamici și fibre post=>nuc subtalamic
al lui Luys,nuc roșu,subst neagră,unele fibre coborând până la FR a TC și în oliva
bulbară+fasciculul lenticular org în pallidus=>regiunea subtalamică,se împarte în fibre care
se termină în nuc subtalamic al lui Luys de aceeași parte sau de partea opusă+fasciculul
palidal al vârfului unește palidusul de partea compactă a subst negre+fibrele interstriate de
la nuc caudat la putamen-> palidus+fibrele comisurale ale lui Meynert leagă între ei cei doi
globi pallidus+fibrele strio-nigro-spinale și strio-reticulo-spinale leagă corpul striat de
moton med fie prin intermediul substnegre,fie prin intermediul FR a TC

25.SISTEMUL LIMBIC
-formaţiunile sistemului limbic sunt vechi filogenetic,aparţinând arhi şi paleopalliumului,pe
faţa medială a emisferei cerebrale,între diencefal şi neocortex,este un sistem complex de
integrare al info somatice, viscerale şi olfactive, intervenind în adaptarea comportamentului
primar (nutriţie, reproducere), emoţii şi memorie,componentele:lob olfactiv(bulb
olfactiv+tract olfactiv+strurile olf)+lob limbic(formatia hipocampica+girus
pericalos+marea circumvolutie limbica)+nuclei limbici(nc.amigadalian,nc ariei
septale,nc bandeletei diagonale,nc patului striei terminale,stratul ventral,nc limbici ai
talam,nc habenulari,nc limbici ai mezencefal)
A.Sist olfactiv:rol perceperea mirosului+activator al unor sist neurale, care stau la baza
comportamentului emoţional
Receptorii=la niv mucoasei olfactive a foselor nazale(reg conetului sup+plafon)=>rep
protoneuronul căii olfactive şi sunt celulele bipolare,axonii ttraversează lama ciuruită a
etmoidului, formând n. olfactivi,deutoneuronul căii olfactive=celula mitrală de la niv
bulbului olfactiv=>formează tracturile olfactive, care traversează şanţul olfactiv pâna în
apropierea subst perforate ant, unde se lăţesc sub forma trigonului olfactiv,de la baza
trigonului 3 strii olfactive:lat,med şi intermediară(inconstantă),calea olfactivă se continuă de-a
lungul striei olfactive lat, dă colaterale subst perforate ant si se termină în girul semilunar(o
proeminenţă pe marginea sup a uncusului)cu care formează aria periamigdaliană,aceasta arie
împreună cu subs perforată ant=> cortexulolfactiv primar. Prelungirile neuronilor din această
arie ajung în aria entorinală (câmpul 28) a lobului piriform, care constituie cortexul olfactiv
secundar, trimite eferenţe la:hipocamp,lobul insulei,lobul frontal,aalea olfactivă este singura
cale senzorială care nu are legături directe (releu) cu talamusul
-stria med=>colaterale la subs perforată ant şi se continuă prin comisura albă anterioară spre
emisfera opusă.
-stria intermediară este inconstantă şi se termină pe tuberculul olfactiv şi substanţa perforată
ant
B.Formatia hipocamica alc din:indusium griseum,girul fasciolar,girul dinţat,hipocampul cu
fimbria
INDUSIUM GRISEUM este o pătură de substanţă cenuşie, care acoperă faţa externă a
corpului calos,se continuă ant cu girul paraterminal,post cu girul dinţat prin girul fasciolar, lat
cu subt cenuşie din girus cinguli,in grosimea lui se găsesc două benzi longitudinale, una
laterală şi una medială: striile longitudinale Lancissi
GIRUL DINŢAT este o fâşie de cortex cu aspect crenelat, aşezată între hipocamp şi girul
parahipocampic,se continuă:post cu girul fasciolar,ant până la girul uncinat, prin intermediul
girului intralimbic şi al benzii
Giaccomini (care reprezintă coada girului dinţat)
HIPOCAMPUL (CORNUL LUI AMMON) este o proeminenţă alungită situată în podeaua
cornului inferior al ventriculului lateral,mai voluminos în partea ant, unde se apropie de
nucleul amigdalian,delimitat de girul parahipocampic prin şanţul hipocampic,med de acest
şanţ se găsesc:girul dinţat,sanţul fimbrio-dinţat,fimbria hipocampică,este acoperit pe faţa
ventriculară de un strat alb – alveusul
Hipocampul este alcătuit din 7 straturi:ependimul,alveusul este format din fibrele aferente şi
eferente ale hipocampului;aferenţele=>toate regiunile encefalului,eferenţele org in stratul
piramidal şi parţial în stratul oriens al girului dinţat,toate eferenţele hipocampului=> fimbria
hipocampică,stratul oriens are efect inhibitor, stratul piramidal are efect excitator ,stratul
radial,stratul molecular,stratul lacunar
Funcţiile sistemului limbic:
- pune în acţiune mecanisme motorii şi vegetative complexe, importante în comportamentul
emotiv, instinctiv şi agresiv
- în cadrul vieţii individuale are rol în procesul de învăţare, memorizare, orientare şi motivaţie
a comportamentului.
- intervine în memorizare nu prin stocarea de informaţii ci prin compararea şi fixarea celor
întărite şi prin eliminarea celor neîntărite
-lezarea lui determină pierderea memoriei recente
-hipocampul intervine în controlul reacţiilor emoţionale ce însoţesc procesele psihice

26.CORPUL CALOS
-formatiune de substanta alba comisurala
- secțiune frontală corpul calos se prezintă ca o lamă transversală cu concavitatea în sus, iar pe
secțiune medio-sagitală are formă de lamă curbă cu convexitatea în sus și concavitatea în jos
-prezintă un corp și 2 extremități
Corpul 2 fețe:sup care este convexă în sens antero-posterior în raport cu formațiuni ce aparțin
circumvoluției intralimibice sunt reprezentate de o lamă de subst cenușie numită indusium
griseum,medial vine în raport cu marginea inf a coasei creierului în care se găsește sinusul
longitudinal inf,marginea inf a coasei nu atinge fața sup, între ele rămânând un spațiu
subfalciform mai larg anterior și mai îngust posterior, princare se angaja emisferul cerebral,pe
fata sup a corpului calos trec arterele cerebrale ant și ramurile lor terminale art
pericaloase+inferioară este concavă în sens antero-posterior,ant si lat=>plafonul cornului
frontal al ventricolului lat, iar post se unește cu trigonul cerebral,între corpul calos și trigonul
cerebral se interpune septul lucidum care separă cele două coarne frontale ale ventriculelor
laterale.inălțimea septului este maximă ant, eu reducându-se treptat spre extremitatea post
unde se unește cu trigonul cerebral
Extremitatea ant=genunchiul corpului calos se termină pe versantul ant al ventriculului III
cu o porțiune efilată =cioc.rostrumul ,striile mediale la extremitatea ant a corpului calos iau
numele de pedunculii corpului calos și se îndreaptă către spațiul perforat anterior
terminându-se în uncusul hipocampului
Extremitatea post voluminoasă și se numește splenium, situat deasupra epifizei cu care
delimitează fanta mediană a lui Bichat,la niv spleniumului striiile mediale și laterale se
unesc =>fasciola cinereea care se continuă pe planșeul cornului sfenoidal cu corpul
gudronat sau fascia dentata,porțiunea finală a acesteia se numește bandeleta lui Giacomini
și se termină în uncusul hipocampului
Fibrele corpului calos pătrund în substanţa albă a emisferelor cerebrale, făcând legătura dintre
acestea:
- fibrele de la nivelul genunchiului formează forceps minor care uneşte feţele mediale ale
lobilor frontali
- fibre de la nivelul rostrului fac legătura între părţile orbitale ale lobilor frontali
- fibrele de la nivelul trunchiului formează radiaţiile corpului calos ce unesc pe arii extinse
lobii temporali, parietali şi frontali
- fibrele din partea anterioară a spleniului împreună cu o parte din fibrele de la nivelul
trunchiului formează tapetum
- restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi situat la nivelul
lobului occipital.

27.TRIGONUL CEREBRAL
-ormă triunghiulară cu baza posterior sau a literei ,,X’’ cu extremitățile recurbate,situat sub
corpul calos și deasupra talamusului și a ventriculului III.
-2 fețe, 2 margini și 3 unghiuri
Fața superioară prezintă pe linia mediană, în 2/3 ant, inserția septului lucidum care o unește
de corpul calos,de o parte și de alta a septului lucidum fața su =>planșeului prelungirii
frontale a ventriculului lateral
Fața inferioară ia parte, pe linia mediană la formarea plafonului ventriculului III împreună
cu pânza coroidiană sup,pe părțile laterale acoperă triungiurile postero-interne de pe fața sup a
nucleilor talamici
Marginile dr+stângă vin în raport cu șanțurile și plexurile coroide ale coarnelor frontale ale
ventriculilor lat
Marginea posterioară este curbă cu concavitatea îndărăt și trece peste comisura
intertalamică
Unghiul anterior și cele două postero-laterale se prelungesc cu câte 2 cordoane umite
stâlpii anteriori și posteriori,cei ant îndepărtează unul de altul pentru a înconjura extremitatea
anterioară a talamusului cu care delimitează orificiul lui Monro,trec apoi post față de
comisura albă ant terminându-se în corpii mamilari,cei post coboară îndărătul nucleilor
talamici și se împart în doua bandelete:una externa care se continuă cu cornul lui Amon și una
internă care se continuă cu corpul bordant, formațiuni care iau parte la formarea planșeului
cornului sfenoidal al ventriculului lateral.
În structura trigonului cerebral intră în special fibre longitudinale, dar și fibre transversale:cel
long fac legătura între cornul lui Amon și corpul mamilar,cele transv iau aspectul corzilor unei
lire purtând numele de fibrele ,,în liră’’ ale lui David sau psalterium, unesc cornul lui Amon
dintr-un emisfer cu cel de pe emisferul opus

28.URECHEA MEDIE :PERETI

-formată dintr-un sistem de cavităţi pline cu aer şi are rolul de a transmite undele sonore
captate de urechea externă=>perilimfei din vestibul şi cohlee,2 segmente :
a)CAVUM TIMPANIC=se găseşte săpat în stânca temporalului,comunică ant cu faringele
prin tuba auditivă şi posterior cu antrul mastoidian prin additus ad antrum,prezintă 6 pereţi :
1.PERETELE LATERAL(MEMBRANOS)rep de timpan – o membrană care separă urechea
medie de urechea externă,coperit la ext de tegument iar la int căptuşit cu mucoasă,se inseră pe
osul timpanal prin intermediul unui inel fibro-cartilaginos care are forma literei U,partea
superioară a acestui inel=>incizura timpanică Rivinius,timp 2 porţiuni :pars tensa - porţiune
care se inseră pe osul timpanal prin intermediul
inelului fibro-cartilaginos ; ocupa majoritatea suprafetei timpanului+pars flaccida(membrana
lui Schrapnell) care corespunde incizurii,aceasta regiune a timpanului, redusa ca intindere este
situata in partea antero-sup a acestuia, intre cele doua ligamente timpano-
maleolare,membrana timpanului este formată dintr-un schelet conjunctiv, cu fibrele dispuse
radiar, pornind din centrul membranei numit umbo
2.PERETELE MEDIAL(LABIRINTIC) vine în raport cu urechea internă,pe acest perete se
găseşte o proeminenţă numită promontoriu det de prima tură a melcului osos,postero-superior
de promontoriu se găseşte fereastra ovală (fereastra vestibulară) acoperită de o membrană pe
care se sprijină talpa scăriţei. Superior şi posterior de fereastra ovală se găseşte proeminenţa
canalului facialului şi proeminenţa canalului
semicircular lateral,postero-inferior se află fereastra rotundă (fereastra cohleară),intre cele
două ferestre se găseşte o fosetă circulară numită sinul timpanic,posterior de sinul timpanic se
găseşte o proeminenţă osoasă numită eminenţă piramidală la vârful căreia se deschide un
canal pentru muşchiul scăriţei.
3.PERETELE ANTERIOR(TUBOCAROTIC) subţire şi desparte cavumul timpanic de
canalul carotic,la niv său se deschide canalul musculo-tubar
4.PERETELE POSTERIOR (MASTOIDIAN)in partea sup acest perete comunică cu antrul
mastoidian prin additus ad antrum
5. PERETELE SUPERIOR(TEGMENTAL)rep de o lamă osoasă=tegmen timpani, în raport
cu fosa craniană mijlocie.
6. PERETELE INFERIOR( JUGULAR ) corespunde fosei jugulare, unde se află
bulbul superior al venei jugulare interne.

29.URECHEA MEDIE:CONTINUT
-oscioarele : ciocanul(maleus),nicovala(uncus) şi scăriţa(stapes)
CIOCANUL=cap +mâner,capul are o faţă articulară în formă de şa pentru artic cu
nicovala,mânerul are forma unei apofize şi este situat posteroinferior de cap,la extrem lui sup
se găseşte o mică proeminenţă osoasă numită apofiza laterală care apasă pe timpan,pe mâner
se inseră muşchiul tensor al timpanului care are originea la nivelul feţei superioare a porţiunii
cartilaginoase a canalului musculotubar
NICOVALA= corp+2 apofize,corpul are o faţă articulară în formă de şa pentru articulaţia cu
capul ciocanului,una dintre apofize este mai lungă, are direcţie postero-inferior şi se
articulează prin apofiza lenticulară cu cu capitulul scăriţei,celaltă apofiză are forma
triunghiulară şi direcţie posterior şi orizontal
SCĂRIŢA are o parte aplatizată (baza scăriţei) situată pe fereastra vestibulară şi 2 stâlpi : unul
anterior şi unul posterior,cei 2 stâlpi se unesc la nivelul capitulului scaritei,intre stîlpi şi baza
scăriţei se găseşte membrana obturatoare a scăriţei,muşchiul scăriţei are originea în canalul de
la nivelul eminenţei piramidale şi se inseră pe baza scăriţei.
-articulatiile dintre oscioare
-ligamente care fixează oscioarele de pereţii cavumului timpanic
-nervul coarda timpanului trece pe peretele lateral, sup de timpan.si iese prin fisura
pietrotimpanica Glasser,in traiectul său nervul ridică o cută mucoasă despărţită de colul
ciocanului în 2 plici numite plici maleolare anterioară şi posterioră,intre plici şi timpan se
formează plicile maleolare Troeltsch,sup la niv pars flaccida se găseşte punga Prussak
-muschiul tensor al timpanului
-muschiul scaritei
-mucoasa care captuseste cavumul si care se continua cu cea a tubei auditive si antrului
mastoidian
-4 artere timpanice:maxilară(ant),meningee medie(sup),faringiană ascendentă(inf),auriculară
post(posterior).
-drenajul venos se face în vena jugulara internă
-drenajul limfatic: ganglioni parotidieni profunzi şi retrofaringieni.
INERVAŢIA este asigurată de plexul timpanic ce se gaseşte sub mucoasa care acoperă
promontoriul şi este format din: nervii timpanici (IX), şi nervii caroticotimpanici(simpaticul
cervical).

30.VESTIBULUL OSOS SI CANALELE SEMICIRCULARE

Urechea internă este formată din canale osoase săpate în stânca temporalului, care formează
labirintul osos în interiorul căruia există labirintul membranos,in cel osos circulă perilimfa,iar
în cel membranos endolimfa.
LABIRINTUL OSOS este o cavitate neregulată săpată în stânca temporalului şi are
următoarele părţi : vestibulul osos, canalele semicirculare osoase şi cohleea osoasă(melcul
osos).
a)VESTIBULUL OSOS localizat aproximativ central, anterior de el aflându-se melcul osos,
iar medial meatul acustic intern,este turtit transversal şi prezintă următorii pereţi :
- peretele lateral prezintă cele două ferestre : rotundă şi ovală
- peretele posterior la nivelul căruia se se deschid canalele semicirculare osoase.
- peretele superior şi medial prezintă o depresiune numită reces eliptic în care este aşezată
utricula,inf de această depresiune se află recesul sferic la nivelul căruia se găseşte sacula, cele
două recesuri fiind despărţite printr-o creastă osoasă. În partea superioară, în dreptul ferestrei
cohleare se găseşte recesul cohleei. Între acesta şi recesul sferic se găseşte macula criboasă
inferioară. În fundul recesului sferic se află macula cribroasă mijlocie, iar superior de recesul
elliptic macula cribroasă superioară.
b) CANALELE SEMICIRCULARE OSOASE sunt în numar de 3 şi sunt orientate după
cele trei planuri ale spaţiului :anterior – perpendicular pe axul stâncii, în plan sagital,posterior
– paralel cu fata posterioara a stâncii, în plan frontal,lateral – in plan orizontal, perpendicular
pe precedentele două canale;fiecare canal are câte două extremnităţi: una dilatată (ampula) şi
una nedilatată,ele 3 canale se deschid în vestibul prin 5 orificii:3 corespund extermităţii
ampulare+2 corespund extremităţii neampulare ( deoarece canalele ant şi post fuzionează prin
extremitatea neampulară)

31.MELCUL OSOS
- este situată antero-medial de canalele semicirculare osoase,baza melcului-> spre meatul
acustic int, iar vârful (numit cupulă) spre cavumul timpanic,cupula proemina la niv acvumului
formând promontoriul,
-răsucit de 2 ori si jumătate în jurul unui ax central numit columelă,in grosimea columelei se
găsesc canalicule longitudinale in care se află axonii neuronilor dir ganglionul spiral
(Corti),pe columelă se prinde lama spirală care este mai lată la baza melcului şi mai ingustă
sup,la vârf marginea liberă a acestei lame=>cârligul lamei spirale,spaţiul dintre cârlig şi
ultima porţiune a modiolului se numeşte helicotremă şi la nivelul ei rampa vestibulară
comunică cu rampa timpanică
-lama spirală proemină în lumenul cohleei şi o împarte în 2 spaţii :sup=rampa vestibulară care
este in raport cu vestibulul prin fereastra ovală si inf rampabtimpanică care este in raport cu
cavumul timpanic prin fereastra rotundă,lama spirala este formata din 2 lame osoase
suprapuse, între care (în apropierea columelei) se găseşte canalul spiral al modiolului care
conţine ganglionul spiral (Corti),pe lama spirala se insera membrana bazilara si membrana
vestibulara,intre cele doua membrane si peretele lateral al cohleei pe care se gaseste
ligamentul spiral al cohleei se delimiteaza un spatiu=canalul cohlear care contine melcul
membranos,membrana bazilara separa canalul cohlear de rampa (scala) cohleara, iar
membrana vestibulara de rampa vestibulara,intre cele 2 rampe circula perilimfa, care trece
dintr-o rampa in celalalta la virful melcului printr-un orificiu numit helicotrema,in canalul
cohlear se gaseste endolimfa

31.LABIRINTUL MEMBRANOS
-este format din cavitatea membranoasa situata in interiorul labirintului osos şi este format din
2 vezicule – utricula şi sacula(situate la nivelul vestibulului),canalele semicirculare
membranoase şi ductul cohlear(melcul membranos)
a)UTRICULA situată la niv recesuluui eliptic,formă alungită,turtită transversal,la niv său
deschizându-se canalele semicirculare membranoase
b)SACULA inf de de utriculă, în recesul sferic,ambele vezicule sunt legate prin ductul
utriculosacular de la niv căruia porneşte ductul endolimfatic care se îndreapta spre faţa post a
stâncii temporalului unde se termină în fund de sac
c)CANALELE SEMICIRCULARE MEMBRANOASE încep şi termină în utriculă şi sunt
dispuse în 3 planuri perpendiculare între ele ca şi canalele semicirculare osoase,una dintre
cele 2 extremităti ale fiecărui canal este mai dilatată şi se numeşte ampulă
membranoasă,extremităţile neampulare ale canalelor semicirculare membranoase sup şi post
se deschid în utriculă printr-un canal comun, iar extremitatea neampulară a canalului
semicircular membranos lateral se deschide în uticulă separat
d)DUCTUL COHLEAR(melcul membranos)este un canal răsucit în spirală situat în cohleea
osoasa,cominică la org sa cu sacula prin canalul lui Hensen(ductul reuniens),ductul începe
print-un fund de sac(caecum vestibular) în apropierea ductului reuniens şi se termină sub
cupulă tot printr-un fund de sac (caecum cupularare)
-in sectiune formă triunghiulară cu vârful situat la nivelul marginii libere a lamei spirale 3
pereţi :
-posterior= membrana bazilară care se găseşte între marginea liberă a lamei spirale osoase şi
peretele extern al cohleei, separă scala timpanică de ductul cohlear
-anterior =membrana Reissner care îl separă de scala vestibulară.
-extern (baza ductului) vine în raport cu ligamentul spiral format din periostul îngroşat al
cohlee.
RECEPTORII ACUSTICI se găsesc în canalul cohlear şi sunt reprezentaţi de n organul lui
Corti
RECEPTORII VESTIBULARI rep de:crestele ampulare loc în ampulele canalelor
semicirculare+maculele utriculei şi saculei

