Conexiunile
nucleilor talamici de releu, motori, senzitivi si senzoriali. Nucleii reticulati. Pedunculii
talamusului
Talamusul este o masa cenusie voluminoasa , divizata intr-o serie de grupe nucleare, saparate
de lame de substanta alba, care contin la randul lor alti nuclei secundari de dimensiuni variabile.
Criteriile de individualizare a nucleilor sunt reprezentate de citologie, arhitectura si conexiunile lor.
O lamela de substanta alba strabate talamusul de la polul anterior la polul posterior, numta
lama medulara interna si imparte talamusul in 3 grupe nucleare principale:
Acesti trei nuclei se numesc nuclei specifici, restul nucleilor talamici se numesc nespecifici.
Nucleul anterior si cel medial formeaza paleotalamusul, iar nucleul lateral formeaza neotalamusul
In interiorul lamei medulare se gasesc nucleii intralaminari. Lama medulara interna se bifurca
in partea antero-superioara, iar bratele sale inconjoara nucleul anterior. Dedesubtul nucleului
anterior si a celui lateral se gaseste nucleul ventral.
Extremitatea posterioara a straturilor optice este ocupata de nucleii posteriori situati la nivelul
pulvinarului. La nivelul fetei mediale a talamusului se grupeaza cativa nuclei ce formeaza nucleii
ventriculari. Nucleul reticular este situat la nivelul zonei reticulare. Grupurile celulare din zona
reticulata reprezinta niste nuclei accesorii pentru diferitele subgrupe ale nucleului lateral.
Nucleii laterali reprezinta grupul cel mai voluminos si se organizeaza in doua subgrupe :
lateral si ventral.
Subgrupul ventral ocupa partea ventrala a talamusului lateral si este format din nucleii ventral
anterior, ventral lateral si ventral posterior. Nucleul ventral posterior este format din 4 subnuclei:
postero-medial, postero-lateral, postero- superior si postero-inferior.
Subgrupul lateral este situat dorsal fata de cel ventral, contine nucleul lateral-dorsal si nucleul
lateral-posterior.
Nucleii mediali ocupa spatiul dintre lama medulara interna si fata ventriculara a talamusului.
Dintre acestia, o semnificatie majora o are nucleul mediodorsal.
Nucleii anteriori sunt situati la bifurcarea anteioara a lamei medulare interne si sunt: anterior
ventral, anterior medial si anterior dorsal.
Nucleii posteriori sunt reprezentati de pulvinar cu subgrupele oral, medial, lateral si inferior
si nucleus posterior thalami(complexul posterior si zona posterioara)
Nucleii liniei mediane sunt situati pe fata mediala a talamusului, sub ependimul ventriculului
III, si se continua caudal cu hipotalamusul si substanta cenusie periapeductala. Ei sunt reprezentati
de nucleii paraventricular, reuniens, paratenial si romboidal
Nucleii intralaminari sunt situati intre fibrele lamei medulare interne si sunt reprezentati de
nucleii: centromedian, parafascicular, central medial, central lateral si paracentral.
Nucleii reticulati sunt insule celulare situate intre lama medulara externa si capsula interna si
formeaza nucleul reticulat al talamusului.Acest complex nuclear nu are legaturi anatomice sau
functionale cu formatia reticulata a tr. cerebral. El este reticulat prin dispozitia dispersata a grupelor
sale neuronale. Eferentele sale sunt destinate exclusiv celorlalti nuclei talamici.
Conexiunile functionale ale nucleilor talamici.
Aferentele provin de la globus pallidus, pars reticulata a substantei negre, cortexul premotor,
nucleii intralaminari si ai liniei mediene. Eferentele se indreapta spre nucleii intralaminari si aria
motorie suplimentara.
Intre pars oralis si nucleul ventral anterior se gaseste aria X. Aceasta formeaza impreuna cu
pars oralis si pars caudalis o zona celulara difuza ,ce reprezinta un releu cerebelocortical.
Aferentele provin de la nucleul dintat, globus pallidus, substanta neagra, aria premotorie si
aria motorie primara. Eferentele se indreapta spre aria motorie primara si aria premotorie.
Lemniscul medial parcurge tr. cerebral, fara a lasa colaterale si, se termina exclusiv in pars
caudalis, unde fibrele sale realizeaza sinapse axo-dendritice cu al treilea neuron al cailor
somestezice. Fibrele provenite din nucleul gracilis se termina lateral fata de cele ale nucleului
cuneatus. Fibrele ce transporta sensibilitatea propioceptiva constienta se termina pe suprafata
anterodorsala a zonei pars caudalis, iar sensibilitatea cutanata se termina in partea centrala.
Tracturile spinotalamice intra in talamus pe marginea dorsala a corpului geniculat medial si
se termina la nivelul nucleului posterior, pars caudalis si nucleul central lateral al grupului
intralaminar.
Aferentele partii principale provin de la receptorii somatici ai capului, fetei si cavitatilor sale
pe calea tracturilor trigeminotalamice ventral si dorsal. Aferentele partii pavocelulare sunt
reprezentate de fibrele sensibilitatii gustative cu originea in nucleul solitar. Eferentele se indreapta
spre girusul postcentral in ariile somestezice ale fetei si aria gustativa 43.
Nucleul ventral postero-inferior (VPI) este cea mai mica subgrupa nucleara.
Aferentele provin de la nucleii vestibulari, iar eferentele se indreapta spre aria 3 a girusului
postcentral.
Complexul nuclear talamic posterior (PO) are o structura heterogena , fiind alcatuit
din 4 grupe nucleare: suprageniculat, limitans, posterior, ventrocaudal parvocelular Hessler.
Aferentele sunt reprezentate de fibre ale sistemului paleospinotalamic ce transporta sensibilitatea
dureroasa. Eferentele se indreapta spre cortexul retro-insular au organizare topica si functional sunt
implicate in localizarea durerii.
Nucleul lateral dorsal (LD) este considerat o extensie caudala a nucleilor anteriori.
Stabileste conexiuni reciproce cu girusul cingular si cortexul suprelimbic al lobului parietal.
Functiile sunt inca neclare.
Nucleii de asociatie
Nucleul lateral posterior se gaseste caudal, lateral si ventral fata de nucleul lateral
dorsal. Pimeste aferente de la nucleul ventral posterior si stabileste conexiuni cu ariile 5 si 7 ale
girusului parietal superior.
Aferentele provin din diferite zone ale formatiunii reticulate a tr. cerebral, sistemul
paleospinotalamic, nucleul dintat controlateral, cortexul motor precentral, premotor si prefrontal.
Eferentele complexului intraluminal rostral se proiecteaza pe zone intinse ale scoartei cerebrale si
contribuie la reactia de trezire si electrogeneza corticala. Functional, nucleii intralaminari rostrali
fac parte din sistemul nespecific activator ascendent si reprezinta pacemakerul talamic al
electrogenezei corticale.