Curs 6

Anatomia de suprafata a capului

Vena jugulara externa:

- se proiecteaza de-a lungul unei linii care uneste 2
puncte:
- superior: unghiul mandibulei
- inferior: 1 cm deasupra mijlocului claviculei
- se afla sub piele, din punct de vedere stratigrafic,
tesut celular subcutanat si muschiul platisma
Elemente neuro-vasculare ale triunghiului
carotic:
- se proiecteaza:
Postero-lateral: vena jugulara interna si ansa cervicala
Antero-medial: artera carotida comuna, sinusul
carotic si bifurcatia sa. Dupa mobilizarea axului
arterial se observa artera carotida externa, care emite
ramurile: tiroidiana superioara, linguala, faciala.

 Artera carotida externa

Se ligatureaza deasupra originii arterei
tiroidiene superioare
Artera carotida interna
Se evidentiaza lateral si pe un plan
posterior arterei carotide externe
Nu da ramuri colaterale la nivel cervical
Nervul hipoglos
Traverseaza aria triunghiulara pe fata
laterala a carotidei externe, de la
originea arterei occipitale pana la
marginea posterioara a muschiului
hipoglos, unde patrunde in triunghiul
submandibular, pe fata posterioara a
glandei, extracapsular

a) Artera si vena subclavie

- Proiectie: o linie curba ce uneste mijlocul articulatiei
sternoclaviculare cu mijlocul marginii anterioare a claviculei
- Descoperire anatomica: incizie de 8-9 cm de-a lungul
marginii anterioare a claviculei
- Ligatura: se realizeaza retroclavicular, in segmentul
postscalenic

Artera carotida comuna

Proiectie: pe marginea anterioara a muschiului SCM, intre 2 puncte:

- superior intersectia cu linia trasata prin marginea superioara a cartilajului

tiroidian
- inferior articulatia sternoclaviculara

Descoperire anatomica: incizie de 5-6 cm pe linia de proiectie centrata pe tubercului

carotic; se vor sectiona pielea, tesutul celular subcutan, muschiul platisma, fascia de
invelis

Artera linguala

Situata profund, trecand succesiv prin 3 triunghiuri:

- carotic se descopera la fel ca artera carotida externa

- posterior al arterei linguale

- anterior al arterei linguale

Triunghiurile arterei linguale sunt situate pe peretele profund al lojei submandibulare si

pot fi abordate numai dupa inchiderea lojei

 Triunghiul posterior al arterei linguale

Delimitat astfel:

- anterior marginea posterioara a pantecului

posterior al muschiului digastric

- inferior marginea superioara a cornului

mare al hioidului

- posterior marginea posterioara a

muschiului hipoglos

Aria triunghiului este traversata de nervul hipoglos

In acest triunghi se palpeazavarful cornului mare al
hioidului, iar superior acestuia se identifica artera
linguala, care patrunde pe fata profunda a muschiului
hipoglos, intre acesta si muschiul constrictor superior
al faringelui

a) Triunghiul anterior al arterei linguale

- Delimitat astfel:
- superior nervul hipoglos
- inferior tendonul intermediar al
muschiului digastric
- anterior marginea posterioara a
muchiului milohioidian
- In aria acestui triunghi artera se evidentiaza
sectionand muschiul condroglos; se verifica
originea dorsala a limbii, dupa care se poate
ligatura artera linguala

 Aretra tiroidiana inferioara si

vertebrala la origine
Se indentifica in triunghiul
posterior al gatului, delimitat
astfel:
Baza gatul primei coaste
Varful proces transvers al
vertebrei C6
Latura laterala muschii scaleni
Latura mediala muschii
paravertebrali
Planseul triunghiului
cordoanele plexului brahial
In aria acestui triunghi gasim:
Artera tiroidiana inferioara
dispusa superficial
Artera si nervul vertebral
Ganglionul cervico-toracic (Stelat)