33.CALEA ACUSTICA
-protoneuronul=in ggl Corti,situat in canalul spiral(Rosenthal)din cohlee,dendritele trec prin
lama spirala si ajung la cel senzoriale ciliate,axonii trec prin canalele modiolului si ies prin
baza=>meatul auditiv int=>se alatura si formeaza nervul auditiv intra in alc nerv 8,iese apoi
prin partea pietroasa temporala prin porul auditiv int=>TC prin foseta retro-olivara a bulbului
-deutoneuronu=in nuc cohleari vantral si dorsal,maj fibrelor in cel ventral,axonii au mai
multe directii:o parte incruciseaza pe linia mediana formand corpul trapezoid apoi devin
asc=>lemniscul lat=>colic cvadrigemeni inf,altii merg de aceeasi parte=>lemniscul lat
-al 3-lea n in colic in=>corpul genciulat med al talasmului,unde se afla 4 lea n,axonii
formeaza radiatiile auditive care trec proin partea sublenticulara a capsulei int=>cortexul
cerebral la niv girusurilor transverse Heschl 41,42 si temporal sup(aria 22)
-aria auditiva primara=41+aria auditiva sec=42+22
-a primara=responsabila de procesarea info auditive ,raspund rapid la elemente acustice
simple:inaltimea,vol,localizarea unui sunet,cruciale pt intelegerea limbajului
-a sec=zona corticala in jurul ariei primare

34.CALEA VESTIVULARA
-protoneuronul=in ggl vestibular Scarpa din fundul meatului auditiv int,dendritele ajung in
vestibul la cel senzoriale ale maculei utriculare,maculei saculare si crestele ampulare,axonii se
alatura=>nervul vestibular parte din nervul 8,iese prin partea pietroasa temporala prin porul
auditiv int si intra in TC prin foseta retro-olivara a bublului,in trunchi se imparteau in 2
rad:ascen(de la creste ampulare)si desc(de la macule)
-deutoneuronul=in nuc vestibulari:sup(Bechterev) ajung fibrele din rad
asc+medial(Schwalbe)fibre din rad asc,lateral(Deiters) din rad desc,inf(Roller)din rad desc
-de la nuc vestibulari impulsurile merg in mai multe directii formand:tracturile vestibulo-
spinale=>ms controleaza tonusul m cefee,trunchiului,membrelor,spre arhicerebel formand
circuitul vestibulo-cerebelo-vestibulo-spinal care coordoneaza contractiile musculare necesare
mentinerii pozitiei normale a corpului,spre nucleii vegetativi ai FR a TC care explica
tulburarile(greata,paloare,tahicardie,spre nuc motori ai nerv cranieni 3,4,6=>reflexe oculogire
si spre cortexul cerebral

35.CALEA OPTICA
-protoneuronul=cel bipolare al retinei,dendritele preiau impulsuirle vizuale receptionale de
cel cu conuri si bastonase,axonii fac sinapsa cu n ganglionari multipolari
-deutoneuronul=cel multipolare ale retinei,dendritele lor fac sinapsa cu n bipolari de
retina,axonii se alatura si formeaza nervul optic ce strabate coroida si sclera->orbita->canalul
optic ajunge in cavitatea craniana,unde se incruciseaza cu cel de pe partea opusa=>chiazma
optica(se gaseste in santul optic de pe sfenoid )si la niv ei se incruciseaza fibrele nazale ale
retinei periferice si fibrele nazale ale maculei =>tract optic(contine fibrele temporale ale
retinei periferice de aceeasi parte,fibrele temporale ale maculei de aceeasi parte,fibrele nazale
ale retinei perifericede partea opusa,fibrele nazale ale maculei de partea opusa)=>corpul
geniculat lat
-al 3 lea n=in coprul geniculat lat din talamus,dendritele fac sinapsa cu n multipolari,iar
axnuu formeaza radiatile optice care strabat partea retrolenticulara a capsulei int si ajung la
cortexul cerebral,pe marginile scizurii cacarine de la lobul occipital(ariile 17,18 si 19)

36.CALEA OLFACTIVA
-protoneuronul=cel bipolarea olfactive din mucoasa olfactiva a cav nazale,dendritele
lor=receptorii culeg excitatii det de subst odorifante(mirositoare),axonii patrund in cavitatea
craniana prin lama ciuruita a etmoidului=>bulbii olfactivi
-deutoneuronul=celule mitrale din bulbii olfactivi situati pe lama ciuruita in santurule
olfactive de pe fata inf a emisferelor cerebrale,axonii=>tracturile olfactice care se impart in 3
strii olfcative:mediala,mijlocie,leterala,calea olfactivă se continuă de-a lungul striei olfactive
lat, dă colaterale subst perforate ant si se termină în girul semilunar(o proeminenţă pe
marginea sup a uncusului)cu care formează aria periamigdaliană,aceasta arie împreună cu
subs perforată ant=> cortexulolfactiv primar,prelungirile neuronilor din această arie ajung în
aria entorinală (câmpul 28) a lobului piriform, care constituie cortexul olfactiv secundar,
trimite eferenţe la:hipocamp,lobul insulei,lobul frontal,calea olfactivă este singura cale
senzorială care nu are legături directe (releu) cu talamusul

37.FORMAREA SI CIRCULATIA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

-LCR=un lichid incolor care umple sistemul ventricular si spatiul subrahnoidian al nevraxului
-provine din plasma sanguina,plexurile choroide sunt principalele surse producătoare de LCR
si se realizeaza cu precadere in vetriculi laterali
-LCR circulă dinspre compartimentul ventricular spre cel subarahnoidian,comunicarea dintre
aceste se face la niv vetriculului 4
-circulatia incepe in ventriculi lat->ventriculul 4,la acest nivel comunica cu cisterna manga a
spatiului subarahnoidian,se realizeaza prin orificiul median a lui Magendie si prin cele 2
laterale a le lui Luschka->orificiul lui Monro->ventriculul 3 si apeductul mezencefalic
-canalul ependimar al măduvei nu conține LCR

38.ARTERA BAZILARA
-org in artera vertebrala care ajunsa in cutia craniana inconjoara fata laterala a
bulbului,dinsprepost->ant si se uneste cu cea de pe partea opusa formand trunchiul bazilar
-localizat in santul bazilar de pe fata ant a punti
-colaterale:paramediene pt punte,a cerebelare antero-inf+sup,a auditiva int pt urechea
int,radiculare pt nervi 3,7,8
-ramuri terminale:2 a cerebrala post (la niv santului ponto-peduncular)

39.POLIGONUL ARTERIAL AL LUI WILLIS

-rep anastomoza dintre sistemele carotid intern si vertebrobazilar
-se afla in spatiul subarahnoidian in cisterna interpedunculara si inconjoara chiasma optica si
infundibulul,
-anterior, arterele cerebrale anterioare, derivate din arterele carotide interne, sunt unite prin
artera comunicanta anterioara
-posterior, cele doua artere cerebrale posterioare, formate prin bifurcatia arterei bazilare, se
alatura arterei carotide interne printr-o artera comunicanta posterioara
-poligon cu 7 laturi:ant=a comunicanta ant,antero-lat=cele 2 a cerebrale ant,lat=cele 2 a
comunicanta post,posterolat=2 a cerebrale post
-scopul principal al cercului vascular este de a pune la dispozitie canale anastomotice daca
unul din vase este obstruat

40.ARTERA CAROTID INTERNA:SEGMENT INTRACRANIAN

-artera carotida interna este ramura mediala de bifurcatie a arterei carotide comune
-ajunsa la baza craniului strabate stanca teamporalului printr un canal osos(canalul
carotidian)dupa ce perforeaza dura mater, artera carotida interna descrie portiunea
intracraniana
-in canal are un traiect oblic ascendent ajungand in partea mediala a gaurii rupte ant=>artere
periostice+a carotico-timpanica pt urechea medie
-patrunde in loja cavernoasa,are un traiect sinuos,sub forma literei”S”(sifon carotidian),i-se
descriu 3 reg:C3,C4,C5
-seg proximal C5=vertical asc,seg gasserian=medial de ggl Gasser
-seg intermediar C4=orizontal,segment selar=paralel cu planseul seii turcesti
-seg distal C3=vertical si usor concav inainte,la marginea med a apofizei clinoide paraseste
loja
-in loja vine in raport:venele oftalmice+n oculomotor+trohlear+ram oftalmic al trigem
-se angajeaza in spatiul subarahnoidian a reg valeculare ,strabate dura mater,arahnoida si
patrunde in spatiul subarah de la baza creierului,la acest niv 2 semente angiografice:2 si 1,se
angajeaza post pe sub n optic,se indreapta lateral si asc inafara chiasmei optice unde se
termina prin bifurcare in a cerebrala ant si lat

41.ARTERA CEREBRALA ANTERIOARA

-ram de bifurcare int a carotidei int,are un traiect iniţial anteromedial spre fisura interemisferică,
în care pentru a pătrunde îşi schimbă direcţia devenind ascendentă,iar anterior de chiasma optică
şi înainte de a pătrunde în fisura interemisferică cele două artere cerebrale anterioare sunt unite
printr-un vas scurt şi subţire, artera comunicantă anterioară
-3 regiuni:
-seg A1:de la org pana la fisura interemisferica,loc la baza creierului,in cisterna chiasmatica,initial
lat de chiasma optica=>se indreapta rostral si med,incurcisand fata sup a nerv optic
-seg A2:patrunde in fisura interemisferica,trece ant de genunchiul copului calos
-seg A3:loc pe fata mediala a emisferelor,deasupra corpului calos,ia numele de artera
pericaloasa,se termina irigand fata med a lobului parietal
-da ramuri centrale si coricale
-ramuri centrale:din seg A1:artere lenticulo-striate mediale,patrund prin spatiul perforat ant si se
distribuie chiasmei optice,hipotal preoptic,cea mai imp a.recureta Huebner care iriga portiunea
antero-med a nuc caudat,capsula int+putamen
-ramuri corticale:din seg A1=a.orbito-frontala(pt fata mediala a lobului orbital,bulbului si tractului
olfactiv),din seg A2=a.fronto-polara(pt fata med a lobului frontala+polul frontal),din seg A3=a
caloro-marginala(din ea se desprind 3 artere frontale interne)

42.ARTERA CEREBRALA LATERALA

-ram terminal de bifurcatie a carotidei int
-4 segmente
-seg M1=la baza creierului se indrepata lat spre fisura lat,unde scrie o curba cu concav
sup=>genunchi
-seg M2=intra in fundul scizurii lat=>se indreapta lat spre fata lat a lobului insular
-seg M3=coresp fisurii Sylviene=>paraseste fisura devine supeficiala
-seg M4=seg terminal,se termina cu artera angulara
-ramuri centrale+corticale
-ramuri centrale:a lenticulo-striate lat patrund prin spatiul perforat ant,se distribuie=>nuc
caudat,putamen,capsula int,claustrumului
-ramuri corticale:a orbito-frontala(pt fata lat a lobului orbito-front+fata lat a lob
prefrontal),ram precentral,central,postcentral,parietal ant,parietal post(se desprind din seg
M2),3 ramuri temporale si un ram temporo-polar

43.ARTERA CEREBRALA MIJLOCIE

-ram terminal al arterei carotide interne, initial se angajeaza prin fisura laterala, dupa care
trece posterosuperior peste insula si se divide in ramuri care se vor distribui insulei, precum si
suprafetei cerebrale laterale adiacente
-prezinta ramuri corticale si centrale
-ramurile corticale includ ramuri orbitale catre girusul frontal inferior si suprafata orbitala
laterala a lobului frontal,ramurile frontale ajung la girusurile frontale precentral, mijlociu si
inferior,2 ramuri parietale sunt distribuite girusului postcentral, portiunii inferioare a lobulului
parietal superior si intregului lobul parietal inferior,2-3 ramuri temporale vascularizeaza
suprafata laterala a lobului tempora
-ramurile centrale:arterele striata laterala si lenticulostriate, iau nastere aproape de origine si
patrund in substanta perforata anterioara alaturi de artera striata mediala,arterele striate
laterale ascensioneaza in capsula externa, se orienteaza apoi catre medial, traverseaza
complexul lentiform si capsula interna si se intind pana la nivelul nucleului caudat
44.ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA
-ram terminal de bifurcaţie ale trunchiului bazilar, cu originea în dreptul şanţului ponto-
peduncular, de unde se îndreaptă lateral, încrucişând pedunculii cerebrali=>fata post a
mezencefalului=>cortex
-3 seg:
-seg P1=pe fata ant a pedunculilor,se termina la locul de implantare a arterei comunicante post
-seg P2=inconjoara fata lat a pedunculilor si ajunge post la niv coliculilor cvadrigemeni
-seg P3=trece pe sub spleniumului corpului calos si se aseaza pe fata intero-med a lobului
temporal,se indreapta post si se imparte in 2 ram terminale:a temporala post+a occ int
-ramuri centrale si corticale
-ramurile centrale: - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul,
regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni
superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice
Ramuri corticale : - 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii
temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mijlociu,artera
cornului lui Amos pentru girul parahipocampic,ramuri parietale pentru precuneus,ramuri
occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului
occipital

45.CAROTIDA INTERNA:RAMURI COLATERALE

Artera oftalmica ia nastere din partea anterioara a arterei carotide interne, cand aceasta
paraseste sinusul cavernos, si patrunde in orbita prin canalul optic=>globul ocular+anexele
sale
Artera comunicanta posterioara se orienteaza inapoi,se anastomozeaza cu artera cerebrala
posterioara (ram terminal al arterei bazilare), contribuind astfel la formarea cercului arterial
Willis -ramurile sale strabat substanta perforata posterioara, alaturi de ramuri din artera
cerebrala pos,acestea se distribuie chiasmei optice,1/3 ant a
talamusului,subtalamus,hipotalamus lat
Artera coroidala anterioara ia nastere din artera carotida interna in apropierea emisiei
ramului comunicant posterior si trece inapoi peste partea mediala a uncusului,incruciseaza
tractul optic pentru a ajunge la crus cerebri al mezencefalului, dupa care se intoarce catre
lateral, incruseaza din nou tractul optic si in final patrunde in cornul inferior al ventriculului
lateral prin fisura coroidala, terminandu-se in plexul coroid,se distribuie:globus pallidus,
nucleul caudat, amigdala, hipotalamusul, tuber cinereum, nucleul rosu, substanta neagra,
bratul posterior al capsulei interne, tractul optic, hipocampul si fimbriile fornixului.
46.TRUNCHIUL ARTERAL VERTEBRO BAZILAR
-artera vertebrala are 2 segmente,unul vertebral, si unul cerebral care se intinde pana la
marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul
bazilar,acesta, urca prin santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde
arterele vertebrale posterioare se impart in artere terminale=>a cerebrala post
-poligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara, 2 artere cerebrale
anterioare, 2 artere comunicante posterioare, 2 artere cerebrale posterioare
-de cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime,iar atunci cand una dintre laturi
este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte
-arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale, care trec
in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a
substantei albe subiacente, si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei
cerebrale prin cele 3 spatii perforate, vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii
ventriculilor

49.VASCULARIZATIA CEREBELULUI SI A TRUNCHIULUI CEREBRAL

CEREBEL:vascularizaţia arterială
-fiecare jumătate a cerebelului este irigată de 3 artere cerebeloase:artera cerebeloasă infero-
posterioarăarteră cerebeloasă infero-anterioară,artera cerebeloasă superioară
a.artera cerebeloasă inferioară-posterioară:org ei este în artera,traiectul ei este descendent
spre posterior, înconjoară bulbul către posterior, trecând printre originile aparente ale nervilor
IX, X şi XI,devine ascendentă spre polul superior al tonsilei cerebeloase,inainte de a da
ramurile terminale dă o colaterală pentru plexurile choroide ale ventriculului IV,se termină
prin bifurcaţia în cele două ramuri terminale: ram vermian şi ram tonsilo-emisferic.ramul
vermian se aşează în fundul valeculei şi irigă partea inferioară a vermisului,ramul tonsilo-
emisferic -irigă lobulul tonsilar şi faţa inferioară a emisferului cerebelos+ şi ramuri pentru
porţiunea dorsală a bulbului
b.artera cerebeloasă infero-anterioară se desprinde din trunchiul bazilar nivelul PCM îşi
schimbă direcţia către medial, venind astfel în raport cu originile nervilor VII şi VIII,dă
ramuri colaterale pentru punte şi pentru plexurile choroide ale ventriculului IV,ea
vascularizează partea anterioară a feţei inferioare a cerebelului (floculus, piramidă şi
porţiunea antero-inferioară a emisferului cerebelos)
c.artera cerebeloasă superioară se desprinde din trunchiul bazilar în porţiunea sa
superioară,înconjoară lateral şanţul ponto-peduncular şi ajunge pe faţa superioară a
emisfereicerebeloase unde se împarte în mai multe ramuri,teritoriul irigat de această arteră
cuprinde toată faţa superioară a emisferei cerebeloase şi a vermisului, vălul medular superior,
pedunculii cerebeloşi mijlociu şi superior
Vascularizaţia venoasă:două vene ventrale ce pornesc din porţiunea anterioară a emisferelor
cerebeloase corespunzătoare şi se varsă în sinusurile pietroase+două vene dorsale ce iau
naştere în porţiunea posterioară a emisferelor şi se deschid în sinusurile transverse+vena
vermiana superioară ce se deschide în marea venă a lui Galen+v vermiană inf ce se deschide
la nivelul confluenţei sinusurilor drept, sagital superior şi transvers
VASC TRUNCHI CEREBRAL:
-asigurată de numeroase ramuri cu originea în:arterele vertebrale,ramurile spinale din arterele
vertebrale,artera cerebeloasă infero-posterioară,trunchi bazilar,artera cerebeloasă inferioară-
anterioară,artera cerebeloasă superioară,artera cerebrală posterioară
Din aceste surse se desprind pentru fiecare etaj câte 3 grupuri de ramuri:
•artere paramediane=scurte,pătrund în trunchi în imediata vecinătate a liniei medio-ventrale
•artere circumferenţiale scurte=ajung pe feţele laterale ale trunchiului şi pătrund în acesta la
nivelul liniei ventro-laterale
•artere circumferenţiale lungi=după ce înconjoară feţele laterale ale trunchiului, pătrund în
interiorul acestuia în dreptul liniei dorso-laterale
VASC BULBULUI
arterele paramediane=în segmentul inferior provin din arterele spinale anterioare,în
segmentul superior provin din arterele vertebrale sau chiar din trunchiul bazilar,irigă o zonă
triunghiulară cuprinsă între linia mediosagitală şi traiectul intrabulbar al nervului hipoglos, ce
cuprinde piramidele bulbare, lemniscul medial şi nucleul hipoglosului
arterele circumferenţiale scurte=în segmentul superior se desprind din arterele principală şi
accesorie ale recesului lateral ( ramuri ale a.bazilare),în segmentul inferior se desprind din
artera cerebeloasă postero-inferioară -irigă porţiunea laterală a bulbului cuprinsă între traiectul
hipoglosului şi fasciculul cuneat
artere circumferenţiale lungi=în porţiunea inferioară se desprind din arterele spinale
posterioare şi irigă nucleii gracil, cuneat şi partea inferioară a pedunculului cerebelos
inferior,în porţiunea superioară provin din artera cerebeloasă postero-inferioară şi irigă
segmentul superior al pedunculului cerebelos inferior
VASC PUNTE
arterele paramediane=se desprind din trunchiul bazilar şi după ce pătrund în bulb se
ramifică de două ori în unghi drept,irigă tractul piramidal, nucleii pontini, fibrele
pontocerebeloase şi porţiunea paramediană a lemniscului medial
arterele circumferenţiale scurte=provin din trunchiul bazilar,irigă partea antero-laterală a
tegmentului pontin, cu o parte a căilor senzitive şi nucleul senzitiv superior alnervului
trigemen
•arterele circumferenţiale lungi=provin din arterele cerebeloasă anteroinferioară şi
cerebeloasă superioară,irigă tegmentul pontin şi pedunculii cerebeloşi mijlociu şi superior
VASC MEZENCEFAL
arterele paramediane=provin din trunchiul bazilar,irigă nucleul nervului III, nucleul roşu şi
segmentul medial al substanţei negre,formează pedunculul vascular retromamilar
arterele circumferenţiale scurte=provin din artera cerebeloasă superioară şi din grupul
postero-lateral al arterelor centrale ale arterelor cerebraleposterioare,irigă porţiunea laterală a
tegmentului mezencefalic şi cea mai mare parte din substanţa neagră
arterele circumferenţiale lungi =provin din arterele cerebeloasă superioară, choroidiană
posterioară şi din cerebralele posterioare,irigă partea posterioară şi medială a
coliculilor,cvadrigemeni
Vascularizaţia venoasă=pot fi sistematizate în trei grupe:venele mezencefalulului –drenează
în marea venă cerebrală (Galen) şi afluenţii ei principali respectiv venele cerebrale interne şi
venele bazale ale lui Rosenthal,venele punţii şi ale jumătăţii superioare a bulbului
-drenează în sistemul sinusurilor pietroase,venele jumătăţii inferioare a bulbului =drenează
în venele spinale,venele condiliene şi în plexul venos rahidian

