Diencefalul. Organizarea functionala a nucleilor talamici. Topografie nucleara.

Conexiunile
nucleilor talamici de releu, motori, senzitivi si senzoriali. Nucleii reticulati. Pedunculii
talamusului

Talamusul este o masa cenusie voluminoasa , divizata intr-o serie de grupe nucleare, saparate
de lame de substanta alba, care contin la randul lor alti nuclei secundari de dimensiuni variabile.
Criteriile de individualizare a nucleilor sunt reprezentate de citologie, arhitectura si conexiunile lor.

O lamela de substanta alba strabate talamusul de la polul anterior la polul posterior, numta
lama medulara interna si imparte talamusul in 3 grupe nucleare principale:

nucleul anterior ce cuprinde tuberculul rostral

nucleul lateral cuprins intre lama medulara interna si cea externa
nucleul medial intre ventriculul III si lama medulara interna

Acesti trei nuclei se numesc nuclei specifici, restul nucleilor talamici se numesc nespecifici.
Nucleul anterior si cel medial formeaza paleotalamusul, iar nucleul lateral formeaza neotalamusul

In interiorul lamei medulare se gasesc nucleii intralaminari. Lama medulara interna se bifurca
in partea antero-superioara, iar bratele sale inconjoara nucleul anterior. Dedesubtul nucleului
anterior si a celui lateral se gaseste nucleul ventral.

Extremitatea posterioara a straturilor optice este ocupata de nucleii posteriori situati la nivelul
pulvinarului. La nivelul fetei mediale a talamusului se grupeaza cativa nuclei ce formeaza nucleii
ventriculari. Nucleul reticular este situat la nivelul zonei reticulare. Grupurile celulare din zona
reticulata reprezinta niste nuclei accesorii pentru diferitele subgrupe ale nucleului lateral.

In privinta raporturilor reciproce dintre diversi nuclei ai talamusului ei se imbraca reciproc ca

foile unei cepe. Ca dimensiuni cel mai mic este nucleul ventricular. El este invelit de nucleul
medial, iar acesta de nucleul lateral, fiecare mai voluminos ca precedentul. Nucleul reticular
formeaza o coaja subtire periferica. Nucleul anterior se afla intr-o scobitura formata de nucleul
medial si lateral , iar pulvinarul acopera extremitatea posterioara a celor doi nuclei precedenti.
Corpii geniculati se afla sub pulvinar.

Nucleii laterali reprezinta grupul cel mai voluminos si se organizeaza in doua subgrupe :
lateral si ventral.

Subgrupul ventral ocupa partea ventrala a talamusului lateral si este format din nucleii ventral
anterior, ventral lateral si ventral posterior. Nucleul ventral posterior este format din 4 subnuclei:
postero-medial, postero-lateral, postero- superior si postero-inferior.

Subgrupul lateral este situat dorsal fata de cel ventral, contine nucleul lateral-dorsal si nucleul
lateral-posterior.

Nucleii mediali ocupa spatiul dintre lama medulara interna si fata ventriculara a talamusului.
Dintre acestia, o semnificatie majora o are nucleul mediodorsal.

Nucleii anteriori sunt situati la bifurcarea anteioara a lamei medulare interne si sunt: anterior
ventral, anterior medial si anterior dorsal.

Nucleii posteriori sunt reprezentati de pulvinar cu subgrupele oral, medial, lateral si inferior
si nucleus posterior thalami(complexul posterior si zona posterioara)

Nucleii liniei mediane sunt situati pe fata mediala a talamusului, sub ependimul ventriculului
III, si se continua caudal cu hipotalamusul si substanta cenusie periapeductala. Ei sunt reprezentati
de nucleii paraventricular, reuniens, paratenial si romboidal

Nucleii intralaminari sunt situati intre fibrele lamei medulare interne si sunt reprezentati de
nucleii: centromedian, parafascicular, central medial, central lateral si paracentral.

Nucleii reticulati sunt insule celulare situate intre lama medulara externa si capsula interna si
formeaza nucleul reticulat al talamusului.Acest complex nuclear nu are legaturi anatomice sau
functionale cu formatia reticulata a tr. cerebral. El este reticulat prin dispozitia dispersata a grupelor
sale neuronale. Eferentele sale sunt destinate exclusiv celorlalti nuclei talamici.
 Conexiunile functionale ale nucleilor talamici.