Descoperiri nervoase

Nervul vag

Se descopera la fel ca artera carotida comuna, fiind situat in compartimentul

neuro-arterial al fasciei carotice

Nervul hipoglos

Se descopera in triunghiul carotic

Limfonodulul prescalenic, nervul frenic si cordoanele posterioare ale plexului

brahial

Se ia ca reper punctul care marcheaza unirea a 2/3 laterale cu 1/3 mediala a

claviculei, ceea ce corespunde marginii laterale a mushciului scalen anterior

Dupa sectionarea planurilor superficiale, se identifica pe fata superioara a venei

subclavii limfonodulul prescalenic; posterior de vena, in teaca muschiului scalen
anterior, se va identifica nervul frenic, iar lateral muschiului se gasesc
cordoanele posterioare ale plexului brahial

Nervii recurenti laringeali

Se ia ca reper tubercului anterior al procesului transversal al vertebrei C6, care

se palpeaza in profunzimea santului carotic

Dupa sectionarea planurilor superficiale, se tractioneaza lateral muschiul SCM,

se sectioneaza apoi fascia omotraheala, se tractioneaza lateral fascia carotica si
in tesutul lax dintre trahee si esofag se identifica nervul recurent laringeal, care
trece anterior de portiunea transversa a arterei tiroidiene inferioare

 Trunchiul simpatic cervical

Se ia ca reper procesul transvers al atlasului si al
lui C6
Se face o incizie verticala de-a lungul marginii
posterioare a muschiului SCM, de la varful
procesului mastoid pana la punctul de unire a
1/3 laterale cu 2/3 mediale a claviculei
Dupa sectionarea succesiva a planurilor si
sectionarea fasciei prevertebrale, se identifica
trunchiul simpatic cervical cu urmatoarele:
Ganglionul simpatic cervical superior intins de
la baza craniului pana la procesul spinos al lui C3
Ganglionul simpatic cervical mijlociu se
evidentiaza inaintea procesului transvers al lui
C6
Ganglionul simpatic cervical inferior (stelat)
se identifica identic cu artera tiroidiana
inferioara si vertebrala la

 Anatomie clinica

Paralizia muschiului platisma - datorat lezarii ramurei cervicale a

nervului facial

Torticolisul congenital sau antalgic - manifestat prin:

- flexie ipsilaterala

- fata dirijata controlateral in sus

- asimetrie faciala (in torticolisul congenital)

- palparea corzii musculare

Compresia sinusului carotidian - manevra vagala ce duce la scaderea

pulsului si tensiunii arteriale

Punctia venei subclavii

- acul se introduce in fosa subclaviculara, pe diagonala unghiului dintre
marginea anterioara a claviculei si fasciculele claviculare ale muschiului
pectoral mare
- se executa in scop diagnostic si terapeutic
Punctia venei jugulare interne
- se palpeaza carotida comuna si se introduce acul vertical spre varful fosei
supraclaviculare mici, paralel cu marginea laterala a fasciculului sternal al
muschiului SCM

- se practica in scop diagnostic (angiografii selective) sau terapeutic

Lezarea nervului accesor - caderea umarului pe partea lezata
Lezarea nervului frenic - paralizia hemidiafragmului
Paralizia nervului laringeu recurent - voce bitonala
Paralizia nervului hipoglos atonie ipsilaterala si devierea varfului
limbii pe parte opusa
prin:

Paralizia nervilor IX, X, XI - la nivelul incizurii jugulare se manifesta

Hemiplegia valului palatin, cu devierea luetei de partea sanatoasa si refluxul

lichidului prin cavitatea nazala
Voce bitonala datorata hemiplegiei laringelui
Torticolis de partea contralaterala datorat paraliziei muschiului SCM
ipsilateral
Caderea umerilor datorata paraliziei muschiului trapez ipsilateral

 Chisturi si fistule de canal tireoglos apar ca un defect de dezvoltare a ariei faringiene anterioare, cu persistenta de canal tireoglos
Tiroidele ectopice apar ca un defect de dezvoltare a ariei faringiene anterioare
Chisturi si fistule endofaringiene rezulta prin evolutia patologica a endoblastului santului endofaringian 2,3,4
Traumatismele penetrante ale gatului zone de risc:
Zona 1 de la clavicula si manubriu pana la marginea inferioara a cartilajului cricoid. Pot fi interesate: pleura, varful plamanului,
paratiroidele, traheea, esofagul, carotidele comune si coloana vertebrala cervicala
Zona 2 de la marginea inferioara a cricoidului la varful mandibulei. Pot fi interesante: polii superiori ai tiroidei, cartilajul tiroidian
si cricoid, hipofaringele, carotidele, venele jugulare, esofagul si coloana vertebrala cervicala