50.VENA CEREBRALA MARE A LUI GALLIEN

-se formeaza prin unirea celor 2 vene cerebrale int
-iese din profunzime pe sub spleniumul coprului calos,se indreapta post si se deschide in
sinusul drept
-pe traiectul sau de cc 2 cm primeste ca afluentivena bazala a lui Rosenthal,v
occipitale(dreneazade pe fata med si inf a lobului occ),v hipocampului,fornixului si vena
caloasa post,v cerebeloasa vermiana sup

51. MS conf ext

-turtita antero-posterior
FATA VENTRALA
-cuprinsa intre 2 SANTURI COLATERALE VENTRALE(dr+stg)
-santurile sunt marcate de iesirea radacinilor ventrale,motorii ale nervilor spinali
-mij:FISURA MEDIANA ANTERIOARA(santul median ventral)-profunda,aprox 2mm
-FMA+SCV delimiteaza CORDOANELE VENTRALE(subst alba)
FATA DORSALA
-cuprinsa intre 2 SANTURI COLATERLAE DORSALE
-prin ele patrund in MS radacinile dorsale , senzitive ale n. spinali
-mij:SANTUL MEDIAN DORSAL- din fundul sau patrunde in maduva SEPTUL MEDIAN
DORSAL(natura gliala)
-SANTUL MED+SCD delimiteaza CORDOANELE DORSALE
!In reg cervicala ,cordoanele sun divizate de un sant paramedian in
Tractul lui GOLL(gracilis)-intern+Tractul lui Burdach(cuneat)-extern
FETELE LATERLAE
-delimitate de SANTURILE COLATERALE DORSALE+VENTRALE
-corespund suprafetelor exterioare ale CORDOANELOR LATERALE ale MS
RAPORTURI:
-MS este invelita de MENINGELE SPINAL si are raporturi cu spatiul peridural+peretii
canalului rahidian
ANTERIOR-corpurile vertebrale+discurile intervertebrale+lig vertebral comun posterior
POSTERIOR:-peretele chirurgical al canalului rahidian-lamele vertebrale unite prin lig
galben+baza de implantare a ap spinoase
LATERAL:-pediculii vertebrali-delimiteaza gaurile de conjugare prin care trec trunchiurile
n. spinali

48. VASCULARIZATIE:
ARTERELE SPINALE ANTERIOARE
-iau nastere din artera vertebrala
-se unesc intr-un trunchi unic,median:TRUNCHIUL SPINAL MEDIAN ANTERIOR
-traiect vertical ,inaintea SANTULUI MEDIAN VENTRAL al MS pana in dreptul seg
medulare C5-C6
ARTERELE SPINALE POSTERIOARE
-iau nastere din artera vertebrala/ramul acesteia-artera cerebeloasa postero-inferioara
-coboara pe f. dorso-laterlae ale MS si se impart in :
RAM VENTRAL -inaintea rad dorsale ale n.spinali
RAM DORSAL-posterior acestor radacini
-ajung pana in dreptul lui C5-C6
ARTERELE RADICULARE
-31 perechia. Vertebrale,a. intercostale, a.lombare, a.sacrate
-patrund in canalul rahidian de-a lungul n.spinali
-se impart in 2 ramuri
RAMUL ANTERIOR:-se prelungeste pe radacina ventrala a n.spinal pana la SANTUL
MEDIAN VENTRAL
-da o ramificatie ascendenta +descendenta care se anastomozeaza cu
cele supra/subadiacente+continua in sens descendent TRUNCHIUL MEDIAN ANTERIOR
RAMUL POSTERIOR:-se prelungeste pe rad dorsala a n. spinal pana la F DORSO-LAT a
MS
-se imparte intr-o ramificatie ascendenta+descendenta si prelungeste in
sens descendent ARTERELE SPINALE POSTERIOARE

-de fiecare jumatate a MS avem 3 COLOANE ARTERIALE LONGITUDINALE

MEDIOVENTRALA+2 POTEROLATERLAE
-aceste coloane sunt in grosimea piei mater
-dau ram transversale care se anastomozeaza=> RETEA PERIMEDULARA
-din aceasta retea => 2 tipuri de ramuri
RAMURI PERIFERICE -patrund in MS si iriga subt alba+periferia subst cenusii (mai ales
capul cornului dorsal)
RAMURI PROFUNDE-patrund in MS prin santul med ventr
-iriga port centrala a subt cenusii,cornul ventral,tractul cortico-spinal lateral,subst alba a
cordonului lateral
-NU exista anatsomoze intre cele 2 ramuri-ele au caracter terminal
-in lungul MS avem 3 TERITORII ARTERIALE:
TERITORIU CERVICO-TORACAL
-cuprinde maduva cervicala+umflatura brahiala+primele 2-3 segmente toracale
-segmentul CEL MAI BINE vascularizat
-vascularizat de:-arterele spinale post
-trunchiul med ant
-3-4 art radiculare cervicale
TERITORIU TORACAL MEDIU
-cuprinde seg T4-T8
-segmentul CEL MAI SLAB irigat
-vascularizat de:1-2 art radiculare toracale-din a 7 a intercostala
TERITORIU TORACO-LOMBAR
-cuprinde T9-T12+UMFLATURA LOMBARA
-seg BINE vascularizat de o artera unica -ARTERA RADICULARIS MAGNA a lui
ADAMKIEWICZ
-poate proveni dintr-o artera radiculara toracala/lombar
-80% din cazuri provine de pe partea stg
86. MENINGELE SPINAL

DURA MATER SPINALA:

-formata dintr-un sac fribros
-inveleteste MS+separa MS de peretii ososi ai canalului rahidian
-in dreptul GO adera la circumferinta acesteia si se continua cu dura mater craniana
-inf:-depaseste in jos MS si se termina in canalul sacrat sub forma unui fund de sac -coboara
pana la S2
-la acest nivel trimita o teaca in jurul filumului terminal-se fixeaza pe coccis
S EXT -in rap cu peretii ososi ai canalului rahidian
-sup:adera de f post a corpului axisului
-inf:adera la corpul S1+S2prin intermediul lig sacro-dural al lui TROLARD
--in restul lungimii este separata de c.rah. printr-un spatiu EPIDURAL/PERDIDURAL- plin
cu grasime semifluida+plexuri venoase rahidiene
-tranversat de prelungiri ale durei mater pe care le trimite:
ANTERIOR-spre lig vert comun post
POSTERIOR-n.spinali tranverseaza dura mater si primesc niste teci ce ii insotesc pana la
gaurile intervertebrale-TECI DURALE PERIRADICUALRE
-pe Sexterioara prezinta orificii prin care trec vase si nervi
-sup:strabatuta de cele 2 art vertebrale
-de-a lungul f lat: ies rad n spinali care strabat dura impreuna cu vesele radiculare ce ii
insotesc
S INT-neteda+licioasa
-captusita de arahnoida
-intre orif de iesire a rad n spinali se ins DINTATURILE LIG DINTATE
FUNCTIONAL:
-prezinta fibre de colagen cu orientare-longitudinala, circulara, radiala
FIBRE LONGITUDINALE-cele mai bine dezvoltate
-se adapteaza laprincipalele miscari ale coloanei vert:flexie +extensie
FIBRE CIRCULARE:-intre orif de iesire a n.spinal.
-se adapteaza ptr a rezista la presiunile din int durei ,impreuna cu cele longitudinale
FIBRE RADIARE: -in dreptul tecilor pe care meningele le trimite pe n.spinali
-se adapteaza la tractiunile executate pe tecile n.spinali ,la iesirea din canalul rahidian
ARAHNOIDA:
-foita subtire si elastica
-dubleaza fata profunda a durei mater de care este separat printr-o pelicula fina de lichid
-fata int priveste spre spatiul subarahnoidian,deoarece ea captuseste si fundul de sac dural
-spatiul subarahnoidian atinge cea mai mare largime sub terminarea maduvei-cisterna lombo-
sacrata
PIA MATER SPINALA
-adera intim de S EXT a MS
-patrunde si fundul tuturor santurilor de pe S ei
-sup:se cont cu pia mater craniana
-inf:se prelungeste cu filum terminale
-de pe F EXT se desprind prelungiri fibroase care merg spre f INT a durei mater
-unele sunt subtiri,lipsite in importanta, altele se intind transversal si se orienteaza in plan
frontal dopda a MS si constituie LIG DINTATE
LIGAMENTELE DINTATE
-in lungul c.rahidian de la niv extrem sup-niv emergentei primei perechi de n spinali lombari
-prezinta :MARINE INT: aderenta la pia mater
MARGINE EXT:-dintata,se prinde pe S INT a durei mater
-fiecare dintatira corespunde mij distantei intre orif de iesire a 2 n spinali
-intre 2 dintaturi vecine ,M EXT a fiecarui lig dintat este concava(acest seg corespunde orif
de iesire din dura mater a celor 2 rad ale aceluiasi n spinal)
-se intind in plan frontal intre pia mater-dura mater
-impart spatiul subarahnoidian intr un compartiment ant+post
VASCULARIZATIE
Artere-din art radiculae
Vene-se varsa in plexurile venoase peridurale
Limfaticele-la niv durei mater limfa circula prin LACUNE LIMFATICE(spatii delimitate de
fibre conj din str durei mater)
-aceste lacune se continua cu vase limfatice adevarate ,parasesc canalul rahidian o data cu
nervii spinali si se varsa in ggl limfatici paravertebrali(cervicali, mediastinali post, lombari,
sacrati)
INERVATIE
-ramuri meningeale ale n spinali+filete veg simpatice ce se desprind din lanturile latero-
vertebrale

47. SINUSURILE VENOASE ALE DUREI MATER

-canale aflate in grosimea durei mater ce conduc sangele venos spre VJI
CARACTERISTICI
-peretii se formeaza prin dublarea locala a durei mater
-sinusurile sunt avalvulare + comunica unele cu altele
SINUSURILE BOLTII CRANIENE
1.SINUSUL LONG SUP/SAGITAL SUP
-situat in M SUP a FALX CEREBRI(coasa creierului)
-in nastere la niv FORMEN CECUM al frontalului
-in dreptul port occip int se termina intr-un larg confluent venos(sin transversal din dr)
-in el se varsa:venele ascendente de pe F LAT+F MED a emisferelor+ venele durei mater
-poate primi si vena emisara a lui SANTORINI
2.SINUSUL LONG INF/SAG INF
-situat in M INF a FALX CEREBRI
-la extrem post se varsa in sin drept
-in el se varsa o parte din venele corpului calos +vene din falx cerebri
3.SINUSUL DREPT:
-la baza coasei creierului(jonctiunea cu cortul cerebelului)
-uneste extrem post a sin log sup+inf
-in el se varsa vena cerebrala mare a lui GALIEN+sin sag inf,v cerebrale post, v de la niv
coasei creierului, vene cerebeloase sup
4.SINUSURILE LATERLAE
-de la confluens sinuum-gaura jugulara,unde se cont cu VJI
-prezinta 2 port :ORIZONTALA(SINUSUL TRANSVERS):aflata in santul oriz de pe fata
endocraniana a solzului occip:dr-sin sag sup,stg-sin drepte,sin pietros sup+cerebral inf
VERTICALA(SINUSUL SIGMOIDIAN):situata intr-un sant la limita ext a
F p-s a stancii: vena emisara mastoidiana+sin pietros sup
SINUSURILE BAZEI CRANIULUI
-cu exceptia sin occip transvers,sunt sinusuri pereche+simterice
1.SINUSURILE CAVERNOASE
-asezate pe lat corpului sfenoidal: ant-post de la fisura orbitara sup-vf stancii
-lumenul este tranversat de trabecule conjunctive-aspect cavernos
=LOJA CAVERNOASA si prezinta 3 pereti
MEDIAL:f lat a corpului sfenoidal,acoperit de periost
LATERAL:dura mater,pe acest perete se afla n abducens
INFERIOR-baza craniului care coresp orif sup al canalului carotidian
Ant:-deschis spre fisura orbitara sup
-pe aici patrund in loja cavernoasa vena oftalmica sup+inf(sup-se varsa in sin pietros sup/inf-
se varsa in vena gaurii ovale)
Post:este inchisa de insertia circumferintei ant a tentoriumului pe vf stancii
2.SINUSURILE CORONARE
-canale de comunicare intre venele lojei cavernoase-venele din loja opusa
3.SINUSUL OCCIP TRANSVERS/BAZILAR
-asezat pe clivus, uneste extrem post ale lojei cavernoase
4.SINUSURILE SFENO-PARIETALE ale lui BRESCHET
-la niv santului dintre aripa mare+osul parietal
-urmareste aripa mica a sfenoidului si se varsa in venele lojei cavernoase
5.SINUSURILE PIETROASE SUPERIOARE
-in grosimea circumf post a tentoriumului
-leaga venele lojei cavernoase de sin transvers: venele cerebelului +casei timpanului
6.SINUSURILE PIETROASE INFERIOARE
-de la extrem post a venelor din loja cav-foramen jug unde se varsa in VJI
-primesc venele tr cerebral+condiliene
7.SINUSURILE PIETRO-OCCIPITALE ale lui ENGLISCH
-inconstante +dubleaza traiectul sin pietroase inf
8.SINUSURILE OCCIPITALE POSTERIOARE
-inconstante-se formeaza pe M GO si urca in M POST a FALX CEREBELI
-se termina in confluens sinuum

TRUNCHIUL CEREBRAL
52. FATA ANTERIOARA
Etajul bulbar:
-forma:triunghiulara cu baza in sus
-limite:inf -decusatia piramidelor(mij arc ant atlas+mij ap odontoide)
Sup-santul bulbo pontin(OA 6-sup piramidelor bulbare)
-pe linia mediana prezinta gropita oarba(foramen cecum )
-pe linia med:SANTUL MEDIAN ANTERIOR :-sup:se termina la niv gropitei oarbe
-inf:prezinta decusatia piramidelor
-dopsda a SMA =>PIRAMIDELE BULBARE VENTRALE
-marginite de santurile colat ventrale bulbare(pre-olivare)
-prin profunzimea lor trec tracturile cailor piramidale cortico-spinale
-la niv santului colat ventral -OA 12+Rad ventrale n cervicali
-sup extremitate ce in santul bulbo-pontinOA6
Etajul pontin:
-limitat inf- şanţul bulbo-pontin şi SUO- şanţul ponto-peduncular
-alungit în sens transversal; are aspect striat datorită pozitiei superficiale ale fibrelor ponto-
cerebeloase
-pe linia mediană se găseşte şanţul bazilar (ocupat de trunchiul bazilar)
-lateral de acest şanţ se găsesc piramidele pontine care conţin în profunzime tracturile
corticospinale şi nucleii pontini; la unirea a două treimi inferioare cu o treime
superioarăOA5
Etajul mezencefalic
-format din fetele ventrale a PEDUNCULILOR CEREBRALI
-delimiteaza SPATIUL INTER-PEDUNCULAR /PERFORAT POSTERIOR
-acoperit de subt cenusie perforata de artere(artera cerebrala posterioara) si contine nucleul
interpeduncular(ggl interpeduncular)
-anterior este delimitat de corpii mamilari-fac parte din hipotalamus
-pe partile mediale ale f int ale pedunculilor =>SANT LONGITUDINAL(ies fibrele nervului
3-OA)
53. FATA POSTERIOARA
Etajul bulbar
1.Portiunea inf-extraventriculara
-continua f post MS
-pe l med=>SANT MEDIAN DORSAL BULBAR(fisura med posterioara)
-dopda=>CORDOANELE DORSALE-del lateral de santurile colat dorsale bulbare(OA
9,10,11)-reto-olivar-fata laterala mai degraba
-CD sunt impartite prin SANTUL INTERMEDIAR DORSAL BULBAR in -Tractul lui
GOLL-int ,se termina intr-o proeminenta alungita=clava+ tractul lui Burdach -ext
2.Portiunea sup:intraventriculara
-cele 2 CD se despart in sus si lateral si intre ele ramane mb tectoria
-tracul lui GOLL ia numele de PIRAMIDA BULBARA DORSALA/CORPUL JUXTA-
RESTIFORM
-tractul lui Burdach ia numele de CORP RESTIFORM
-aceste formatiuni se unesc in unghiul lateral al planseului 4 si formeaza PEDUNCULUL
CEREBELOS INF
-MB TECTORIA-dublata post de valul coroidian
-formeaza seg inf al plafonului ventr 4
-inf:pe linia med=>ORIF lui MAGENDIE(cav ventr 4 comunica cu spatiul
subarahnoidian)
Etajul pontin
-coresp seg sup al plafonului ventr 4
-situat post celor 2 pedunculi cerebelosi sup(intre ei=>VALVA LUI VIEUSSENS)
Etajul mezencefalic
-prezintă pe această faţă lama cvadrigemina - formată din cele două perechi de coliculi
cvadrigemeni (doi superiori şi doi inferiori) despărţiti prin şanţul cruciform
-sanţul longitudinal al şanţului cruciform se lărgeşte superior şi va cuprinde glanda pineală
( epifiza ), iar extremitatea inferioară se continuă cu frâul vălului medular superior
- lateral de acesta se găseşte originea aparentă a nervului trohlear IV.
-fiecare colicul se continuă supero-lateral spre corpii geniculaţi cu braţele coliculilor superiori
(între coliculul superior şi corpul geniculat lateral) şi inferiori (între coliculul inferior şi corpul
geniculat medial)
52. FETELE LATERALE:
Etajul bulbar:
-del de santurile col dorsale(retroolivar: OA 9,10,11)+ventrale
-jum sup este ocupata de OLIVA BULBARA
-OB-contine un profunzime complexul nucleul olivar
-deasupra =>foseta supra-olivara (OA-7/intermediar al lui WRISBERG)
-post=>gropita laterala a bulbului(OA-8)
-inf:TUBERCULUL CENUSIU AL LUI ROLANDO -nucleul senzitiv al 5
Etajul pontin
-se cont ped cerebelosi mij-leaga puntea de cerebel
Etajul mezencefalic
-f lat a peduculului cerebral prezinta SANTUL LATERAL al ISTMULUI imparte fata lat in 2
reg
1.Reg sup(dorsala)-corespunde calotei, forma triunghiulara(tr lui REIL)
-la acest niv de exteriorizeaza lemiscul lateral(calea acusita centrala)
2.Reg inf(ventrala)-corespunde piciorului pedunculului cerebral
-f lat a pedunculului este inconjurata de n 4

FOSA ROMBOIDA
-linia med=>SANTUL MEDIAN 2 parti egale
-dopsda=>SANTUL LIMITANT
Trigonul bulbar 3 arii triunghiulare:
a. trigonul nervului XII (aripa albă internă) - regiune triunghiulară cu vârful inferior care este
împărţită de un funicul vertical în două regiuni: •medială- care are în profunzime nucleul
nervului hipoglos XII •laterală- reprezentată de aria plumiformis ( conţine în profunzime
nucleul intercalat al lui Staderini)
b. trigonul nervului X (aripa cenuşie ) - regiune triunghiulară cu vârful superior, împărţită de
o creastă oblică (funiculum separans) în două regiuni:
•supero-medială – conţine în profunzime nucleul dorsal al vagului X
•inferioară - reprezentată de aria postrema; aceasta corespunde polului sup al nucleului cuneat
c. aria vestibulară (aripa albă externă) – situată în unghiul lateral al trigonului bulbar, are în
profunzime nucleii vestibulari
- sup în regiunea pontină, tuberculul acustic = o proeminenţă determinată de nucleul
cohlear dorsal
Trigonul pontin – prezintă dinspre medial spre lateral:
a.coliculul facialului - porţiune mai voluminoasă a eminenţei mediale ce corespunde
nucleului nervului abducens şi genunchiului intern al facialului VII
b.fovea superior - reprezintă extremitatea superioară a şanţului limitant
- corespunde nucleului motor al nervului trigemen V
c.locus coeruleus - zonă mai pigmentată , lateral de fovea superior
- corespunde nucleului coeruleus