Localizarea topografica are valoare orientativa anatomica si chirurgicala . Functional,

indiferent de pozitie , nucleii talamici primesc aferente de la majoritatea sistemelor functionale si
sunt interconectati cu scoarta cerebrala prin proiectiile talamocorticale. Ei reprezinta relee prin care
informatiile senzitivo-senzoriale ajung pe scoarta cerebrala cu exceptia caii olfactive si a sistemelor
corticale modulatorii extratalamice. Nucleii intralaminari stabilesc conexiuni directe internucleare.
 Nucleii cu functii motorii

Nucleul ventral anterior (VA)este format din doua portiuni:

parvocelulara , aferenta
magnocelulara cu rol eferent

Aferentele provin de la globus pallidus, pars reticulata a substantei negre, cortexul premotor,
nucleii intralaminari si ai liniei mediene. Eferentele se indreapta spre nucleii intralaminari si aria
motorie suplimentara.

Nucleul ventral lateral (VL) este alcatuit din 3 subgrupe:

pars oralis
pars caudalis
pars medialis

Intre pars oralis si nucleul ventral anterior se gaseste aria X. Aceasta formeaza impreuna cu
pars oralis si pars caudalis o zona celulara difuza ,ce reprezinta un releu cerebelocortical.

Aferentele provin de la nucleul dintat, globus pallidus, substanta neagra, aria premotorie si
aria motorie primara. Eferentele se indreapta spre aria motorie primara si aria premotorie.

Nucleul centromedian (CM) este intralaminar se continua medial cu nucleul

parafascicular, cu care formeaza un complex functional. Aferentele provin de la globus pallidus si
ariile motorii si premotorii ale scoartei cerebrale. Eferentele se indreapta spre aceleasi zone ale
scoartei cerebrale, putamen si polul rostral al nucleului subtalamic

Conexiunile acestor nuclei explica tulburarile motorii ce insotesc sindroamele talamice:

akinezia muschilor expresiilor faciale si ai mainii

mana talamica ( contractura intinsa cu flexia antebratului, pronatia mainii, flexia
primei falange si extensia ultimilor doua)
miscari coreo-atetozice
tremor de repaus

Nuclei de releu ai cailor senzitivo-senzoriale

Nucleul ventral posterolateral (VPL) este format din :

pars oralis ce apartine ariei X
pars caudalis ce primeste aferente de la lemniscul medial, tracturile
spinotalamice si cervicotalamic

Lemniscul medial parcurge tr. cerebral, fara a lasa colaterale si, se termina exclusiv in pars
caudalis, unde fibrele sale realizeaza sinapse axo-dendritice cu al treilea neuron al cailor
somestezice. Fibrele provenite din nucleul gracilis se termina lateral fata de cele ale nucleului
cuneatus. Fibrele ce transporta sensibilitatea propioceptiva constienta se termina pe suprafata
anterodorsala a zonei pars caudalis, iar sensibilitatea cutanata se termina in partea centrala.
 Tracturile spinotalamice intra in talamus pe marginea dorsala a corpului geniculat medial si
se termina la nivelul nucleului posterior, pars caudalis si nucleul central lateral al grupului
intralaminar.

Tractul cervicotalamic are o importanta mai mica.

Eferentele nucleului ventral postero-lateral se proiecteaza in ariile somestezice 3,1 si 2.

Nucleul ventral posteromedial(VPM) are forma de semiluna si este format din:

o parte principala
o parte parvocelulara , situata la nivelul cornului medial

Aferentele partii principale provin de la receptorii somatici ai capului, fetei si cavitatilor sale
pe calea tracturilor trigeminotalamice ventral si dorsal. Aferentele partii pavocelulare sunt
reprezentate de fibrele sensibilitatii gustative cu originea in nucleul solitar. Eferentele se indreapta
spre girusul postcentral in ariile somestezice ale fetei si aria gustativa 43.

Nucleul ventral postero-inferior (VPI) este cea mai mica subgrupa nucleara.
Aferentele provin de la nucleii vestibulari, iar eferentele se indreapta spre aria 3 a girusului
postcentral.
Complexul nuclear talamic posterior (PO) are o structura heterogena , fiind alcatuit
din 4 grupe nucleare: suprageniculat, limitans, posterior, ventrocaudal parvocelular Hessler.
Aferentele sunt reprezentate de fibre ale sistemului paleospinotalamic ce transporta sensibilitatea
dureroasa. Eferentele se indreapta spre cortexul retro-insular au organizare topica si functional sunt
implicate in localizarea durerii.