Chisturi de sinus cervical

- persistenta sinusului cervical care deriva din dezvoltarea anormala a santurilor faringiene 2,3,4
- se manifesta ca o tumora satelita a mushciului SCM, care evolueaza in triunghiul anterior al gatului

Coasta cervicala

- defect congenital care consta in hipertrofia radacinii anterioare si atubercului anterior al proceselor transverse ale vertebrelor C5
sau C6 sau dezvoltarea unui proces costal atasat de vertebra C6
- produce sindroame compresive pe plexul brahial, artera subclavie si trunchiul simpatic cervical

Infectii interstitiale ale gatului se pot complica evolutiv cu mediastinita

 Teritorii de vascularizatie si inervatie ale capului si gatului

Irigatia arteriala capului si gatului provine din 2 surse: artera carotida

externa si artera subclavie.

Notiuni de topografie ale vaselor centrale:

Bifurcatia trunchiului brahiocefalic se face inapoia articulatiei
sternoclaviculare
Artera carotida comuna dreapta se afla pe toata lungimea sa in regiunea
gatului
Artera carotida comuna stanga cu originea in crosa aortica, are o portiunea
toracica (pana la marginea superioara a cartilajului tiroid) si o portiunea
cervicala
Bifurcatia carotidelor comune au limita superioara in dreptul cartilajului
tiroid
La nivelul gatului, cele 2 carotide comune au traiect vertical, paralel, de la
articulatia sternoclaviculara pana la marginea superioara a cartilajului tiroid


Artera carotida externa
- carotida externa se intinde de la marginea superioara
a tiroidului pana la colul mandibular, unde se divide in
cele 2 ramuri terminale
- ramurile colaterale si terminale ale carotidei externe:

- Ramuri colaterale:
Artera tiroidiana superioara
Artera faringiana ascendenta
Artera linguala
Artera faciala
Artera occipitala
Artera auriculara posterioara

- Ramuri terminale:
Artera termporala superficiala
Artera maxilara

 - traiect si raporturi ale arterei carotide externe:

Initial se afla in trigonul carotic, incruciseaza apoi pantecul exterior al
muschiului digastric, dupa care intra in trigonul submandibular, iar in
partea superioara al acestuia intra in glanda parotida, unde se bifurca in
cele 2 ramuri terminale.
In trigonul carotic are urmatoarea dispozitie:
Antero-medial de artera carotida interna
Anterior de lantul simpatic
Raport medial cu muschiul constrictor mijlociu al faringelui, acoperit de
muschiul constrictor inferior al faringelui; intre artera si cei 2 muschi
trece nervul laringeu recurent
Lateral vine in raport cu carotida interna si jugulara interna
Anterior vine in raport cu nervul hipoglos, vena linguala, venele
tiroidiene superioare si vena faciala
In trigonul submandibular, carotida externa devinde profunda, se
gaseste lateral de carotida interna si jugulara interna, trecand printre
muschii stilohioid (lateral) si stiloglos, stilofaringian (medial). In aceasta
portiune se afla la 1,5 cm lateral de polul inferior al tonsilei palatine
In glanda parotida se gaseste inapoia ramurei mandibulei, formand
pediculul inferior al acestei glande; aici emite ramul auricular posterior
Planul superficial reprezentat de nervii facial si auriculotemporal
Planul mijlociu reprezentat de vena jugulara externa

Teritoriul ramurilor colaterale ale arterei carotide externe:

1. Artera tiroidiana superioara

- are originea pe fata anterioara a arterei carotide externe

- se afla initial sub marginea anterioara a muschiului SCM, apoi in trigonul carotic si este
acoperita de vena omonima; trece posterior de muschiul omohioidian, ajungand in etajul
infrahioidian