55. CEREBELUL-CONFIGURATIE EXTERNA SI RAPORTURI

-forma ovalara cu marele ax transversal ,lung de 8-10cm
-inlatime+diametrul anteropost fiind de aproximativ 5 cm
-median:VERMISUL- proeminenta alungita antero-post
-lateral: 2 EMISFERE CEREBELOASE
Fata superioara
-pe linia med=>VERMISUL SUP
-lateral:EMISFERELE CEREBELOASE :plane,usor inclinate in jos+in ext
-raport:prin intermediul cortului cerebelului cu f inf a lobilor occip a emis cerebr
Fata inferioara
-pe linia med=>VALLECULA un sant adanc+larg in care se gaseste VERMISUL INF
-lateral:EMISFERELE CEREBELOASE :convexe ,si vin in raport cu fosele cerebeloase ale
occip
Circumferinta cerebelului:
-prezinta 2 incuzuri(ant+post)
ANTERIOARA-mult mai larga,orientata spre ventriculul 4
-poate fi considerata fata ant a cerebelului
-2 etaje:Inf:-pe linia med=>extrem ant a vermisului-LUETA( de pe laturile ei se detaseaza 2
lame de subt alba-VALUL MEDULAR POST ce o unesc cu LOBUL FLOCULUS
- Inf valului se continua cu MB TECTORIA.
Sup:-pe linia med=>FASTIGIUM:infundibulul ventricului 4
-lateral=>extrem cerebeloase ,unite ale pedunculilor cerebelosi
POSTERIOARA
-prezinta extrem post a vermisului, in ea patrunde coasa cerebelului

-pe suprafata cerebelului=>santuri mai adanci ,fisuri ce impart cerebelul in lobi

=>santuri superficiale care il impart in lobuli si folii
-pe f sup,fisura primara separa lobul ant-post
-pe f inf ,fisura post-nodulara separa lobul post-lobul floculonodular
-lobul post prezinta :Fisura posterosuperioara pe f sup
Fisura orizontala(santul cirumferential)
Fisura prepiramidala pe f inf
56. LOBULATIA
-suprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se contiuna de pe
vermis-emisferele cerebeloase
-se realizeaza astfel o corespondenta intre lobulatia vermisului-emisferelor cerebeloase
-cerebelul este alc din ARHI/PALEO/NEOCEREBEL
-fiecarui lobul de la nivelul vermisului,ii corespunde cate un singur lobul pe emisfera
cerebeloasa cu exceptia lobulului Tuber caruia ii corespund 2 lobuli
Lobulatia vermisului
1. Lingula-Franul lingulei(vincingulum lingulae)
2. Lobulul central-Aripa lobulului central. LOBUL ANTERIOR
3. Culmen-Lobulul patrat anterior CEREBEL
4. Declive-Lobulul simplex(lob patrat post) -fisura primara
5. Folium-Lobulul semilunar superior LOBUL POSTERIOR
6. Tuber-Lobulul semilunar inferior+L.gracil CEREBEL
7. Piramis-Lobulul biventer -fisura posterolaterala
8. Uvula-Tonsila cerebeloasa
9. Nodulus-Flocolusul LOBUL FLOCULONODULAR

57. TALAMUS-configuratie externa

- masă de substanţă cenuşie situată de o parte şi de alta a ventriculului III cerebral,ovoidala cu
4 fete+2 extrem

Fata dorsala-priveste sup+post

-limitata :medial-stria medularis(habena):strie de subtanta alba

- lateral-nucleul caudat de care este separat prin santul talamocaudat(contine vena

talamostriata,stria terminalis,lamina affixia)

- acoperita de o lama de substanta alba-stratum zonale

-este strabatuta oblic de santul coroidian care incepe deasupra orificiului Monro si se termina
in partea laterala a pulvinarului
-s coroidian contine plexurile coroide ale ventriculilor laterali
-santul coroidian imparte fata dorsala a talamusului inntr-o :
o Zona laterala,ventriculara-acoperita de ependim
-ia partea la formarea planseului prelungirii frontale a ventriculului
o Zona mediala-in raport cu elemntele plafonului ventriculuilui
3,diencefalic(velum interpositum)
Fata ventrala
-corespunde zonelor de tranzitite spre hipotalamus,subtalamus si tegumentul mezencefalic
Fata laterala:
-separata prin bratul posterior al capsulei interne de nucleul lenticular
-este acoperita de un strat subtire de subtanta alba=lama madulara externa
-intre aceasta si capsula interna=nucleul reticulat lateral al talamusului
Fata mediala
-cuprinsa intre stria medularis si santul hipotalamic
-formeaza segmentul superior al peretelui lateral al ventriculului 3
-fetele mediale sunt unite prin ADHESIO INTERTHALAMICA(nu are insa valoare
comisurala)
-toata fata mediala+adhesio interthalamica sunt acoperite de ependimul ventriculului 3
Extremitatea rostrala ant
-delimiteaza impreuna cu coloana anterioara a fornixuluiorificiul Monro
-prin orif Monro trec plexurile coroide +ventriculii laterali comunica cu ventriculul 3
Extremitatea caudala(PULVINAR)-pol post
-este mai voluminoasa
-lateral+ventralcorpii veniculati medial+lateral ai metatalamusului
-lateral+dorsaldelimiteaza segmentul retrolenticular al capsulei interne
-medialvena cerbi magna,trigonul habenular ,epifiza,lama tectala

58. HIPOTALAMUS
-reprezinta portiunea bazala a diencefalului
-formeaza planseul ventriculului 3 si se extinde si pe pereii laterali ai acestuia pana sub santul
lui Monro care-l separa de talamus
-este implicat in activitatea viscerala,endocrina,in homeostazie si in corelatie cu sistemul
limbic este implicat in comportamentul afectiv si emotional
-se intinde intre cele 2 santuri hipotalamice
Fata ventrala
-este incadrata in rombul optopeduncular-limitat antero-lat de chiasma optica si tracturile
optice,iar postero-lateral de fetele interne ale pedunculilor cerebrali
-acestei fete i se descriu:
o O zona anterioara-supra-optica
o Pars chiasmatica-deasupra chiasmei optice
o Pars tuberalis-de pe care se desprinde tija hipofizara
o O zona posterioara-reprezentata de corpii mamilari
Fata dorsala
-prezinta 2 versanti uniti ventral pe linia mediana la nivelul infundibulului
-limitata:-anterior-lamina terminalis+comisura alba anterioara
-posterior-santul hipotalamic care parcurge peretele lateral al venticulului 3 de la
orif sup al pedunculului mezencefalic -pana la orificiul Monro
-caudal -linia conventionala care uneste comisura alba post cu Mpost corpilor mamilari
Lateral:
-se contiuna cu structurile invecinate fara o demarcatie precisa
-nucleii,bandeleta diagonala a spatiului perforat anterior,marginea mediala a capsulei
interne,ansa lentriculara,pallidusul apartin-hipotalamusului anterior
-capsula interna+subtalamusul corespund-hipotalamusului posterior
-ant :hipotalamusul se intinde catre spatiul perforat anterior+aria preoptica
-posterior: se contiuna cu substanta cenusie periapeductala si tegumentul mezencefalic
 Nucleii principali:
-tuberali, tubero-mamilar, lateral, supraoptic, paraventricular, suprachiasmatic,
anterior, infundibular, ventromedial, dorsomedial, posterior, mamilar medial+lateral

59. EPITALAMUS
-alc din :-glanda epifiza-trigonul habenular, stria medullaris, comisura alba posterioara
60. GLANDA EPIFIZA
-este o glanda endocrina atasata segmentului post al plafonului ventriculului 3
-forma de con de pin turtit craniocaudal
-lungime:7-8mm,grosime:2-4mm,greutate:0,1-0,15g,acoperita de pia mater
-recesul pineal o imparte intr-o :
-lama inferioara-in care se gaseste comisura posterioara
-lama superioara-contine comisura interhabenulara
-este atasata de structurile diencefalice prin 3 perechi de pedunculi:
1. Pedunculul anterior-stria medullaris :urmeaza marginea mediala a talamusului si se
termina in aria septala
2. Pedunculul mijlociu:se indreapta lateral spre pulvinar
3. Pedunculul inferior:trece inaintea comisurii albe posterioare si se termina in talamus
Fata dorsala:-participa la delimitarea portiunii mediane a fantei cerebrale Bichat
-in raport cu :spleniumul caoprului calos,vena cerebri magna,arterele coroidiene posterioare
Fata ventrala:-localiz intre cei 2 coliculi superiori-patul epifizei
Circumferita si varful-in raport cu marginea ant a cortului cerebelului prin care nervii conari
ajung la epifiza
Trigonul habenular:
-limite:-inf-coliculul superior+pedunculul mijlociu al epifizei
-lateral:pulvinar
-medial:pedunculul anterior al epifizei-stria medullaris
-in aria sa proemina nucelul habenular-habenula
-la om ,habenula este alcatuita dintr-un nucleu medial +unul lateral mai voluminos
-ei primesc aferente prin stria medullaris
-o parte din fibrele acesteia incruciseaza linia mediana si formeaza cu cele de partea opusa
comisura habenulara
-eferentele formeaza fasciculul retroreflex Meynert care trece prin regiunea rostromediala a
nucleului rosu si se termina in nucleul interpeduncular+unii nuclei mediani ai formatiei
reticulare
Stria medullaris:
-o banda de subst alba ce strabate marginea interna a talamusului pana la nivelul ariei septale
-contine fibre ce provin de la nucleii ariei septale,regiunea preoptica laterala ,nucleii anteriori
ai talamusului
Comisura alba posterioara:
-o structura complexa
-in lama inf a epifizei
-alc din grupe nucleare dispersate printre fibrele de substanta alba
-predomina in cavitatea ventriculului al 3 lea,la nivelul versantului posteriordet versantul
inferior al recesului pineal
-nucleii cmisurii posterioare apartin grupului oculomotor accesor
59. METATALAMUS

-este reprezentat de corpii geniculati medial+lateral situati la extremitatea post a

talamusului,ventro-lateral fata de pulvinar
Corpul geniculat medial:
-reprezinta releul talamic al caii auditive
-alc din 3 nuclei:Ventral, Dorsal, Medial
Corpul geniculat lateral:
-reprezinta releul talamic al caii vizuale si este situat postlat fata de CGM,lateral fata de
pedunculul cerebral si ventral fata de pulvinar
-alc din 2 nuceli:
-Dorsal:prezinta la S 1str de suby alba=strat zonal+ Ventral

61.HIPOFIZA
-gl endocrina localizată la baza creierului in seaua turceasca a osului sfenoid
-hipofiza este alcătuită din 3 porțiuni diferite din punct de vedere embriologic,
structural și funcțional:lobul ant=>adenohipofiza(aproximativ 80% din volumul
hipofizei),lobul post=>neurohipofiza(aproximativ 20% din volumul hipofizei),lobul
intermediar=puțin dezvoltat la specia umană, legând anatomic cei 2 lobi principali
-hipofiza prezinta o legatura dubla cu hipotalamusul, atât nervoasă cât şi vasculară,
legătura nervoasă este rep de 2 tracturi:supraoptico-hipofizar şi tubero-
infundibularventricular
Tractul supraoptico-hipofizar are org în nucleii supraoptic şi paraventricular,de-a
lungul acestor fibre sunt transportate atât impulsuri nervoase cât şi vasopresina şi
oxitocina în forme inactive,h sunt legaţi de proteine transportoare: neurofizina I şi
II,cei 2 hormoni vor fi depozitaţi în neurohipofiză
Tractul tubero-infundibular are org în nucleul arcuat=>se termină la nivelul regiunii
infundibulare şi eminenţei mediane,acest tract transportă factorii activatori şi
inhibitori, ce modulează secreţia adenohipofizei,de la nivelul eminenţei mediane aceşti
factori ajung în adenohipofiză printr-un sistem vascular dublu capilarizat: sistemul
port hipotalamo-hipofizar(artera hipofizară superioară)

Emisferele cerebrale:

62.SANTURI SI GIRUSURI:
-pe sup fiecarui emisfer se gasesc numeroase santuri care delimiteaza intre ele lobi si girusuri
-cele 2 emisfere cerebrale sunt separte de:santul interemisferic(fisura longitudinala)este
intrerupta in portiunea mij si inf de formatiunile intersferice si inf de diencefal
Lob frontal:separat de lobul parietal prin santul central,ant de sant=>girusul
precentral(coresp ariilor motorii),
-pe fata ext:ant de scizura lui Rolando=>santul frontal sup si inf delimiteaza girusul frontal
sup,mij si inf
-pe fata inf:3 santuri orbitare delimiteaza girii orbitali:ant,post,med,lat,+santul orbitar int in el
se afla bulbul si tractul olfactiv se mai numeste si sant olfactiv
Lob parietal:loc post de santul central=>girusul postcentral(aria somestezica) si sup de
scizura lat a lui Sylvius
-pe fata ext:santul intraparietal in forma de T prezinta 2 seg unul asc paralel cu santul
central numit sant postcentral,delim 2 giri parietali:sup si inf,cel inf la randul lui delimitat in
2 giri:ant=>girusul submarginal si unul post=>girusul angular
Lob temporal:-loc inf de santul lui de Sylvius
-pe fata ext:santurile temporale trasnverse delimiteaza girusurile temporale
sup,mij,inf,cel inf se extinde pe fata inf sub numele de girus temporo-occipital
Lob occipital:este separat de lobii temporal si parietal doar de o linie conventioanala care
uneste fisura parieto-occipitale lat cu ancora occ de pe mg inf
-pe fata med:santul cingular separa girusul cingular de girusul frontal med,santul parieto-
occ med separa lobul precuneus care apartine lobului parietal de lobul cuneus care apatine lob
occ
-pe fata bazala:originea santului lateral,separa lobul orbital de fata inf a lobului temporo-occ,

64.FATA LATERALA
-priveste spre calota craniana+ convexa
-la nivelul ei gasim 3fisuri (scizuri)
Fisura laterala: scizura lui Sylvius
-cea mai lunga+ profunda scizura a emisf, prima care apare embrionar
-incepe pe fata inf, in unghiul extern al spatiului perforat anterior  lateral, descrie o curba
concava post si trece pe fata laterala a emisferului, pe care o tranverseaza pe o distanta de
aprox 8cm merge oblic ascendent si se termina in regiunea parietala
 Valecula: port pe f inferioara,unde fis este mai larga
-pe f inf separa lobul orbitar-locul temporo-occipital
 Fossa Sylviana: pe fata laterala, fisura este ff profunda
-separa lobul temporal de lobul frontal+ parietal
-cele 2 margini prezinta operculul frontal+ partietal, unde se proiecteaza aria motorie+ senz a
a capului
-pe marginea inf operculul temporal
-acesti operculi se observa daca departam marginile pe fata laterala
-daca indepartam si mai mult marginile  insula (lobul insulei), situat in fundul fosei
sylviene
Insula: are forma triunghiulara cu varful in jos si inainte, este inconjurata periferica de sulcus
circularis insulaeo separa de girusurile profunde
-santul longitudinal: dinspre baza-vf, o imparte in 2lobi: anterior(2-3 girusuri scurte),
posterior (2 circumvolutii lungi)
-spre vf insulei limen insulae= deschiderea fisurii laterale
-fisura laterala trimite spre lobul frontal 2 prelungiri: anterioara (orizontala),
posterioara(verticala)
-artera cerebrala laterala (mijlocie): artera sylviana se gaseste pe toata lungimea fisurii
Fisura centrala: scrizura lui Rolando
-apare la sf lunii a V a , separa lobul frontal de cel parietal
-incepe in dreptul operculului frontal si urca spre marginea sup a emisferului, pe care o atinge
putin indaratul mijlocului ei
-depaseste aceasta margine si se termina in lobul paracentral de pe fata mediana
-descrie 3 curburi: mijlocie (convexa post), inferioara+superioara (convexe ant)
-importanta ei se reflecta pe plan functional: portiunea de emisfer situata inaintea ei fct
motorii si asociative (lobul frontal), iar cortexul lobilor parietial+ occipital, posterior fct
receptoare si asociative
Fisura parieto-occipitala laterala: perpendiculara externa
-se desprinde la 4-5cm de polul occipital, de pe marginea sup a emisferului
-este o incizura de 1,5-2 cm
-este o extensie a fisurii parieto-occipitale interne pe fata laterala a emisferului cerebral
-o linie conventionala ce uneste fisura parieto-occipitala laterala de o mica ancosa occipitala:
speara lobul temporal+ parietal de lobul occipital

-prezenta celor 3 fisuri,delimiteaza pe fata laterala e emisferului cerebral 4 lobi: frontal,

temporal, parietal, occipital

Lobul frontal:
-cel mai voluminos, se intinde pe toate cele 3 fete ale emisferului
-delimitat:
 Inf: fisura laterala, care il desparte de lob temporal
 Post: fisura centrala, care il separa de lobul parietal
-ant+ paralele de santul central, urca santul precentral pana la M sup, pe care o depaseste
peste a sf pe marginea mediala a acestuia
-aici, + s paracentral  delimiteaza lobul paracentral
-santul paracentral+ fisura centrala  delimiteaza girusul precentral
-cortexul acestuia+ cel de pe versantul anterior= aria motorie primara
-inaintea acestui girus, pe F lat lob frontal  2 santuri ce delimiteaza: girulul frontal sup+
mij+ inf
-girusul frontal inf este impartit de cele 2 prelungiri, ant+ post ale fisurii laterale in
3segmente: pars orbitalis, pars triangularis si pars opercularis
-pe emisferul dominant, pars triangularis+ opercularis= centrul efector al limbajului
-lobul prefrontal: port lobului frontal vecina cu polul frontal
-ii corespund importante functii asociative, comportamnetal si psihice

69. Lobul temporal:

-plasat inf fisurii laterale, se intinde pe fata inf a emisferului
-2 s orizontale, paralele cu fisura centrala il impart in 3 girusuri: temporal sup, mij, inf
-girusul temporal inf se extinde pe fata inf sub numele de girus temporo-occipital lateral
Fata superioara:=planseul fisurii laterale
-gasim 2 girusuri temporale transverse, pliurile lui Heschl: cortexul lor aria auditiva
primara
-post, Fsup se numeste planul temporal, mai extins pe exisferul domimnant, + portiunea a
cotexului parietal= aria receptiva a limbajului

68. Lobul parietal:

-se extinde si pe fata mediala a emisferului
-pe fata laterala este delimitat de fisura centrala anterioara, iar inferior de cea laterala
-posterior se continua cu lobul occipital, de care este separat printr-o linie conventionala ce
uneste fisura parieto-occip de ancosa occipitala
-pe fata laterala 2 santuri
 Santul postcentral:paralel cu fiscentrala cu care delimiteaza girusul postcentral
-pe contexul acestui girus+ pe versantul post al fisurii central se proiecteaza aria
somestezica I
 Santul intraparietal: post de girusul postcentral si are o directie orizontala
-separa 2 girusuri parietale: sup+inf
-cel inf este impartit de santul lui Yensen in alte 2 girusuri
1.Ant-girusul supramarginal, inconjoara terminarea fisurii laterale
2.Post-girusul angular: un pliu care leaga lobul parietal de prima si a doua
circumvolutie temporala numele de pliu curb
-ambele girusuri au un cortex extrem de diferit, cu mare capacitate asociativa si integratoare
-pe emisferul dominant ele fac parte din aria receptoare a limbajului
-pe cel nedominant joaca un rol important in perceptiile spatiale, recunoastri vizuale si in
anumite elemente muzicale

66.Lobul occipital:
- pe toate cele 3 fete ale emis cerebral
-pe fata lat: este separat de lobii parietal si temporal doar de o linie conventionala
-prezinta 1,2 santuri superficiale care despart 2-3 circumvolutii occipitale laterale fara o
orientare precisa

65. FATA MEDIALA A EMISFERULUI CEREBRAL:

-principala structura masiva= corpul calos
-in sect medio-sagitala acesta are forma unei lame groase de subs alba orientata sagital,
concavitatea in jos
-ant-post avem: rostrumul, genunchiul, corpul, splenium
-corpul calos este separat de girusul cingular printr-un sant numit sulcusul corpului calos
Santul corpului calos: separa corpul calos de girusul cingular
-inconjoara spleniumul corpului calos si se continua cu santul hypocampic
Santul cingular:
-porneste de sub genuncghiul corpului calos, trece deaspura acestuia si paralele cu el pana
aproape de splenium, unde devine ascendent sfarsind pe marginea superioara a emisferului
-ultimul seg se numeste sulcus marginal. din el se desprind 2 prelungiri
-una ascendenta: sulcusul paracentral
-una descendenta: sulcusul subparietal
-intre sulcusul cingular si cel al corpului calos se delimiteaza girusul cingular
(cingulum=centura)
-ant: girusul inconjoara genunchiul corpului calos si se continua cu girusul subcalos
-post: inconjoara spleniumul si prin intermediul istumului cingular se contiunea cu girusul
parahypocampic de pe fata inf a lobului temporal
-marea circumvolutie limbica= girusul subcalos+ cingular+ parahypocampic
-girusul frontal: intre marginea sup a emisferului- santul cingular
-la partea post a acestuia lobul paracentral delimitat: ant(sulcusul paracentral), post(sulcusul
marginal)
-pe mijlocul acestui lob se termina extremitatea sup a fisurii centrale
Santul parieto-occip median
-porneste de pe M sup a emisferului cam la 4-5 cm deasupra polului occipital
-se indreapta in jos +inainte spre fisura calcarina cu care se uneste
Fisura calcarina:
-porneste de pe polul occip al emisferului si se indreapta in sus+inainte, unindu se cu santul
parieto-occipital intern, ptr a se prelungi pana sub spleniumul corpului calos
-cortexul acestei scizuri reprezinta aria vizuala primara
-inaintea santului parieto-occipital se afla lobul precunses
-acesta este delimitat ant de sulcusul marginal si inf de cel subparietal
-apartine lobului parietal
-intre fisura calcarina- santul parieto-occipital medial se delimiteaza lobul cuneus
-el apartine lobului occipital