Nucleii cu conexiuni limbice

Nucleii anteriori situati in bifurcarea anterioara a lamei medulare interne sunt:

anterior-ventral, anterior medial, anterior dorsal. Aferentele provin de la corpul mamilar pe calea
tractului mamilotalamic. Fibrele cu originea in nucleul mamilar medial se termina in nucleii antero-
ventral si antero-medial, iar cei cu originea in nucleul mamilar lateral se termina in nucleul antero
dorsal. Aceste aferente sunt de natura hipocampica si ajung la corpii mamilari pe calea fornixului.
Eferentele nucleilor anteriori trec prin bratul anterior al capsulei interne si se termina in cortexul
girusului cingular, ariile 23, 24 si 32 Brodmann.
 Nucleul mediodorsal (MD) este foarte bine dezvoltat la om si ocupa partea mediala a
talamusului si are 3 subgrupe nucleare:
magnocelular
parvocelular
paralaminar

Nucleul magnocelular primeste aferente de la complexul amigdalian, neocortexul temporal,

partea caudala a cortexului orbitofrontal prin pedunculul inferior al talamusului. Nucleul
parvocelular primeste fibre de la tot cortexul prefrontal. Nucleul paralaminar are conexiuni cu
cortexul premotor si primeste aferente si de la pars reticulata a substantei negre.

Nucleul mediodorsal este implicat in integrarea impulsurilor somatice si viscerale, proiectate

in cortexul prefrontal , intra in campul constiintei si influenteaza tonusul vietii psihice,
comportamentul si starile emotive, de asemenea este implicat si in memorie. Leziunile degenerative
(sdr. Korsakov) sau chirurgicale sunt insotite de tulburari ale memoriei.

Nucleul lateral dorsal (LD) este considerat o extensie caudala a nucleilor anteriori.
Stabileste conexiuni reciproce cu girusul cingular si cortexul suprelimbic al lobului parietal.
Functiile sunt inca neclare.

Nucleii de asociatie

Pulvinarul este alcatuit din 4 subgrupe nucleare:

 pars oralis
pars inferior
pars medialis
pars lateralis

Aferentele nucleilor pulvinarului provin de la straturile superficiale ale coliculului superior si

se termina in pars inferior. Acestea stabilesc conexiuni cu ariile corticale 17, 18 si 19 si realizeaza o
derivatie extrageniculata a caii optice. Restul partii laterale a pulvinarului stabileste conexiuni
reciproce cu cortexul temporal, iar pars medialis cu campul frontal al globilor oculari

Nucleul lateral posterior se gaseste caudal, lateral si ventral fata de nucleul lateral
dorsal. Pimeste aferente de la nucleul ventral posterior si stabileste conexiuni cu ariile 5 si 7 ale
girusului parietal superior.

Nucleii conectati cu formatiunea reticulata a tr.cerebral

Nucleii liniei mediene primesc aferente de la calea sensibilitatii viscerale si de la

hipotalamus. Iar eferentele se indreapta spre nucleul amigdalian, hipocamp, girusul cingular,
hipotalamus, nucleii dorsomedial si anteriori ai talamusului.
Nucleii intralaminari rostrali sunt reprezentati de :
nucleul paracentral
central lateral
central medial

Aferentele provin din diferite zone ale formatiunii reticulate a tr. cerebral, sistemul
paleospinotalamic, nucleul dintat controlateral, cortexul motor precentral, premotor si prefrontal.
Eferentele complexului intraluminal rostral se proiecteaza pe zone intinse ale scoartei cerebrale si
contribuie la reactia de trezire si electrogeneza corticala. Functional, nucleii intralaminari rostrali
fac parte din sistemul nespecific activator ascendent si reprezinta pacemakerul talamic al
electrogenezei corticale.

Nucleul reticulat lateral primeste aferente de la cortexul cerebral si stabileste

conexiuni cu ceilalti nuclei talamici. Unele eferente se indreapta spre tegmentumul mezencefalic.

Conexiunile talamusului cu scoarta cerebrala

Toate grupele nucleare ale talamusului stabilesc conexiuni cu scoarta cerebrala. Aferentele
corticale asigura controlul si modularea activitatii grupelor nucleare talamice. Anatomic , aceste
conexiuni reciproce formeaza radiatiile talamusului care se grupeaza in pedunculi.
Peduculul anterior este cel mai voluminos si leaga partea magnocelulara si paralaminara a
nucleului mediodorsal de cortexul prefrontal. Sectionarea acestui peduncul (leucotomia prefrontala)
a fost utilizata a tratament chirurgical al unor boli psihice cu manifestari comportamentale aberante.
Aceasta metoda este abandonata astazi datorita schelelor.
Pedunculul posterior trece prin segmentul retrolenticular al capsulei interne si cuprinde
fibrele geniculocalcarine, claustrocorticale si cele ce unesc pulvinarul cu cortexul striat.
 Pedunculul superior trece prin bratul posterior al capsulei interne si conecteaza nucleii
ventral-lateral,ventral postero-lateral si ventral postero-medial cu girusurile precentral si
postcentral.
Pedunculul inferior trece prin segmentul sublenticular al capsulei interne si este alcatuit dintr-
un segment infero-intern, ce conecteaza nucleul medio-dorsal cu cortexul limbic al lobului
temporal, si altul postero-inferior ce conecteaza pulvinarul cu lobul temporal.