- ramuri colaterale:

Ram infrahioidian

Ram sternocleidomastoidian

Artera laringiana superioara trece pe sub muschiul tirohioidian si perforeaza membrana

tirohioidiana, impreuna cu nervul laringeu superior; iriga mucoasa laringelui, epiglotei,
recesurilor piriforme, muschii laringelui si muschiul constrictor inferior al faringelui

Ram cricotiroidian intra in muschiul tirohioidian si in lobul piramidal al tiroidei, dand ramuri
pentru muschiul cricotiroidian, plicile vocale si peretii cavitatii infraglotice ai laringelui

- ramuri terminale:

Ram anterior

Ram posterior

- teritoriu de vascularizatie:

Muschii infrahioidieni

Muschiul SCM

1/3 superioara a tiroidei si laringelui


2. Artera faringiana ascendenta
- are originea pe fata mediala a arterei carotide externe
- traiect aproape vertical intre carotida interna (lateral) si
faringe (medial)
- ramuri:
Ramuri farigiene iriga:

- muschii constrictori ai faringelui

- muschiul stilohioidian

- muschiul ridicator al valului palatin

- tonsila palatina

- tuba auditiva

- mucoasa faringelui
Artera timpanica inferioara patrunde in stanca
temporalului prin canalul timpanic (impreuna cu nervul
timpanic) si iriga peretele medial al cavumului timpanic
Artera meningee posterioara patrunde in craniu prin gaura
jugulara si iriga dura mater


3. Artera linguala
- are originea pe fata interna a arterei carotide externe
- are urmatorul traiect: initial se afla in trigonul carotic (lateral de
muschiul constrictor superior al faringelui si nervul laringeu superior),
descrie apoi o curba convexa superior, care incruciseaza nervul
hipoglos si vena linguala, iar la baza limbii intra sub muschiul hioglog,
care o desparte lateral de nervul hipoglos si vena linguala
- emite ramuri colaterale si terminale prin ramul sau terminal
- ramuri colaterale:
Ram suprahioidian trece anterior de muschiul hioglos si iriga muschii
hioidieni
Artera sublinguala traiect medial de glanda sublinguala
(submucoasa planseului bucal) si merge intre muschiul genioglos
(medial) si milohioidian (lateral). Iriga muschii suprahioidieni, glanda
sublinguala, mucoasa gingivala si mucoasa planseului bucal
Ramuri dorsale linguale pornesc superior de cornul mare al hioidului
si iriga mucoasa radacinii limbii, tonsila palatina, epiglota, arcul
palatoglos
- ram terminal:
Artera profunda a limbii raport medial cu muschiul genioglos, iar
lateral cu muschii milohioidian si longitudinal al limbii; iriga
musculatura limbii si mucoasa linguala

4. Artera faciala

- are originea in trigonul carotic, pe fata anterioara a arterei carotide externe

- raporturi:

Medial muschiul constrictor mijlociu al faringelui

Lateral nervul hipoglos, muschiul stilohioidian, pantecele posterior al digastricului

- traiect: trece posterior de muschii amintiti si intra in trigonul submandibular, dupa care
iese pe fata laterala a corpului mandibulei, la marginea anterioara a maseterului

- ramuri colaterale cervicale:

Artera palatina ascendenta urca pe peretele lateral al faringelui (intre muschiul stiloglos
si stilofaringian) si iriga valul palatin, tonsila palatina, tuba auditiva, glanda
submandibulara, muschiul constrictor superior al faringelui

Artera submentala traiect orizontal, sub marginea inferioara a mandibulei, intre

muschiul milohioidian si digastric. Iriga glanda submandibulara, muschii suprahioidieni si
regiunea mentoniera

- ramuri colaterale faciale:

Artera labiala superioara traiect similar cu artera labiala inferioara. Iriga buza
superioara, septul si aripa nasului

Artera labiala inferioara trece pe sub muschiul coborator al unghiului gurii si intra in
buza inferioara, intre muschiul orbicular al gurii si mucoasa. Iriga buza inferioara