63. FATA INFERIOARA:

-pe aceasta fata se afla portiunea initiala a fisurii laterale, care trece trensversal la unirea
1/3anterioare- 2/3 posterioare ale emisferului
-aceasta fisura imparte fata inferioara intr-un segment anterior numit lob orbitar, altul
posterior numit lob temporo-occipital

67. Lobul orbitar:

-reprezinta fata inferioara a lobului frontal si se sprijina pe plafonul orbitei
-prezinta un nr variabil de santuri superficiale dintre care constant este santul orbitar intern
-acesta contine bulbull si tractul olfactiv, de aici si numele de sant olfactiv sub care mai este
cunoascut
-intern acestui sant girusul rectus/ girusul orbitar intern
-mai sunt si un nr variabil de santuri superficiale, care separa circumvolutii orbitare laterale cu
orientare inconstanta
-la extremitatea sa post, tractul olfactiv se bifurca in 2 striuri olfactive
-acestea,impreuna cu tractul optic+ girusul parahypocamicdelimiteaza spatiul perforat ant
-prin orificiile acestuia se angajeaza spre profunzimea parenchimului cerebral arterele strate
latrale

70. Lobul temporo-occipital:

-reprezinta F inf a lobilori temporal si occipital care se continua nemijlocit
-post: vine in raport cu tentorium cerebelos
-ant: se sprijina pe planseul fosei cerebrale mijlocii
-2 santuri temporo-occipitale(lat+medial) cu directie ant-post strabat aceasta fata,
-cel lateral: separa 2 girusuri temporo-occipitale, medial si laterla
-cel medial: spre port ant se numeste sant colateral si+santul hypocampic delimiteaza girusul
parahypocampic
-spre port occipitala se contiunea cu girulus lingual
-extrem ant a gir parahypocampic se mai numeste lob piriform
- medial prezinta o port reflectata= uncusul parahypocamic
-la locul de trecere spre girusul lingualistmul cingular care leaga girusul parahypocamipc de
girusul cingular

Fisura cerebrala transversa(FANTA LUI BICHAT)

-sant larg, cu directia transversala, rezultat din acoperirea diencefalului+mezencefalului dorsal
de catre emisf cerebrale
-del sup de spleniumul corpului calos, inf-epifiza+coliculii sup
-pe aici patrunde spre ventr 3, prelungirea piei mater ce formeaza tella choroidea superior
(contine vasele choroidiene postero-mediale, pe aici iese din profunzimea encefalului vena
cerebrala mare a lui Galien)
-se contiuna lat cu spatiul dintre girusurile parahypocampic si Fetele lat ale pedunculilor
cerebrali

71. Spatiile perforate post +ant

POST:
-format din fetele ventrale a PEDUNCULILOR CEREBRALI
-delimiteaza SPATIUL INTER-PEDUNCULAR /PERFORAT POSTERIOR
-acoperit de subt cenusie perforata de artere(artera cerebrala posterioara) si contine nucleul
interpeduncular(ggl interpeduncular
ANT:
-del de lobul orbitat+tractul optic+girusul parahypocampic
-prezintă numeroase orificii vasculare, în partea sa anterioară aflându-se o proeminenţă
numită tubercul olfactiv.
Primeşte aferenţe de la:
- Tractul olfactiv,
- Corpul amigdalian

72. NUCLEUL CLAUSTRUM:

-bandă subțire de substanță cenușie ce se interpune între putamen și corexul insular
-separat de cortexul insular si putamen prin capsula extremă
-este nucleu de releu
-componentele sale sunt de ordin vizual și somatosenzitiv

73. CAPSULA INTERNA:

-formă de unghi diedru cu deschidere laterală în care pătrunde nucleul lenticular
-aspect diferit în funcție de secțiune:
Secțiune frontală tip Charcot prin corpii mamilaroi
aspectul unei lame de substanță albă dirijată oblic superior și lateral
Raporturi:Lateral – nucleul lenticular, Medial – nucleul caudat și talamus
Secțiune orizontală tip Flechsig prin genunchiul și spleniumul corpului calos
-formă de unghi diedru
Raporturi: Lateral – nucleul lenticular, Medial – capul nucleului caudat și talamusul
Secțiune orizontală prezintă mai multe segmente
Braț anterior
-limitat între capul nucleului caudat +F ant-sup a nucleului lenticular
-dirijat oblic anterior și lateral
-traversat de punți de substanță cenușie și fibre care leagă nucleii caudat și lenticular
-cea mai importantă lamă cenușie – fundus striati(Limitează inf brațul anterior al capsulei)
Genunchi
La jonțiunea brațului anterior cu cel posterior
Limitat: Lateral – palidus, Medial – unghiul dintre nucleul caudat și talamus
Braț posterior
-dirijat post+lat
-cuprins între nucleul neiticular și talamus
-se continuă inferior cu bazisul pedunculului cerebral
Segment retrolenticular
-prelungește brațul post îndărătul planului trecut prin extrem pos a nucleului lenticular
Segment sublenticular
-se confundă cu regiunea sublenticulară

Structura
In brațul anterior
-Fibre fronto-pontine: unesc cortexul frontal cu nucleii pontici
-Pedunculul anterior al talamusului: leagă cortexul frontal cu nucleii dorso-median și anterior
ai talamusului
-Fibre ale sistemului limbic și ale hypotalamusului anterior:merg spre cortexul frontal
-Fibre transversale: unesc nucleul caudat cu cel lenticular
În genunchi
-Fibrele cortico-nucleare ale căii piramidale
În brațul posterior
-Fibrele căilor piramidale
-Fibrele cortico-rubrice
-Fibrele parieto-pontine: se îndreaptă spre nucleii pontici
-Pedunculul superior al talamusului
-origine în în nucleii ventrali postero-lateral și postero-medial ai talamusului
-reprezintă etapa finală a căilor sensibilității somestezice
-Fibre care unesc palidusul de nucleul subtalamic
În segmentul retrolenticular
0Radiațiile optice sau fascicolul geniculo-calcarin: etapa finală a căii vizuale
-Fibre ale pedunculului posterior al talamusului: unesc pulvinarul de lobii occipital și parietal
-Fibre occipito-tectale și occipito-coliculare: implicate în reflexele vizuale oculomotorii
-Fibre occipito-pontine
În segmentul sublenticular
-Radiațiile acustice – etapa finală a căii acustice: origine în corpul geniculat medial
-se îndreaptă spre ariile 41, 42 ale lobului temporal
-Fibrele temporo-pontine
-Fibre care unesc cortexul insular și temporal de nucleul talamic

74.CAPSULELE EXTERNA +EXTREMA

CAPSULA EXTERNA
-lama de subst alba intre nucleul lenticular si claustrum
CAPSULA EXTREMA
-lama de substa alba dispusa intre claustrum si fundul scizurii lui Sylvius

75. COMISURILE ALBE ANT+ POST

Comisura albă anterioară sau comisura rostralis:
-cea mai veche din punct de vedere filogenetic
-cordon alb, de grosimea n. optic, cu direcție transversală
Prezintă:
-Segment median – plasat în marginea anterioară a V III, plasat între ciocul corpului calos și
lamela terminală și anterior columnelor fornixului
2 segmente laterale: oblice posterior și lateral
Spre extremități se împarte în 2 mănunchiuri
-anterior - fibrele se îndreaptă lat+post și sfârșesc în bulbul olfactiv, tuberculul olfactiv,
spațiul perforat ant, nucleii acumbens și cortexul frontal
-posterior – fibrele se îndreaptă postero-lateral spre cortexul insular, temporal,
parahypocampic și spre hypocamp și nucleul amigdalian

Comisura albă posterioară

-cordon îngust cu direcție transversală
-este așezată pe marginea posterioară a V III între epifiză și deschiderea apeductului
mezencefalic
-conține fibre care sunt implicate în reflexe vizuale: fibre intercoliculare superioare+ fibre
care unesc aria pretectală cu nucleul ciliar al nervului oculomotor+ fibre cu origine în nucleul
comisurii posterioare, nucleul interstițial, nucleul lui Darkschevitsch și nucleul habenular

76. REGIUNEA SUBTALAMICA

NUCLEII:
-Zona incerta – mic conglomerat neuronal :face parte din grupul nucleilor reticulați ai
talamusului
-Extremitățile superioare ale nucleului roșu și ale substanței negre
-Nucleul lui Luys – nucleul subtalamic: principalul nucleul al regiunii
-Nucleii câmpului lui Forel: situați în partea supero-internă a regiunii subtalamice
-Cu excepția zonei incerta care aparține talamusului, ceilalți nuclei fac parte din sistemul
extrapiramidal
FIBRELE SE CONDENSEAZA IN FASCICULE
-Fasciculul lenticular al lui Forel: origine în nucleul lenticular ,inferior zonei incerta
-Fascicuplul talamic al lui Forel: origine în nucleii talamici și lenticular, superior zonei incerta
-Fasciculul dentato-talamic: origine în nucleul dințat al cerebelului, se îndreaptă spre nucleul
ventral intermediar al talamusului
-Fasciculul mamilo-talamic al lui Vicq d’Azyr
-Aceste fibre se întretaie în porțiunea superointernă a subtalamusului – câmpul lui Forel

77. PLAFONUL VENTRI 3

-formată din membrana ependimară diencefalică, desupra căreia se așează pânza
choroidiană superioară și corpul fornixului;
Membrana ependimară –repr. peretele dorsal al diencefalului
-limit lat :striurile talamicei+ant-post: se întinde de la columnele fornixuluibaza epifizei
-Inf privește spre ventriculul III + Sup: acoperită de pânza choroidiană sup
-foița inf aderă de mb ependimară formează membrana tectoria a V III
Pânza choroidiană sup = prelungire a piei mater invaginată la niv fisurii cerebrale transverse;
formă triunghiulară cu vf-ant, baza-post
Formată din 2 foițe: superioară – căptușește F inf fornixului
-inferioară – aderă la mb ependimară și se extinde lat și pe F dorsala talamusului (la niv
șanțului choroidian al talamusului se reflectă și se continuă cu foița superioară)
-M lat conțin plexurile choroide ventr lat din art choroidiene postero-mediale
-intre cele 2 foițe  spațiu – cisterna subfornicală – conține LCR(se deschide post în cisterna
sup)
-vârful – corespunde vf corpului fornical
-baza – îndreptată post la nivelul fisurii cerebrale transverse
Corpul fornixului + corpul calos - situate deasupra pânzei choroidiene supbolta

78. PLAFONUL VENTRI 4

-format din 2 versante înclinate care se întâlnesc în unghi pe F ant cerebelului - are formă de
fund de sac și se numește fastigium;
Prezintă 3 porțiuni:
Inferioară = infracerebeloasă –format din ependimul ventricular dublat pe fața post de
pânza choroidiană inferioară;
Ependimul ventricular – acoperă triunghiul bulbar al fosei romboide
= lat. se fixeaz pe pedunculii cerebeloși inf
-baza: îndreptată sup, intră în hilul cerebelului și se prinde de vălul medular inferior
-vf, îndreptat inf, trece post obexului și se continuă cu ependimul canalului ependimar
F ant inf: privește spre lumenul ventricular
F post-sup: acoperită de pânza choroidiană inferipoară
M lat a mb ependimare prezintă o lamă îngustă de substanță albă – lingula – prezintă 2
porțiuni: una oblic ascendentă – urcă pe M mediala corp restiform + una transversală –
aderentă de F post corp restiform care trece pe sub plexurile choroide
Vălul choroidian inferior = prelungire a piei mater care se invaginează între ependimul
ventricular +F inf a cerebelului
-Formată din 2 foițe:post-sup+ant-inf
-cea ant-inf: aderentă de ependim – împreună  mb tectoria a ventriculului IV care unghiul
inf este perforată de un orificiu – apertura medialis/orifi lui Magendie singurul loc prin care
LCR părăsește sistemul ventricular și comunică cu cel din spațiul subarahnoidian
- intre foițe se găsește LCR din cisterna magna + plexurile choroide ale ventricului IV:
arteriolele acestor plexuri provin din a. cerebeloasă post-inf
Mijlocie – cerebeloasă –coresp. F ant a cerebelului
- la acest nivel, ventri IV trimite un fund de sac – fastigium(forma rombica) prezintă: perete
sup – pedunculii cerebeloși sup + perete inf– nodul+ vălul medular inf
Superioară – supracerebeloasă - formată de cei 2 pedunculi cerebeloși sup uniți prin vălul
medular sup
Pedunculii cerebeloși superiori: pornesc din hilul cerebelului și se îndreaptă sup+medial spre
coliculii inf
-M lat aderă de marginile triunghiului pontin al fosei romboide, iar pe M mediala se inseră
vălul medular sup
Vălul medular sup= lamă subțire de substanță albă cu vf între coliculii inf și baza în hilul
cerebelului unde se continua cu subt alba a acstuia

-marg. laterale aderă de pedunculii cerebeloși sup

-F ant– căptușită de ependim + fața poste – acoperită în ¾ inferioară de substanță cenușie
-f post este acoperita de 3/4inf de subst cenusie care pare a fi o prelungire a scoartei
cerebeloase

79. PLANSEUL VENTR 3

Pereții laterali: sanțul hypotalamic (sulcus limitans al lui Monro) îi împarte în 2 etaje:
Etaj sup thalamic - coresp celor 2/3 ant f mediale a talamusului(in centru comisura
intertalamică)
Etaj inf hypothalamic - coresp regiunii infundibulo-tuberiene a hypotalamusului ,formă
triunghiulară cu vf inf, în fund de sac=infundibulum,
-in profunzime este străbătut de columna anterioară a fornixului
Marginea anterioară – de sus în jos este formată din: columnele ant ale fornixului
-comisura albă ant (trece transversal ant columnelor fornixului +delim cu acestea un
diverticul ventri 3– vulva)
- lama terminala = lamă subțire de subs. albă care reprezintă creștetul telencefalului, ea unește
rostrumul corpului calos de chiasma optică cu care del un fund de sac al ventriculului III =
recesul supraoptic, iar ant => cisternă a spațiului subarahnoidian = cisterna lamei terminale,
chiasma optică și substanța cenușie a versantului anterior al tuberului
Marginea posterioară - de sus în jos este formată din: baza gl. epifize(la acest nivel, V III
trimite un fund de sac – recesul epifizar)
-comisura albă post.
- orificiul sup al ductului mezencefalic
- subst. albă a pedunculilor cerebrali
- subst. cenușie a spațiului perforat posterior
- corpul mamilar și versantul postr al tuberului
Vârful: la unirea celor 2 margini + pătrunde în tulpina hypofizară și formează un diverticul
infundibulum;

80. PLANSEUL VENTRICULULUI 4 =fossa rhomboid

-format din 2 triunghiuri suprapuse bază la bază: triunghiul sup pontin + triunghiul inf
bulbar (vf este acoperit de o lamă nervoasă transversală – obex)
-axul lung este străbătut de un șanț=sulcus medialis – delimitează 2 jumătăți simetrice,
dr+stg, ,fiecare jumătate este împărțită de un șanț limitant într-o arie lat+mediala
Aria lat=aria vestibulară: in profunzime nucleii vestibulari; se întinde pe toată lungimea
fosei, iar pe partea lat. prezintă un relief = tubercul acustic – coresp nucleilor cohleari
Aria mediala: = trigonul hipoglosului; in profunzime extr. rostrală a nucleului hipoglosului;
cranial acestui trigon, aria medială prezintă o proeminanță – eminența mediala (relieful
fibrelor motorii ale n. facial)
= lateral trigonului hipoglosului o depresiune triunghiulară = trigonul nervului vag, in
profunzime  extr. dorsală a nucleului dorsal al vagului, nucleul salivator inf + lateral
lornucleul solitar -porțiunea cea mai caudală a acestui trigon aria postrema(face parte din
org ependimare – este exclusă din bariera hemato-encefalică)
-la ext. rostrală a sulcusului limitans se află o mică arie pigmentată – locus ceruleus
-in dreptul joncțiunii bulbo-pontine, fosa romboidă este străbătută de fibre cu direcție
transversală – striuri medulare (provin din nucleul cohlear dorsal și fac parte din fibrele
căilor acustice)

81. CORNUL ANTERIOR AL VENTRICULILOR LATERALI

- repr. brațul sup al potcoavei ventriculare
- prezintă 2 porțiuni separate de un plan vertical dus prin orificiul lui Monro:
Seg. anterior – în int lobului frontal si prezintă: perete sup –format de F inf corpului calos
perete inf– prezintă 2 versante(ext – capul nucleului caudat si int– genunchiul corpului calos),
-- -perete intern – septul pelucid – îl separă de cornul frontal al V III simetric
margine externă – corespunde joncțiunii corpului calos de nucleul caudat s
extremitate anterioară – corespunde genunchiului corpului calos
Seg posterior –în lobul parietal (corpul ventriculului lateral)
perete superior – f inf a trunchiului corpului calos,
perete inferior – format din lateral spre medial de: corpul nucleului caudat, sanțul talamo-
striat, thalamus, f sup a fornixului
perete intern – septum pellucid
-pe acest perete: foramen interventriculare – locul de comunicare cu ventriculul diencefalic,
del intre polul anterior al talamusului și columna fornixului; la acest nivel, venele plexurilor
choroide se undesc cu cele ale septului pelucid+ale corpului stirat => venele cerebrale interne
– merg în vena cerebrală magna a lui Galien,
marg externă – corespunde unirii corpului calos de nucleul caudat

82. CORNUL INFERIOR AL VENTRICULILOR LATERALI:

-plasat în lobul temporal si prezintă:
Perete supero-extern – format dinafară înăuntru de: tapetum, coada nucleului caudat, stria
terminalis deasupra acestora – reg. sublenticulară post +nucleul lenticular
Peretele infero-intern - 3 reliefuri alungite antero-posterior și paralele între ele; dinafară
înăuntru ele sunt: eminența colaterală a lui Meckel = expresia intraventriculară a șanțului
colateral de pe marginea externă a girusului parahypocampic
-hypocampul/cornul lui Ammon =proeminență voluminoasă, semilunară cu concavitatea
medial și extremitatea voluminoasă anterior, fața sup este acoperită de substanță albă –
alveus, extr. post efilată și se alipește fimbriei, m ext este festonată, m int corespunde fasciei
dentata +fimbriei, hypocampul coresp. fundului fisurii hypocampice
-fimbria/corpul bordant= bandă de subst albă situată în concavitatea hypocampului, care ant
se pierde în subst albă a uncusului parahypocampic si post se continuă cu pilierul post al
fornixului.