- ram terminal:

Artera angulara urca prin santul nazogenian, pana la comisura palpebrala medie, unde
se anastomozeaza cu artera dorsala a nasului (ramura din artera oftalmica)

5. Artera occipitala

- originea este superficiala si se afla in trigonul carotic

- insotita de pantecele posterior al digastricului, incrucisand nervii XII, V, artera jugulara interna, nervul vag si accesor

- urca oblic sub muschiul splenius al capului, iar la marginea mediala a muschiului perforeaza muschiul trapez

- ramuri colaterale:

Ramura mastoidiana inconstanta

Ramura auriculara trece pe fata mediala a muschiului SCM si iriga pavilionul

Ramuri sternocleidomastoidiene iriga muschiul SCM

Ramura meningeala patrunde in craniu prin gaura jugulara si iriga dura mater

Ramura descendenta

- ramuri terminale:

Ramurile occipitale se indreapta sinuos catre vertex, subtegumentar, irigand regiunea occipitala si partial pe cea
parietala

6. Artera auriculara posterioara

- are originea pe fata posterioara a arterei carotide externe, deasupra muschiului stilohioid si digastric, dupa care
trece pe fata laterala a muschiului stilohioid si digastric, mergand ulterior in santul dintre pavilionul urechii si
mastoida

- ramuri colaterale:

Artera stilomastoidiana inconstanta

Artera timpanica posterioara impreuna cu artera timpanica anterioara (ram din artera maxilara) formeaza cercul
arterial peritimpanal si da ramuri mastoidiene si pentru muschiul scaritei

Ramura auriculara trece pe sub muschiul auricular posterior si iriga fata mediala a pavilionului urechii

Ramura occipitala iriga tegumentul si muschii regiunii

Ramurile terminale ale arterei carotide externe

1. Artera temporala superficiala

- continua traiectul arterei carotide externe, avand originea in glanda parotida

- raporturi:

Posterior de vena temporala superficiala si de articulatia temporomandibulara

Medial de ramura nervului facial

Medial si posterior de artera se gaseste nervul auriculotemporal

- pachetul vasculo-nervos temporal superifcial = pediculul superior al glandei parotide

- ramuri colaterale:

Ramuri parotidiene pentru glanda parotida

Artera transversa a fetei originea la nivelul parotidei, are un traiect paralel cu arcada
zigomatica si iriga parotida, canalul Stenon, tegumentul fetei, muschii buccinator si
maseter, muschii mimicii din jurul arterei. Pachetul vasculo-nervos transvers al fetei =
pediculul anterior al glandei parotide

Ramuri auriculare anterioare iriga fata laterala a pavilionului urechii si meatul acustic
extern

Artera zigomatico-orbitala are un traiect orizontal, deasupra arcadei zigomatice si care

iriga muschiul oribicular al ochiului; se anastomozeaza cu arterele palpebrale (ramuri din
artera oftalmica)

Artera temporala medie se afla profund, intre muschiul temporal si os. Iriga muschiul
temporal, articulatia temporomandibulara si conductul auditiv extern

- ramuri terminale:

Ramura frontala iriga tegumentul si muschii subiacenti din regiunile respective

Ramura parietala iriga tegumentul si muschii subiacenti din regiunile respective

2. Artera maxilara

- are originea in glanda parotida si un traiect perpendicular pe artera

carotida externa

- este cel mai important ram al carotidei externe

- se intinde pana in fosa pterigopalatina, avand o lungime de 4-5 cm, un
traiect sinuos si o directie oblica antero-mediala
- traiect:
In grosimea parotidei are raport superior si nervul auriculo-temporal
Strabate apoi butoniera retrocondiliana Juvara, delimitata de colul
mandibular (lateral) si de ligamentul sfenomandibular (medial)
De aici poate urma 2 traiecte:

- superficial intre muschii temporal (lateral) si pterigoidian lateral

(medial), avand
raporturi cu nervul alveolar inferior,
nervul lingual si nervul bucal