83. CORNUL LUI AMON,FIMBRIA SI GIRUSUL DINTAT

-GIRUL DINŢAT este o fâşie de cortex cu aspect crenelat, aşezată între hipocamp
şi girul parahipocampic,se continuă:
- post cu girul fasciolar,
- ant până la girul uncinat, prin intermediul girului intralimbic şi al benzii Giaccomini (care
reprezintă coada girului dinţat)
HIPOCAMPUL (CORNUL LUI AMMON) este o proeminenţă alungită situată în
podeaua cornului inf al ventriculului lat,el este mai voluminos în partea ant, unde se apropie
de nucleul amigdalian
-hipocampul este delimitat de girul parahipocampic prin şanţul hipocampic,med de acest şanţ
se găsesc:girul dinţat,sanţul fimbrio-dinţat,fimbria hipocampică
-cornul lui Ammon este acoperit pe faţa ventriculară de un strat de subst alb – alveusul
-girul dinţat şi cornul lui Ammon reprezintă un arhicortex trilaminar care se continuă cu
neocortexul parahipocampic
FIMBRIA HIPOCAMPULUI este o proeminență de subst albă, continuă cu alveusul
hipocampului, atașată pe marginea medială a suprafeței ventriculare a hipocampului. -ant se
continuă cu uncusul hipocampului,iar post, cu stâlpul post al fornixului
-este compusă din fibre eferente ale hipocampului care formează fornixul, fibre a comisurii
hipocampului și fibre septohipocampale
84. CORNUL POSTERIOR AL VENTRICULILOR LATERALI
Perete supero-extern – format dintr-o serie de fascicole de subst albă, dinăuntru înafară și de
jos în sus sunt: forcepsul mare al corpului calos, tapetum, fascicolul superior al radiațiilor
optice, fascicolul longitudinal inferior
Perete infero-intern: 2 proeminețe separate de un șanț:
-supero-internă (bulb al cornului posterior) = repr. relieful intraventricular al porțiunii
interne a forcepsului posterior
-infero-externă (calcar avis/pintenele lui Morand) = expresia intraventriculară a fisurii
calcarine
!!!poate fi prezentă și o a treia proeminență – eminența colaterală a lui Meckel = este
produsă de fundul șanțului care separă circumvoluțiile temporo-occipitale ext+int
2 margini: supero-internă, infero-externă
extr.post – acoperită de fibrele forcepsului posterior

85. PLEXURILE COROIDE ALE SISTEMULUI VENTRICULAR CEREBRAL

-se prezintă ca niște proeminențe viloase, roșiatice
-au formă de potcoavă cu o prelungire în cornul frontal +in cel temporal
-se întâlnesc la nivelul răspântiei și formează o îngroșare – glomus
-cele din cornul frontal, continuă plexurile choroide ale V III și conțin ramificații ale arterelor
choroidiene posteo-mediale
-cele din cornul temporal arterele provin și din artera choroidiană anterioară+ a. choroidiană
postero-laterală
Venele plexurilor choroidiene drenează diferit:
- cele din cornul frontal – formează vena choroidiană superioară – se varsă în vena cerebrală
internă
-cele din cornul temporal – se îndreaptă spre o venă choroidiană inferioară – se varsă în vena
bazală a lui Rosenthal care se deschide, ca și vena cerebrală internă în vena cerebrală magna a
lui Galien aceasta sfârșește în sinusul drept;

87. DEPENDENTE SAGITALE ALE DUREI MATERI CRANIEIE

Falx cerebri/coasa creierului = lamă sagitală plasată în fisura interemisferică, formă de
lamă de coasă cu vF îndreptat ant+inf
Fetele lat – rap. cu emisferul corespunzător
M sup - se inseră succesiv pe creasta frontală int+ marginile șanțului longitudinal de pe
mijlocul feței endocraniene a calotei+apoi pe protuberanța occipitală internă; in grosimea sa
sinusul long sup
M inf - conține sinusul long inf; spre extr. post atinge corpul calos
Vf – se prinde pe apofiza crista galli si trimite o prelungire spre foramen cecum a osului
frontal
Baza – se inseră pe mij f sup a tentoriumului si conține sinusul drept
Falx cerebella/coasa cerebelului - pătrunde între cele 2 emisfere cerebeloase până în
vecinătatea extremității posterioare a vermisului
M ant: corespunde șanțului median de pe f inf cerebelului
M post: se inseră pe creasta occipitală internă; in grosimea ei 2 sinusuri occip post
Baza – se inseră pe mijlocul f inf tentoriumului
Varful – dirijat inf+ant: se bifurcă și fiecare ram de bifurcație se termină pe circumferința
găurii occipital; ram. de bifurcație conțin în grosimea lor porțiunea inf a sinusului occipital
posterior

88. SEPTURILE DUREI MATER CRANIENE

Tentorium crebelli/cortul cerebelului
-așezat la partea post. a cavității craniene, desparte cerebelul de lobii temporo-occipitali ai
emisferelor cerebrale
F sup: - pe linia med- o creastă ant-post pe care se inseră baza coasei creierului în care se
găsește un canal venos – sinusul drept
-lateral - raport cu fața inf a lobului occipital și cu 2/3 post ale lobului temporal
F inf - pe linia med - inserția bazei coasei cerebelului
-pe laturi – rap. cu emisferele cerebelului
Circumferința posterioară se prinde pe protuberanța occipitală int, apoi pe ambele părți pe
porțiunea orizontală a sinusului lateral, marginea superioară a stâncii și apofiza clinoidă
posterioară
-la nivelul m sup a stâncii trece deasupra incizurii trigeminale pe care o transformă într-un
orificiu osteo-fibros = cavum Meckeli (se află pe f ant-sup a stâncii și conține ggl lui Gasser și
porțiunea incipientă a celor 3 ramuri ale trigemenului)
Circumferința anterioară + cu dorsum sellae și clivusul occip delimitează un orificiu –
foramen ovale sau incizura tentoriae (orificiul lui Pacchioni) se angajează cei 2 pedunculi
cerebrali.
Diaphragma sellae/cortul hipofizei =un sept orizontal care acoperă f sup a hipofizei
Inserții: post – pe dorsum selllae, ant – șanțul optic, lat– cele 4 apofize clinoide
-pe laturile hipofizei=> un sept vertical care separă loja hipofizară de cea cavernoasă
-separă gl. hipofiză de chiasma optică și infundibulum hypotalamic și este străbătută de un
orificiu prin care trece tija hipofizei
-la marg ant+post prezintă un canal venos cu direcție transversală – sinus coronar
Cortul olfactiv = mică prelungire inconstantă care se desprinde de dura mater în afara apofizei
crsita galli și care acoperă bulbul olfactiv.

89. ARAHNOIDA SI PIA MATER CRANIENE:

Pia mater - acoperă S ext a creierului;
F ext - privește spre spațiul subarahnoidian, scăldată de LCR
-se prind trabecule fine care o unesc cu arahnoida
F int - contact cu mb. limitantă externă a encefalului
-in grosimea piei mater - bogată rețea vasculară din care se desprind ramuri ce pătrund în
parenchimul cerebral + trimite prelungiri spre toate segmentele sistemului ventricular –
formează pânzele choroidiene și plexurile choroide;
Arahnoida =mb groasă, avasculară și aderentă de fața profundă a durei mater
F int: privește spre spațiul subarahnoidian
F ext :contact direct cu dura mater
- intre interfața dura-arahnoidă și mb. bazală a arahnoidei =>complex celular – stratul
interfeței sau neuroteliu subdural (format din fibre colagene și elastice și numeroase celule
turtite, alungite și cu ramificații bogate)
SPATIUL SUBARAHNOIDIAN: îngust pe suprafața girusurilor, larg la nivelul și în lungul
șanțurilor, mult mai larg în anumite regiuni în care constituie rezervoare de LCR – cisternele
spațiului subarahnoidian:
Cisterna magna/cerebeloasă inferioară (ocupă sp dintre finf. a cerebelului- fața post. a
bulbului, se varsă lichidul din V IV),
Cisterna pontină (pe fața ant a punții, conține trunchiul basilar, inf se prelungește pe fața ant
a bulbului, iar sup comunică cu cisterna interpedunculară)
Cisterna interpedunculara ( spațiului dintre cei 2 pedunculi cerebrali, comunică sup și ant cu
cisterna chiasmatică, inf comunică cu cisterna suprahipofizară, conține poligonul lui Willis,
tulpina hipofizară și nervul III)
Cisterna chiasmatică (este considerat punct critic al spațiului subarahnoidian)
Cisterna lamei terminale (ant. lamei termianale și inf rostrumului corpului calos)
Cisterna corpului calos(pe fața sup. a corpului calos, conține a. cerebrală anterioară),
Cisterna superioară sau cisterna marei vene cerebrale(situată sub spleniumul corpului calos
și superior epifizei și a coliculilor superiori, la acest nivel se află arterele choroidiene postero-
mediale, artera cerebrală posterioară și vena cerebrală mare a lui Galien)
Cisterna ambiens/latero-pedunculară (pe latura externă a pedunculului cerebral, se găsesc a.
choroidiene posterioare și segmentul P2 al a. cerebrale posterioare),
Cisterna cerebeloasă superioară (intre fața inf a tentoriumului și fața sup a cerebelului)
Cisterna fisurii laterale/cisterna sylviană(conține a. cerebrală lateral).

90. ORBITA – 4pereti

Orbita - cavitate osteo-fibroasă situată în masivul facial,adaposteste globul ocular
Sup=format antde osul frontal şi post de aripa mică a sfenoidului,la nivelul unghiului supero-
extern al orbitei  foseta gl lacrimale
Int=format din corpul osului sfenoid, din lamina papiracee a etmoidului, osul lacrimal şi o
porţiune din apofiza maxilarului superior,in partea sa ant foseta sacului lacrima
Inf=planşeul orbitei – format de osul maxilar şi apofizele orbitale ale oaselor malar şi palatin.
Acest perete este în raport cu sinusul maxilar.
Ext=format din osul frontal, aripa mare a sfenoidului şi apofiza orbitară a malarului
-prin pereţii săi, orbita vine în raport cu toate sinusurile feţei
-prezinta orificii prin care pătrund şi ies din orbită vase+nervi şi prin care se realizează
legătura cu cavitatea craniană, respectiv fosa pterigoidă şi fosele nazale

91. TUNICA FIBROASA GLOB OCULAR+ SCLEROTICA

- alcatuita din 2 comp. princ., jonct. dintre ele alcatuind limbul sclero-cornean (=jonctiunea
circulara cea mai vascularizata dintre cornee si sclera):
1) Sclera/Sclerotica
- este un t. conj. opac, de culoare alba, care acopera 5/6 post ale globului ocular;
- prezinta '' albul ochiului''=> 2F si 2 orificii
Fata exterioara:
neteda pe toata intinderea, cu exceptia zonelor de insertie a m. extrinseci;
separata de t. periferic si ancorata in orbita prin t. conj. dens care alcatuieste teaca
fasciala/capsula Tenon - spatiul dintre acesta si sclera = spatiul Tenon;
Ant conjunctiva, care se reflecta de pe fata profunda a pleoapelor;
Fata interioara:
priveste spre coroida de care este separata prin sp. supracoroidian ocupat de lamina
supracoroidiana sclerala sub care trec vase si n. ciliari (lasa amprente)
Orif Ant - se continua cu corneea
Orif Post- locul prin care n. optic paraseste globul ocular si unde sclera se continua cu dura
mater, fasciculele care alc. n. trec prin orif. separate aspect perforat al sclerei = lamina
cribrosa sclerala.
Structural, sclera 3 lamine:episclera, subt proprie, lamina fusca sclerala
- episclera (alc. din t. fibro-elastic, prin care trec tend. m. extrinseci),
-subst. proprie (este o retea de fascicule de fibre de colagen si elastice+contine: apa multa,
proteoglicanisclera opaca),
-lamina fusca sclerala (este un str. conjunctiv lax + fibre elastice si melanocite capatarea
culorii brune a acestui strat pe suprf. interioara - separata de coroida prin sp. pericoroidian).
- Vasc. + inervatie: a. ciliare A, a. ciliare lungi P, a. ciliare scurte P + n. ciliari (trigemen)

92. CORNEEA TRANSPARENTA

- la polul ant al ochiului, intre ea si sclera => santul sclero-cornean; 2F. + o circumf.
F. Ant:rap. cu mediul exterior, cand fanta palpebrala este deschisa sau rap. cu conjunctiva
(acopera fata profunda a pleoapelor)
F. Post: limiteaza inainte camera ant. a gl. ocular rap. cu umoarea apoasa
Circumferinta: se continua cu sclera;
Structural= t. avascular laminar si transparent 5 lamine:
epiteliul anterior – la niv. jonctiunii sclero-corneene se ingroasa si se continua cu conjunctiva
sclerala
lamina limitanta ant(mb. Bowman): contine fibre colagene, reticulare, subst. fundamental
lamina proprie(stroma): situata in mijlocul corneei fibre colagen, fibroblaste, proteoglicani
lamina limitanta post=mb. Descemet, diferita de lamina limitanta A-fibrile colagene atipice
epiteliul post=endoteliu cornean
Stroma corneana de langa limb contine in interior sinusul venos scleral/canalul Schlemm –
dreneaza fluidul din camera ant spre venele ciliare ant;
- 2 pereti: lateral sant sapat in grosimea sclerei, care se prelungeste post cu pintenele
scleral + medial se continua ant cu lamina limitanta post a corneei si vine in contact cu
lichidul din camerele ant si post a ochiului;
Glaucom = blocajul sinusului venos scleral duce la cresterea pres. intraoculare (reduce mult
trecerea fluidului)
Vasc. + inervatie: n. ciliari lungi din oftalmic (trigemen), plex inelar, plex subepitelial, plex
intraepitelial + vase sanguine si limfatice
Transparenta corneei lipsa vaselor intracorneene, lipsa keratinizarii in epitelul A si a
continutului redus in apa.

93. TRACTUL UVEAL

- tunica mij.= vasculara (contine cele mai numeroase vase de sange din globul ocular),
nutritiva a globului ocular+ datorite continutului bogat de melanocite actioneaza ca un str ce
abs lumina
- corespunde straturilor pial +arahnoidian ale meningelui
- alc: coroida, corpul ciliar, iris
1) Coroida - strat de t. conj. cu o vascularizatie extrema care asigura nutrimente pt portiunea
externa a retinei
-situata intre sclera si str. pigmentar al retinei, este subtire;
-ant- corpul ciliar, post pana la niv. discului sau papilei optice, pe unde trece n. optic
F. ext. - unita de sclera prin lamina supracoroidiana sau lamina fusca coroidiana
F. int. - strans legata de retina pigmentara
Orif. P - coresp. discului optic -se continua cu leptomeningele (piamater+arahnoida)
Orif. A - inapoia limbului sclerocornean, de unde coroida se continua cu corpul ciliar, la niv.
unei zone ondulate=ora serrata.
Structural: lamina supracoroidiana, lamina vasculara (este un t. conj lax cu numeroase vese
spiralate se varsa in 4 vene largi=venele vorticoase, care traverseaza sclera), str.
coroidocapilar, lamina bazala/mb. Bruch
Vasc. + inervatie: a. ciliare scurte P, a. ciliare lungi P, a. ciliare A, vene vorticoase + n. ciliari
lungi (ramuri din n. nazociliar) si scurti (ramuri din gg ciliar)
Rol: asigura nutritia gl. ocular + form. unei camere obscure, impiedicand difuziunea razelor.
2) Corpul ciliar
in partea A a coroidei, este traversat de n. care se distribuie str. ant. ale ochiului, iar a. ciliare
lungi si scurte A patrund in interiorul sau;
-periferic se continua P cu coroida la niv. unei zone festonate, ora serrata+ A cu irisul =>
unghiul iridocornean
F. ant. - rap cu umoarea apoasa din camera P a ochiului
F. post.- rap. cu corpul vitros, fiind acoperita de partea ciliara a retinei.
- Post, inconjurand baza irisului, suprf. este strabatuta de pliuri numite coroana ciliara sau
zona plicaturata. Ant. de aceasta – 1 str m. neted=> zona plana/inel ciliar
Structural: procese ciliare + m. ciliari – intervin in procesul acomodarii
Corpul ciliar prezinta o suprf. cu pliuri care se intind in plan meridional catre cristalin,
sustinute de burelete vasculare, procese ciliare, cu ramif. mici, formand un ansamblu de
pliuri intricate, coroana ciliara. Intre ele se gasesc, vaile ciliare, cu t. conjunctiv care este la
originea fibrelor din lig. suspresor al cristalinului numit zonula/lig. Zinn. Ep. care acopera
procesele ciliare alcatuieste 2 str. care isi au originea in peretii cupei optice (lamina
superficiala+epiteliul care acopera fata post a corpului ciliar)
M. ciliari = fascicule de f. m. netede (fibre circulare, radiare, meridionale)
- Rol: asigura suspensia cristalinului, intervine in acomodatie, secreta umoarea apoasa
94. Irisul
- str. contractila care repr extensia cea mai ant. a tunicii vasculare, se desprinde de la niv.
corpului ciliar orificiu centralpupila (apare neagra, deoarece prin ea vedem fundul ochiului
care este intunecat datorita stratului pigmentar al retinei)
- 2 F ( A, P) si 2 circumf. (mare si mica)
- form. un perete care separa cele 2 camere ale globului ocular: c. A - intre fata P a corneei si
fata A a irisului, c. P - intre fata P a irisului si fata A a cristalinului si zonulei Zinn;
Structural: ep. A <= condensarea stromei; pig. este galben-brun si grosimea str. pigmentar
det. culoarea ochiului, stroma, stratul vascular – vasele provin din marele cerc arterial al
irisului, ep. P.
- Contine 2 tipuri de m. involuntari, netezi, la care ajung f. nervoase nemielinizate:
sfincterul pupilar - f.m. circulare => mioza
dilatatorul pupilar - alc. din cel. dispuse radiar intre corpul ciliar si marg. pupilei =>midriaza
Vasc. + inervatie: a. ciliare lungi P ( => marele si micul cerc arterial al irisului), a. ciliare A,
vene (traiect invers a.) + n. irisului-din n. ciliari lungi din n. nazociliari (inerveaza senzitiv gl.
ocular si corneea si fibre simpatice din gg cervical S pt m. dilatator pupilar) si n. ciliari scurti
(contin f. nervoase simpatice+parasimpatice provin din nc. Edinger-Westphal, care impreuna
cu n. oculomotor fac sinapsa in gg ciliar)
- Rol: asigura culoarea caracteristica ochiului + contoleaza cant. de lumina.

95. CRISTALINUL
-biconvex, transparent, avascular, inclus intr-o capsula elastica, omogenta, transparenta
- asezat inapoia irisului, cu care vine in contact in reg. pupilara, intre camera P a ochiului si
corpului vitros;
F ant: rap. cu umoarea apoasa, formand peretele P al camerei P a gl. ocular;
- convexitatea maxima se gaseste in centrul sau, punct numit polul ant;
F post: rap cu corpul vitros, este mai bombata decat F ant + convexitatea maxima central =
pol posterior
* linia care uneste cei 2 poli = axa cristalinului
Circumferinta/ Ecuatorul – coresp. corpului ciliar de care este suspendat prin zonula Zinn
!! pe suprf cristalinului 6 linii suturale estompate = radiatii cristaliniene
Structural: capsuala proprie (contine fibrile colagene incluse intr-o matrice bogata in
glicoproteine si glicozaminoglicani), ep. subcapsular, fibre cristaliniene
!! NU este vascularizat si inervat, fiind nutrit de umoarea apoasa
!! PRESBIOPIE – cristalinul isi pierde treptat elasticitatea, tenta galbuie, putere de acomodare
scade (in special pt vederea de aproape) + CATARACTA – cristalinul devine opac

96. RETINA
- este tunica receptoare integratoare, reprezentand o extensie a creierului, de care este
conectata prin n. optic.
3 starturi fundamenale: str. celulelor receptoare, str. intermediar, str. neuronilor ganglionari;
-intre cele 3 str fund 10 straturi plexiforme
1) mb. limitanta interna = lamina bazala, care separa t. nervos al retinei de t. conj. al corpului
vitros + formata de prelungirile interne ale cel. de suport Muller
2) str. fibrelor nervoase – contine axoni nemielinizati ai celulelor ganglionare duc la formarea
n. optic
3) str. celulelor ganglionare – compus din corpul cel. gg. Multipolare
4) str. plexiform intern = str. sinapselor interne sinapsele dintre axonii neuronilor bipolari,
dendritele neuronilor gg, procesele celulelor amacrine;
5) str. nuclear intern – contine corpul celular al neuronilor bipolari si a neuronilor de asociatie,
dar si corpii celulelor de suport Muller
6) str. plexiform extern = str. sinapselor externe – contine dendritele neuronilor bipolari, care
fac sinapsa cu seg. sinaptice ale celulelor fotoreceptoare cu conuri si bastonase
7) str. nuclear extern – contine corpul celular cu nucleii celuleor cu conuri si bastonase
8) mb. limitanta externa – contine prelungirile externe ale cel. de suport Muller
9) str. conurilor si bastonaselor – contin o subst sesnibila la lumina (rodopsina-bastonase,
iodopsina-conuri acesti pigmenti sunt reprezentati de aldehida vit. A1 conjugata cu o proteina
specifica –rod opsin si con opsin)
10) ep. pigmentar – un singur str. de cel. haxagonale care contin gramezi de pigment
**dezlipirea de retina (in viata embrionara) – str. pigmentar este fixat strans de coroida, dar
nu si de retina neurala
ROL: fagocitoza zilnica/ absorbtia, procesarea, trasportul si eliberarea vit A (retinol) si
retinoizi/ coordonarea unor aspecte ale polaritatii apicale si bazolaterale a mb/ furnizeaza AG
omega-3 si glucoza
**! Axa optica = axa de simetrie a componentelor optice care participa la formarea imaginii
pe retina
 Axa vizuala = este det. de centrul optic al sistemului de proiectie optica(cornee si cristalin)
si de locul de pe retina care asigura cea mai buna definitie a imaginii (fovea centralis)