- profund intre cei 2 muschi pterigoidieni, avand raporturi

posterior si nervul alveolar
inferior, nervul lingual si
coarda timpanului

Indiferent de traiectul urmat, la extremitatea mediala a muschiului

pterigoidian lateral strabate fisura pterigomaxilara si intra in spatiul
pterigomandibular, unde da ramul rau terminal: artera sfenopalatina. Aici
prezinta raporturi cu ganglionul pterigopalatin, nervul maxilar si plexul
venos pterigoidian
- prezinta 14 ramuri colaterale

Teritorii de inervatie faciala

1. Aria nervului oftalmic

- nervul supraorbital inerveaza:

Mucoasa sinusului frontal

Pielea si conjunctiva pleoapei superioare

Pielrea regiunii antero-laterale a capului pana la vertex

- nervul supratrohlear inerveaza:

Pielea si conjunctiva portiunii mediale a pleoapei superioare

Pielea si periostul regiunii antero-mediale a scalpului

- nervul lacrimal inerveaza:

Prin fibre secreto-motorii glanda lacrimala

Prin fibre senzitive pielea si conjunctiva portiunii laterale a pleoapei superioare

- nervul infratrohlear inerveaza:

Pielea laterala a radacinii nasului

Pielea si conjunctiva pleoapei adiacente cu sacul lacrimal si caruncula lacrimala

- nervul nazal extern inerveaza:

Tegumentul aripilor vestibulului si dorsului nasului, inclusiv varful nasului

2. Aria nervului maxilar

- nervul infraorbital inerveaza:
Mucoasa sinusului maxilar
Premolarul, caninul si incisivii superiori
Pielea si conjunctiva pleoapei inferioare
Tegumentul partilor laterale ale nasului
Partea antero-inferioara a septului nazal
Pielea si mucoasa buzei superioare
- nervul zigomatico-facial inerveaza:
Piealea proeminentei zigomatice
- nervul zigomatico-temporal
inerveaza:
Pielea portiunii anterioare a fosei
temporale

 3. Aria nervului mandibular

- nervul auriculotemporal inerveaza:
Pielea regiunii temporale din fata si din
spatele regiunii auriculare
Pielea tragusului si a helixului
pavilionului urechii
Pielea radacinii conductului auditiv
extern
Pielea membranelor timpanice
- nervul bucal inerveaza:
Pielea si mucoasa regiunii bucale
Gingia adiacenta molarilor 2 si 3
- nervul mentonier inerveaza:
Tegumentul regiunii mentoniere si a
buzei inferioare

4. Aria ramurilor anterioare ale nervilor

cervicali spinali
- nervul marele auricular inerveaza:
Pielea din jurul unghiului mandibular
Lobul pavilionului urechii
Glanda parotida
- nervul occipital mic inerveaza:
Scalpul situat posterior de pavilionul urechii
5. Aria ramurilor posterioare ale nervilor
cervicali spinali
- nervul marele occipital inerveaza:
Scalpul regiunii occipitale
- al treilea nerv occipital inerveaza:
Scalpul inferior al regiunii occipitale si al regiunii
suboccipitale


Inervatia cavitatii nazale
Deriva din nervul oftalmic si maxilar, precum
si din ramurile cervicale ale nervilor spinali

Inervatia senzitiva a orbitei

Deriva din teritoriul nervului frontal,
supratrohlear si infratrohlear, ramuri ale
trigemenului

Inervatia senzitiva a neurocraniului

Data de urmatorii nervi:
Supratrohlear si supraorbital ramuri din
nervul oftalmic
Zigomatico-temporal ramura din nervul
maxilar
Auriculotemporal, marele auricular, micul si
marele occipital si al treilea occipital
ramuri din C1, C2, C3


Inervatia motorie a fetei
Asigurata de nervul facial, care inerveaza
toti muschii faciali prin trunchiurile sale
terminale:
Temporal
Zigomatic
Bucal
Marginal mandibular
Cervical
In completarea facialului vine nervul
mandibular prin componenta sa motorie,
care inerveaza muschii temporal,
maseter, pterigoidian lateral si medial
(muschii masticatori), precum si muschii
ridicatori ai valului palatin si tensor al
valului palatin (muschii gatlejului).