97. Pleoapele si conjunctiva

Pleoapele:
= 2 falduri musculo-mb, mobile care acopera si protejeaza partea ant a globului ocular; 2 F +
2 extr.+ 2 marg.
F. A 2 parti: covexa - in rap. cu globul ocular (partea oculara, tarsala) + orbitara - intre partea
tarsala si marg. orbitei
- cele 2 parti separate printr-un sant curb,concav
-pt pleoapa S=s. palpebral S + s. palpebral Inf-mai putin pronuntat.
F. P - neteda, concava, constituita din conjuctiva
Extr. pleoapelor se unesc =>comisurile palpebrale. Comisura interna a pleopelor este ridicata
de un pliu transversal (lig. palpebral intern). Comisura externa este usor deprimata transversal
 pleaca pliuri radiare.
Marg. aderenta corep. rebordului orbitar;
Marg. libera tubercul lacrimal, imparte marg. libera intr-o parte mica (lacrimala) si o parte
mult mai mare(ciliara, bulbara)
partea lacrimala: rotunjita, lipsita de cili; partile lacrim delimiteaza intre ele un sp.
semieliptic = lacul lacrimal - fundul sau=> caruncula lacrimala si repliul semilunar;
partea ciliara: 1 interstitiu+2 buze; Buza A<=cili numerosi si lungi (dispusi pe randuri duble
sau triple)
-interstitiul marg. Libere imediat in fata buzei Psant care reprezinta orif. glandelor lui
Meibomius; inaintea acestor orificii, interstitiul=reg. lineara intermarginala.
ochi deschis: pleopele delimiteaza intre ele un orif. apropae eliptic=orif. palpebral
ochi inchis: cele 2 pleoape vin in contact prin marg. libera, iar orif palpebral devine fanta
palpebrala;
Pleoapele sunt alc. din 7 planuri suprapuse:
Piele+ t. cel. lax subcutanat
-m. orbicularul ochiului (expresia faciala):=muschi lat, care inconjura circumferinta orbitei si
trimite fascicule care se raspandesc in reg. adiacente ale pleoapelor, reg. temporala A,
obrazul infraorbitar, reg. supraciliara; prezinta 3 parti:
• Palpebrala – 5 parti: marginala preciliara, retrociliara=muschi ciliar, pretarsala=>fibre
inelare fata ant. a tarsului si care se insera inauntrul tend. direct al m. orbicular al ochiului,
preseptala =>fibre inelare pe lig. palpebral intern si pe domul sacului lacrimal=m. tensor al
domului lacrimal al lui Stepleanu, lacrimala;
• Orbitara => pe lig. palpebral intern (tend. direct al m. orbicular) si pe marg. orbitara;
fasciculele – partea mediala pielea sprancenei in sus=>depressor supercilii si catre obraz in
jos – se uneste cu ridicatorul comun al buzei S si al aripei nasului, ridicatorul propriu al buzei
S, micul zigomatic + fascicule lat pielea obrazului
• Partea lacrimala a m orbicular al ochiului: M. lacrimal al lui Horner =>creasta
lacrimala P<=tend. reflectat al m. orbicular
- Actiune: m. orbicular al ochiului = m. sfincter al pleoapelor expresia faciala’
*partea orbitara => produce riduri verticale deasupra radacinii nasului, reduce cant.
de lumina care ajunge la ochi
*partea lacrimala => trage inauntru pleoapele si papilele lacrimale ajuta la drenajul
lacrimilor prin dilatarea sacului lacrimal
- Vasc: ram din a. faciala, temporala superficiala, maxilara interna si oftalmica
- Inervatie: ramurile temporala si zigomatica ale n. facial;
- t. celular submuscular
 - str. fibro-elastic ->2 parti:
1. Tarsul = lamele fibroase, care ocupa portiunea oculara a fiecarei pleoape pana la marg.
orbitara
- tarsul S+tarsul I – se modeleaza pe curbura ochiului + fata A, P, marg. periferica, marg.
libera, 2 extr. (int+ext); cele 2 extr. se unesc=>bandelete fibroase=lig. palpebrale;
*lig. palpebral lat.=>marg. orbitei
*lig. palpebral intern (tend. direct al orbicularului)=> creasta ap. frontale a maxilarului; de la
originea lig. tendonul reflectat al orbicularului ochiului=>in spatele s. lacrimal, pe creasta
osului lacrimal;
- contin in grosimea lor gl. Lui Meibomius – gl. sebacee modificate
2. Septul orbitar partea periferica a planului fibro-elastic
= lama fibroasa care leaga marg. periferica a tarsurilor de rebordul orbitar
- in fiecare pleoapla, septul orbitar=lig. larg al pleoapei – marg. lor periferica => buza P a
rebordului orbitar (exceptie:partea int); lig. largi se unesc cu lig. palpebral (in afara) si cu
tend. reflectat al orbicularului (inauntru);
- marg periferica a lig larg S este traversata de nervii sau vasele care, de la cavitatea orbitara
se indreapta catre reg. vecine ale bazei orbitare si se intalnesc:
*un mic orif. ram. terminale palpebraleale ale vaselor si n. lacrimal
*un alt orif. a. si n. supraorbitar
*un alt orif a. si n. supratrohlear
*un alt orif. n. infratrohlear, a. dorsale a nasului si venei anastomotice (uneste vena oftalmica
de vena angulara)
- stratul musc. neted=m. tarsali – sup=>fata profunda a m.ridicator + inf=>fata profunda a
expansiunii palpebrale a m. drept inf
-Vasc: a. palpebrale S si Inf cu originea in a. oftalmica (dedesubtul trohleei oblicului sup) =>
ramura: arcada arteriala periferica – merge de-a lungul marginii perfirice a tarsului +ramuri
arteriale din a. supraorbitara, a. supratrohleara, lacrimala, angulara (a. oftalmica) si
zigomatico-orbitara(a. temporala superficiala), vene, care se varsa in venele reg. temporale/v.
angulara/v. oftalmica, limfatice lat si int.
-Inervatia: n. oftalmic pt pleoapa S si n. maxilar pt pleoapa I; m. orbicular – n. facial
CONJUNCTIVA
- str. cel mai profund al pleoapelor;
= mb. mucoasa, subtire, luciaosa si transparenta, care captuseste fata profunda a pleoapelor si
se reflecta in apropiere de cornee pt a acoperi fata A a globului ocular
Conjuctiva palpebrala – roz; incepe la marg. libera a fiecarei pleoape se cont cu pielea si
captuseste fata P a tarsului si fata profunda a m. palpebrali; este aderenta la tars, mai putin la
m. palpebrali (santuri si repliuri); - bogat vasc. si prezinta MALT (t. limfoid)
Conjunctiva fundurilor de sac – de pe fata P a pleoapelor se reflecta pe fata A a gl.
ocular=>fornix
- fundul de sac conjunctival oculo-palpebral este separat de m. ridicator al pleoapei S si de
expansiunile fasciei orbitare prin t.cel.lax; si prezinta in plus pliuri si santuri
Conjunctiva oculara – scleroticala: transparenta – se vede sclerotica; este separata de teaca
globul ocular printr-un strat de t. conj. lax;
- se uneste cu teaca gl ocular printr un relief sters = inel conjunctival
- se confunda cu 2 formatiuni: pliul semilunar(=a 3a pleoapa la anumite vertebre) si
caruncula lacrimala(proeminenta, ocupa tot spatiul cuprins intre portiunile lacrimale ale
pleoapelor, in saptele pleoapelor)

99. MUSCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR

-7 m. asociati cu globul ocular.: ridicatorul pleoapei S ridica pleoapa S, in timp ce ceilalti 6 m.
misca globul ocular in apropape toate directiile: 4drepti(sup,inf,ext,int)+2oblici(sup+inf)
1. Ridicatorul pleoapei S
-m. subtire, triunghiular, imediat dedesubtul plafonului orbitar;
-inseritia de origine=> fata inf. a micii aripi a sfenoidului, deasupra canalului optic de care
este separat de insertia dreptului S;
-insertia terminala=> A, pe o aponevroza larga;
- fibre tendinoase trec prin pleoapa sup pt a se insera pe tars(inserie tarsala), iar restul
perforeaza orbicularul ochiului pt a ajunge la pielea pleoapei sup (insertia cutanata)
- fascia dintre ridicatorul pleoapei sup si dreptul sup=>suprf. ingrosata la care adera fundul de
sac conjunctival S
-lat.=> aponevroza r.p.s tuberculul lui Whitnall de pe osul zigomatic
-medial=>ap. se continua cu lig palpebral intern;
-Vasc+inervatie : ram. supraorbitara a art. oftalmice+ram. S a n. oculomotor
2. M. drepti
-4: sup, Inf, extern, intern; (alungiti)
-insertie de origine=>in vf. orbitei pe inelul comun al lui Zinn (pe marg Inf, interna si S a
canalului optic); Inelul – se continua lat.,pe partea mediala si Inf a fisurii orbitare S=>
tubercul de pe marg. marii aripi a sfenoidului;
-dreptul Inf adera la partea Inf a inelului, iar dreptul S adera la partea S;
-dupa insertia comuna, fiecare muschi se indreapta ant, ocupand peretele orbitar,apoi se
inclina catre axul orbitei si se va termina pe sclerotica, post. fata de marginea corneei;
- cei 4 formeaza un con un vf P si baza A in spatele globului ocular; axul conuluin. optic
* DREPT S
• apare pe marg S a inelului comun, deasupra si lat. fata de canalul optic;
• fibrele A si lat=> pe sclerotica
• vasc+inerv: a. oftalmica si a. supraorbitara+ram. S a n. oculomotor
• ridicare si adductie a corneei, rotatie mediala a ochiului;
* DREPT I
• apare de pe inelul comun dedesubtul canalului optic – merge pe planseul orbitei ant si
lat.=> pe sclerotica, dedesubtul corneei;
• vasc+inerv: a. ofltalmica, ram. Infraorbitale ale a. maxilare + ram. I a n. oculomotor;
• coborare, depresie a corneei + devierea interna a corneei + rotatia lat. a corneei
*DREPTUL INTERN
• mai scurt, dar cel mai puternic
• apare de pe partea mediala a inelului tendinos si de pe teaca durala a n. optic ant, pe
peretele intern al orbitei, dedesubtul oblicului S=>sclerotica (interna)
• vasc+inerv: a. oftalmica + ram inf a oculomotorului
• adductia corneei
* DREPT LATERAL
• apare de pe partea lat. a inelului tend. comun, trece in punte peste fisura orbitara S
merge de-a lungul peretelui extern al orbitei=> fata lat. a scleroticii
• vasc+inerv: a. oftalmica sau de ram. lacrimala + n. abducens
• abductie (corneea – lateral)
* MUSCHII OBLICI
Oblic sup: -ia nastere de pe corpul sfenoidului si insertia tendinoasa a dreptului S, inauntru de
insertia ridicatorului pleoapei sup;
- merge inainte pt. a se termina intr-un tend. rotund ansa fibro-cartilaginoasa=trohlee => fosa
trohleara de pe fata inf a frontalului;
- tend. oblicului sup coboara P-lat si inf=> sclerotica, in spatele ecuatorului, intre dr. sup si dr.
lat.
- vasc+inerv: a. oftalmica si ram sa lacrimala + n. trohlear
-Actiune: coborarea corneei + deplasarea globului ocular lat;
Oblic inf:- in apropiere de marg. A a planseului orbitei; !!! nu are insertie in fundul orbitei
- ia nastere de pe fata orbitara a maxilei, lateral fata de s. naso-lacrimal => partea lat. a
scleroticii, P ecuatorului gl. ocular, intre dreptii Inf si extern
-vasc+inerv: a. oftalmica si ram. Infraorbitara a a. maxilare + ram Inf a n. oculomotor
- Actiune: ridicarea corneei + deplasarea gl ocular lat.

98. Capsula lui Tenon, aparatul lacrimal

Capsula lui Tenon = fascie orbitara – 3 parti:
1. Teaca globului ocular
- mb. fibroasa, care acopera toata sclerotica globului ocular;
- planul ecuatorial al gl ocular imparte gl ocular capsula A si P
-Fata lat(orbitara) – rap. P cu t. adipos al orbitei + A cu conjunctiva scleroticala, care este
separata de conjunctiva scerala printr-un strat subtire de t.cel.lax
-Fata lat(axiala) – separata de sclerotica printr-un sp. Injectabil = spatiul Episcleral
-Orif. P – P, teaca gl ocular se opreste pe conturul orif. de intrare a nervului optic => pe sclera
si pe teaca n. optic (in jurul acestui orif)
-Orif. A – A, capsula se opreste in jurul circumf corneei
2. Tecile sau fasciile musculare
- fiecare din cei 7 m.(4drepti, 2oblici,ridicatorul pleoapei sup) sunt inconjurarti de o teaca
fasciala;
- tecile sunt subtiri in spate si se ingroasa dinapoi inainte pt a se fuziona, in vecinatatea
insertiei pe sclerotica a m. cu teaca globului ocular;
- tecile celor 4 m. drepti sunt legate intre ele prin mb. intermusculare.
- tecile, mb. intermusc. si m. drepti => con musculo-fascial cu baza ant(coresp. tecii globului
ocular)
- tecile m. dr. ext si ridic. pleoapei sup sunt legate intre ele de o expansiune care se ataseaza la
marginea lor laterala;
3. Expansiunile fibroase
- de la sp. episcleral si de la fasciile musculare prelungiri care le unesc cu conjunctiva,
pleoapa Inf si rebordul orbitar;
• expansiuni conjunctivale – tracturi fine;merg de la fasciile musc fundurile de sac
conjunctivale si la fata P a conjunctivei palpebrale
• expansiunea palpebrala a m. dr. Inf.= mb subtire, triunghiulara, al carei vf. se prinde
de fata Inf a tecii m. dr. Inf. se termina pe marg. Inf a tarsului Inf; rol:coborarea pleopaei Inf +
contractia dr. Inf
• expansiunile orbitare (5) – leaga m. drept extern, drept intern, drept S, drept Inf si
oblic inferior de rebordul orbitar;
- rol dublu: limiteaza actiunile m. pe care ii ancoreaza la rebordul orbitar + limiteaza
compresiunea globului ocular de catre m. in contractie
expans. tend. a m. dr. S –se detaseaza de pe fata S a tecii dreptului S =>3 parti: partea mij. (se
termina pe fata Inf a tecii m. ridicator pleoapa sup) + 2 parti laterale,ext+int rebordul orbitar
expans. m. drept Inf – ia nastere de pe fata Inf a tecii m. si cuprinde 3 parti: mij. care se
uneste cu teaca oblicului Inf + 2 parti lat. orbitare care se unesc la marg Inf a lig. lat. si medial
ale tecii globului ocular;
expans. micului oblic – se detaseaza de la marg A a tecii m. oblic Inf=> pe peretele orbitar;
100. Aparatul lacrimal
* GLANDA LACRIMALA
Partea orbitara – in partea A, S si lat a cav. orbitare, ovalara, turtita de sus in jos
- fata S – rap cu fosa gl. lacrimale de pe osul frontal;
- fata I – sta pe planul fibro-tendinos(separa cele 2 parti ale glandei, alc. din fasc. orbitar lat. al
ridicatorului pleoapei s, expansiunea lat. a dr. S si lig. lat. al tecii gl. ocular)
- marg. A-lat – rap cu partea lat. a rebordului orbitar si coresp. septului orbitar
- marg. P-mediala – rap cu t. adipos al orbitei
- extr. A-mediala – rap cu tend. m. ridicator pleoapa sup
- extr. P-lat – coresp. t. adipos al orbitei (glanda primeste vase si n.)
Loja lacrimala partea orbitara este situata intr-o loja osteo-fibroasa formata:
• peretele orbitar – sus si afara
• expans. lat. a ridicator pleoapa S, dreptul S si lig. lat. al tecii gl. ocular – jos
• sept orbitar – inainte
• mb conj subtire – P si inauntru => pe periostul orbitar (in sus)
• gl. lacrimala este legata de loja prin tracturi = ligamentele glandei
Partea palpebrala – conglomerat de 15-40 lobuli, situat in pleopapa S, de a lungul partii S-
lat. a fundului de sac al conjunctivei
- fata S – rap. cu planseul fibros-tendinos pe care statea orbitara
- fata I – coresp. A conjunctivei palpebrale si fundului de sac conjunctival, iar P tecii globului
ocular si grasimii orbitare
- marg. A – in spatele marg S a tarsului S
- marg. P se continua cu marg P-mediala a glandei orbitare
- extr. mediala – rap. prin m. ridicator pleoapa sup cu extr. A-mediala a portiunii
- extr. lat se intinde pana la lig. palpebral extern
*Canaliculele excretoare ale gl. lacrimale (canalicule principale) emerg de pe fata Inf a
glandei orbitare, traverseza port. palpebrala si se dechid in partea S-lat. a fundului de sac
conjunctival.
- Vasc+Inerv: a. lacrimala, ramura a a. oftalmice, ram. din a. infraorbitara, vena oftalmica S,
limfatice gg. parotidieni + n. lacrimal, ram. a n. oftalmic, fibre parasimpatice cu O. in nucleul
lacrimo-muco-nazal al lui Yagita
* CAILE LACRIMALE
- lacrimile secretate merg, prin miscarile pleopelor, in sacul lacrimal situat in unghiul intern al
ochiului cav. nazala prin caile lacrimale. Acestea incep pe marg. libera a pleoapelor prin pc.
lacrimale, care se continua cu canaliculele lacrimale, sacul lacrimal si canalul lacrimo-nazal.
• pc. lacrimale – 2 (unul pt fiecare pleoapa) = mici orif. in vf. tuberculilor lacrimali
- pc. lacrimal S < cel Inf. tuberculii si pc. lacrimale se juxtapun cand pleoapele se inchid
• canalele lacrimale – 2 canale lungi, situate in grosimea marg. libere a pleoapelor;
- punctele lacrimale sunt orif. de intrare in aceste canale;
- directie: din afara inauntru sacul lacrimal canal comun=ampula canalelor lacrimale;
- prezinta 2 seg: seg vertical – incepe prin infundibulum, cu vf=angustia situat la 1 mm de pc.
lacrimal si se continua cu o dilatatie ampulara + seg orizontal: situat in spatele fasc. tarsian, al
lig. palpebral int.
• ampula canalelor lacrimale = reuniunea canalelor lacrimale intr-un canal comun
- rap. A cu tend. direct al orbicularului ochiului
- rap. P cu tend. reflectat al aceluiasi m.
*uneori canalul de unire este inlocuit de un diverticul al sacului lacrimal = sinusul lui Maier,
in care canalele lacrimale se deschid separat.

• sacul lacrimal = canal cilindric, inchis in sus unde se termina printr un fund de sac si
deschis in jos catre canalul lacrimo-nazal.
- situat in s. lacrimal, in grosimea pleoapelor
- fata A – coresp. tend. direct al orbicularului ochiului pe care il incruciseaza aproape de extr.
sa superioara
- fata P – rap. cu un plan fibros = tend. reflectat al orbicularului ochiului + septul orbitar
- fata mediala aplicata pe s. lacrimal osos care este conectat la celula etmoido-lacrimala (vine
in rap. cu versantul P si extr. S a s. lacrimal)
- fata laterala raspunde unghiului diedru = tend. direct al orbicularului si si de acest muschi
(inainte) + tend. reflectat si septul orbitar (indarat)
rap cu insertia oblicului Inf (partea Inf)
se deschide ampula;
- extr. S (fundul de sac lacrimal) – dedesubtul si inaintea trohleei capatului frontal al m.
fronto-occipital; intre sacul lacrimal si aceasta trohlee => pediculul vasculo-nervos= a.
dorsala a nasului, vena angulara si n. infratrohlear

• conductul lacrimo-nazal – de la sacul lacrimal meantul Inf

- situat intr-un canal osos alc. din s. lacrimal de pe fata interna a maxilarului (in afara) +
hamulus lacrymalis (delimitat: inauntru de osul lacrimal in sus si apofiza lacrimala a
cornetului Inf in jos)
!! Orif. Inf este situat in meantul Inf si ocupa fie marg S, fie peretele lat. al meatului I.
!! Suprf. interna a cailor lacrimale => neregulata cu numeroase repliuri musculare =
VALVULE: lui Bochdaleck (in punctele lacr), lui Foltz (in angusta), lui Rosenmuller (in
ampula), lui Beraud (la unirea sacului lacrimal cu canalul lacrimo-nazal), lui Taillefer (in
canal lacrimo-nazal), plic lacrimal;

! Vasc+Inerv: a. palpebrale S si Inf, a. dorsala a nasului(ramuri din oftalmica), vene se varsa

in ram. de origine ale venelor oftalmice si in v. angulara (sus) si in venele cornetului nazal Inf
(jos), limfatice + n. infratrohlear.

101. VASCULARIZATIA GLOBULUI OCULAR SI A ANEXELOR

-=asigurata de artera oftalmica, care este ram din artera carotida interna
-a patrunde in canalul optic fiind situata inf si lat de nervul optic=>isi schimba directia in
unghi drept si se indreapta catre peretele med al orbitei, trecand printre nervul optic(situat inf)
si m drept sup(situat sup)=>la peretele med al orbitei, a isi schimba directia catre ant si ajunge
la unghiul med al pleoapei sup
-ramuri:a centrala a retinei
-pentru un scurt traiect a se va gasi inf de nerv optic,in apropierea globului ocular sa patrunda
printre filetele nervoase ale nerv optic si sa se aseze in axul central al nerv,patrunde in retina
la nivelul papilei,unde se ramifica in 4-5 ramuri, care se capilarizeaza formand 2 retele: una in
stratul plexiform extern si una in stratul plaxiform intern al retinei
-a ciliare sunt in nr de 3:a ciliare post lungi,cilare post scurte,a cilare ant
-a ciliare posterioare scurte patrund in globul ocular pe langa nervul optic si
se impart in 15-20 artere care iriga coroida si procesele ciliare, mergand paralel cu
meridianele ochiului; in acest traiect ele dau numeroase ramuri ale caror ultime diviziuni
ajung in stratul coriocapilar
Vene:vena centrala a retinei
-rezulta din confluenta capilarelor desprinse din cele 2 plexuri (plexiform ext si plexiform
intern),ea are traiect catre posterior, strabate fisura orbitala superioara si se varsa in
sinusul cavernos (in portiunea sa anterioara) sau in una din cele doua vene oftalmice
-vena oftalmica sup
-incepe in unghiul intern al orbitei si este satelita arterei oftalmice,ea dreneaza sangele din
jumatatea superioara a continutului orbitei, patrunde prin
fisura orbitala superioara si se varsa in sinusul cavernos
-vena oftalmica inf
-incepe in unghiul inferior si medial al orbitei,ea dreneaza sangele din jumatatea inferioara a
continutului orbitei, patrunde prin fisura orbitala superioara si se varsa in sinusul cavernos

102. Nervii craniei III,IV,VI

NERVUL OCULO-MOTOR format din:-fibre motorii – inervează m. globului ocular, în afara
marelui oblic și dreptului extern + fibre parasimpatice – inervează constrictorului irisului și
partea inelară a m. ciliar
-OR: Fibre motorii – nucleul oculo-motorului din calota pedunculilor cerebrali
Fibre parasimpatice – nucleul pupilar a lui Edinger-Westphall situat la același nivel
-OA: Șanțul oculo-motorului de pe fața internă a pedunculilor cerebrali
Nervul se îndreaptă ant+sup+;lat și pătrunde în grosimea peretelui extern al sinusului
cavernos – are raport cu nervul trohlear și oftalmic
Pătrunde în orbită prin partea cea mai internă a fantei sfenoidale – inelul lui Zinn
La acest nivel se împarte în 2 ramuri terminale: Superior – inervează m. drept superior și
ridicătorul pleoapei superioare + Inferior – inervează m. drept intern, drept inferior și oblicul
inferior
NERVUL TROHLEAR (patetic) = n. exlusiv motor – inervează m. oblic superior al globului
ocular
- OR: la niv unui nucleu situat în calota pedunculilor cerebrali
Axonii acestor neuroni se încrucișează pe linia mediană și ies de o parte și de alta a frâului
valvulei lui Vieussens – OA:
*de la acest nivel, nervul se îndreaptă lateral, ant., înconjoară pedunculii cerebeloși superiori
și pedunculii cerebrali și ajunge în grosimea peretelui lateral al sinsusului cavernos – raport cu
n. oftalmic și oculo-motor
*trece prin partea cea mai internă a fantei sfenoidale, lateral de inelul lui Zinn: ajunge în
cavitatea orbitară, pe plafonul acesteia și pătrunde pe fața superioară a m. oblic superior
NERVUL ABDUCENS =n. exclusiv motor – inervează m. drept extern al globului ocular
-OR: nc. situat în calota pontină, inferior planșeului ventriculului IV cerebral
-OA: in șanțul bulbo-protuberanțial, superior piramidelor anterioare ale bulbului:
*de la acest nivel se îndreaptă anterior, lateral și superior și pătrunde în interiorul sinusului
cavernos – situat între carotida internă și peretele lateral al sinusului
*trece prin sfanta sfenoidală, prin inelul lui Zinn și ajunge în cavitatea orbitară, unde pătrunde
în extremitatea posterioară a m. drept extern al globului ocular

103. MEDII TRANSPARENTE SI REFRINGENTE ALE GLOBULUI OCULAR

-Mediile transparente şi refringente ale globului ocular au rol in proiecţia si refracţia
razelor luminoase si focalizarea lor pe retină si sunt reprezentate de:
-cornee
-umoarea apoasă
-cristalin
-corpul vitros
Corneea
=situată înaintea scleroticii şi constituie segmentul anterior al tunicii
externe a ochiului; ea reprezintă un segment de sferă cu raza de curbură mai mică decât
raza de curbură a sclerei. Grosimea corneei este mai mică în centru decât la periferie.
Corneea prezinta:
•faţa anterioară - de formă eliptică, cu diametrul transversal mai mare decât
diametrul vertical,
- extremitatea anterioară a corneei (cea mai bombată) se
numeste domul corneean,
•faţa posterioară - este circulară şi are un diametru mai mare decât al feţei
anterioare,
-limbul sclero-corneean - reprezintă o zonă cu structură particulară prin care
corneea , sclera şi tunica musculo-vasculară se unesc la periferia corneei
Structura corneei : dinspre anterior spre posterior, straturile corneei sunt:stratul epitelial
anterior,lama elastică anterioară Bowmann,ţesutul propriu al corneei sau stroma
,lama elastică posterioară Descemet,stratul endotelial posterior (endoteliul camerei
anterioare).
-corneea este străbătută de ramuri amielinice ale nervilor ciliari, dar nu prezintă vase de
sânge
Cristalinul
=este o lentilă biconvexă, aşezată posterior de pupilă, între umoarea
apoasă (care umple camerele ochiului) şi corpul vitros. Diametrul cristalinului este de 9 -
10 mm., iar grosimea este de 5 mm.Cristalinul este menţinut în echilibru de un sistem de fibre
elastice, numit zonula
ciliară Zinn (ligamentul suspensor al cristalinului), care se inseră pe zona ecuatorială a
cristalinului şi pe partea posterioară a corpului ciliar.
Cristalinul prezintă:
-două feţe- anterioară şi posterioară
-doi poli – anterior şi posterior
-o circumferinţă numită ecuatorul cristalinului.
Ecuatorul cristalinului reprezintă o zona de proliferare a fibrelor acestuia, care continuu
se acoperă unele pe altele, ca foile unui bulb.
Corpul vitros
=este o masă transparentă de consistenţă gelatinoasă, care umple tot
spaţiul cuprins între retină şi faţa posterioară a cristalinului. Acest spaţiu se numeşte
camera vitroasă (camera postremă). Corpul vitros aderă intim la ora serrata şi la zona
ciliară, care îl continuă.
El se compune din două părţi:
•membrana hialoidă (la periferie) - porţiunea ei anterioară este modificată în
structură, fiind numită zonula ciliară Zinn
•umoarea sticloasă sau vitroasă – conţinutul corpului vitros
Umoarea apoasa
-este un lichid incolor ce este secretat la nivelul proceselor ciliare la nivelul camerei
posterioare de unde trece la nivelul camerei anterioare prin intermediul pupilei,de la nivelul
camerei ant aceasta este drenată la nivelul reţelei trabeculare în canalul Schlemm.aceasta este
principala cale de evacuare a umorii apoase denumită şi calea trabeculo-schlemiană

104/105. URECHEA EXTERNA

Pavilionul urechii (conca auriculara) – plica tegumentara, cu schelet fibrocartilaginos,
inserata pe fata lat. a craniului. Format:
rad. aderenta la meatul auditiv extern + parte libera, care acopera partial reg. temporala,
mastoidiana, parotideomaseterica
colecteaza si dirijeaza undele sonore spre meatul auditiv ext, pana la mb. timpanului;
- Fata lat. a pavilionului=despresiune centrala = conca, divizata de rad. helixului: S
(cymba conchae) + Inf (cavum conchae) in care se deschide meatul auditiv extern prin porul
auditiv extern
- este circumscris de o bordura proeminenta = helix, care incepe A concai prin rad. helixului
si se termina P prin coada helixului. In concav. helixului => antihelix se bifurca S pt a
delimita foseta triunghiulara.
- intre helix si antihelix => sant = scafa
- in fata concai => tragus – pe fata mediala se gasesc peri grosi=> barbula hirci, iar P de
conca => antitragusul, cele 2 fiind separate de s. intertragic;
- in partea Inf a pav. – lobulul;
- Fata mediala=mulajul negativ al fetei lat, cu eminenta concai si eminenta fosetei
naviculare
Structural:
• pielea
• str. muscular – m. extrinseci, O: epicranium, I: periferia pavilionului
-formeaza str. lateral(auricular A si S) si un str. medial( m. auricular P si S)
• str. fibromuscular propriu = m. proprii + lig. urechii; dispus pe 2 straturi:
- plan lateral: m. mare al helixului, m. mic al helixului, m. incizurii helixului, m. tragusului,
m. antitragusului, m. piramidal al urechii + lig. auricular A, S, P
- plan medial: lig. + m. auricular transvers si m. oblic
- vasc.+inerv: ram din auriculara P – ram. din a. carotida externa si auriculare A – ram. din a.
temporala superf., venele v. retromandibulara, temporala superf, jugulara ext si plex
pterigoid, limfatice limfonodulii parotidieni superficiali + n. senzitivi (auricular mare,
occipital mare, auriculo-temporal, ramura senzitiva a meatului auditiv extern din n. facial,
ramura auriculara a n. vag), n. motori (ram. temporala a n. facial, ram. auriculara P)

106. CONDUCT AUDITIV EXTERN

-24-25 mm lungime, asezat aproape perpendicular pe fata lat. a craniului, care se intinde de la
porul auditiv extern pana la mb. timpanica;
- se dirijeaza ant si medial, descrie forma literei S, formand curbe in plan orizontal so frontal
(laterala-concav. ant + mediala-concav. post);
- 4 pereti + 2 orificii: perete A – situat P asticulatiei temporomandibulare, perete P – rap cu
mastoida, perete S – rap cu fosa craniana mijlocie prin intermediul planseului sau osos, perete
Inf – rap cu gl. parotida, orif. extern=porul acistic extern (in partea ant. a concai), orif. intern,
timpanic (inchis in mb. timpanica)
Structural: piele, strat osteo-fibro-cartilaginos 2 seg: fibrocartilaginoasa si osoasa conectate
prin lig. rotund si prezinta sulcus timpanicus la extr. mediala
-vasc+inerv: artere din temporala superficiala, prin ramurile auriuculare si a. auriculara P +
vene care dreneaza un sist. jugular exter + nervi din trigemen prin ramura auriculotemporala,
plexul cervical prin n. auricular mare, facial prin ramura meatului auditiv extern, vag prin
ramura auriculara
107. D UCT COHLEAR
= scala media – canal membranos spiralat asezat in int. canalului cohlear;
-incepe in vestibul printr-o extr. in fund de sac (caecum vestibulare) situata la niv. recesului
cohlear si comunica cu sacula – ductul reuniens (Hensen)
- se termina printr-o extr. in fund de sac – la vf cohleei (caecum cupulare); Prezinta:
vf. – situat la niv. marg. libere a laminei spirale – trec axonii aferenti ai neuronilor din gg
spiral(Corti);
baza – alc. din stria vasculara, proeminenta spirala, s. spiral lat. => str. secretorie implicata
in producerea endolimfei;
perete A – mb. vestibulara (Reissner)
perete P – mb. spirala(bazilara) - 2 seg.: z. arcuata – medial – sta org. Corti + z.pectinata –
lateral;
108. TUBA AUDITIVA (trompa lui Eustache / canalul faringotimpanic)
- face leg. intre urechea medie si nasofaringe, intinzandu-se intre orif. timpanic si cel
faringian;
- formata din 2 portiuni tronconice, unite prin baza mica care repr. istmul tubei auditive;
1. osoasa – incepe la orif. de pe peretele tubocarotidian al casei timpanului pana
la jonct. dintata dintre scuama si portiunea pietroasa a temporalului;
2. fibrocartilaginoasa lama cartilaginoasa si una fibroasa (o completeaza A si I pe prima)
- acest canal turit:
• 2 pereti – S (pt beanta) + Inf (p dinamica)
• 2 marg
• 3 orif – timpanic=> pe conturul istmului osos protimpanic + faringian => pe peretele
lat. al nasofaringelui si in jurul lui se afla tonsila tubara;
109. MEATUL ACUSTIC INTERN
-continuă porul acustic int, se îndreaptă spre lat şi se termină în profunzimea stâncii temporale
fiind separat de urechea int printr-o lamă osoasă verticală,lama este împărţită de o creastă
orizontală şi una verticală în 4 fosete perforate de nervii facial,intermediar
Wrisberg,vestibulo-cohlear,de arterele labirintice şi de venele labirintice
-la niv fosetei antero - sup=aria nervului facial,începe canalul nervului facial străbătut de
nervul omonim,canalul are o direcţie orizontală, formează apoi un cot reprezentat de
genunchiul canalului facialului devine vertical şi se deschide pe faţa inf a porţiunii pietroase a
temporalului
110. RECEPTORII OLFACTIVI
– sunt localizati in ep. olfactiv (te duci la mucoasa offactiva ep. olf neuonii olfactivi)
111. MUCOASA OLFACTIVA
- tapeteaza partea sup a fiecarei cavitati nazale, ocupand partea dorso-post. a plafonului
foselor nazale
- culoare brun-galbuie si este alc. dintr-un ep. asezat pe o mb. bazala subtire + lamina propria;
Epiteliul olfactiv – columnar pseudostratificat si cuprinde celule strans grupate, de 4 tipuri:
1)neuroni receptori bipolari, 2) cel. de sustinere,3) cel. bazale, 4)cel in perie (microvili);
- nucleii celulelor mucoase olfactive se gasesc profund, alcatuind zona nucleara, situata sub
zona citoplasmatica care se gaseste imediat sub suprafata libera;
- neuronii specializati ai ep. olfactiv sunt inalt sensibili la dif subst. odorante; neuronii
olfactivi se produc continuu de catre cel. bazale ale ep olfactiv si apoi se pierd prin distrugere
1) !!!Neuronii olfactivi=celule receptoare – bipolari cu procese periferice scurte care ajung la
suprafata epiteliului si procese centrale lungi (axoni nemielinizati) care formeaza nervii
olfactivi. Se grupeaza in lamina propria a ep. cav. craniana prin foraminele lamei cribriforme
ale osului etmoid sinapsa cu neuronii din bulbul olfactiv; Procesele periferice se termina cu
vezicule olfactive in care plutesc cilii receptori.
- nucleii cel. receptoare sunt localizati profund in ep, printre numeroase cel. de sustinere. Desi
seamana ca str. interna cu cilii altor celule, acestia NU se misca. Mb. celulara care acopera
suprafata cililor contine receptori olfactivi care raspund la substantele odorante dizolvate in
serozitatea care acopera epiteliul. Axonii se aduna in manunchiuri in lamina propria.
2) Cel. de sustinere – asigura suport mecanic si metabolic pt celulele olfactive si procesele lor;
3) Cel. bazale – sunt cel. stem care pot sa se divida si sa se diferentieze, fie in cel. olfactive,
fie in cel. de sustinere; se divid de asemenea in 2 populatii: cel. bazale orizontale si cel. bazale
globoase, situate superficial;
4)Cel. in perie(microvilare) – mult mai putine; =cel cilindrice cu suprafata apicala cu
microvili si cea bazala in contact cu term. nervoase aferente, care in special sunt ramuri
terminale ale n. trigemen (V); rol: transductia senzatiilor generale;
Lamina propria – sub ep. olfactiv, contine glandele olfactive Bowman, fila olfactoria si oasele
subiacente de care este atasata lamina propia, numita si mucoperiost.
 glandele Bowman: elaboreaza o secretie seromucoasa care umezeste suprafata ep., faciliteaza
dizolvarea subst. odorante, spala receptorii de stimul olfactiv
112. TRACTUL OLFACTIV
- se intinde de la polul post al bulbului oflactiv la spatiul perforat ant (lungime: 3-4 cm)
-in strctura lui intra axonii deutoneuronului olfactiv(=fibre olfactive secundare)
- are pe traiect neuronii tractului olfactiv care, la jonct. cu bulbul olfactiv formeaz nucleul
olfactiv ant, iar la extr. post a tractului pot forma un alt grup nuclear.
- este alc din: 1) axoni centripeti sau eferenti reprezentati de fibrele olfactive secundare, axoni
ai celuleor ‘’in pamatuf’’; 2) axoni centrifugi sau aferenti care provin de la bulbul olfactiv
opus, de la nc. olfactiv ant si de la neuronii din sp. perforat ant. La acestea se adauga fibrele
de retroreactie care provin de la diferite str. ale nevraxului (nucleii rafeului, locus ceruleus,
hipotalamus lat sau nucleul bandeletei diagonale) si ajung in bulbul olfactiv, unde au rol
modulator asupra influxului olfactiv;
-*Striile olfactive : laterala=girus olfactiv extern, mediala=girul olfactiv intern si intermediara
– sunt rezultatul subdiviziunii tractului olfactiv

113. RECEPTORII GUSTATIVI

Mugurele gustativ-str. palida, situata in epiteliul scuamos stratificat al limbii;
- limba are ~ 2000-8000 de muguri gustativi;
- se gasesc in papilele circumvalate si fungiforme + la niv. palatului moale, orofaringe si
epiglota;
-contin celule epiteliale specializate=cel. senzoriale secundare, care nu au axon propriu si
celule de sustinere; in centrul fiecarui mugure gustatic 4-20 celule receptoare care sunt
stimulate chimic de chemoreceptori;
-polul apical al celulelor receptoare prezinta microvili, care maresc suprf. receptoare si se
proiecteaza in porul gustativ;
-NU este diferente intre celulele receptoare, dar ele raspund la 4 modalitati de baza ale
gustului; exista 4 senzatii gustative primare: dulce, sarat, amar si acru, iar receptorii raspund
preferential la unul sau doua;
- mugurii de la vf limbiisubs. dulci si sarate; cei de pe marg. laterale si partea post amar si
acru;
- mecanism incomplet elucidat: subst. patrund in solutie prin porul gustativ si vin in contact
cu cel. receptoare, inducand modificari ale potentialului de mb.; Polul bazal elibereza
glutamat, care stimuleaza procesele perifericeale n. craniei aferenti, generand un potential de
actiune;

114. MUCOASA GUSTATIVA

- se continua in partea post cu mucoasa faringelui si laringelui => 3 repliuri gloso-epiglotice;
lateral se continua cu mucoasa valului palatin si a amigdalei, iar inf si ant cu mucoasa
planseului gurii;
- pe suprafata sa mici ridicaturi=papile linguale, unele dintre ele reprezentand suportul
receptorilor gustativi; Papilele se impart in 5 grupe:
*papile caliciforme=circumvalate (nr.:9-11)– cele mai voluminoase si cele mai imp dintre
toate papilele limbii, ocupand regiunea imediat inaintea foramen cecum si sulcus terminalis,
formand un sir pe fiecare parte;
-cele 2 siruri se directioneaza post si medial, intalninadu-se pe linia mediana; ele sunt alc.
dinntr-o ridicatura centrala, acoperita de mucoasa=papila propriu-zisa, atasata de fundul unei
depresiuni ale carei margini sunt ridicate. Intre papila si peretele ridicat sant=fossa;
- mugurii gustativi se gasesc pe peretii laterali ai papeilei la niv. santului; ductele gl. salivare
linguale Von Ebner elibereaza o secretie serioasa la baza santului.
**papile fungiforme (nr.:150-200) extr. libera, voluminoasa si sunt subtiate la niv. extr. lor
aderente; se intalnesc in special pe fata dorsala a limbii inaintea V-ului lingual, la niv.
marginilor varfului
***papile filiforme – mici proeminente cilindric, din vf carora pleaca un buchet de prelungiri
filiforme; se gasesc raspandite pe fata dorsala a limbii, inaintea V-ului lingual; NU au functie
gustativa, ci numai in sensibilitatea generala, mecanica a limbii
****papile foliate – formate dintr-o serie de pliuri verticale, alipite unele de altele; se gasesc
pe partea post a marginilor limbii
*****papile hemisfere – cele mai mici si numeroase, fiind raspandite pe toata intinderea
mucoasei linguale
!! dintre toate aceste papile, NUMAI cele circumvalate si fungiforme sunt prevazute cu
corpusculi gustativi pot percepe gustul
- mucoasa este formata dintr-un epiteliu si un corion. In grosimea corionului se gasesc
numeroase glande foliculare care in totalitate alcatuiesc tonsila linguala, si glande mucoase
sau seroase. Pe fata inf a vf limbii, un grup de gl mucoase=>glanda lui Nuhn sau glande lui
Baladin, iar pe partea post a marg. limbii => glanda lui Weber.