OASELE CAPULUI

Morfologic craniul alcatuieste un intreg format din 14 oase pe care il

impartim pentru usurinta descrierii in NEUROCRANIU sau cutia craniana, care
adaposteste encefalul si VISCEROCRANIUL sau oasele fetei care protejeaza o parte
din organele receptoare ale analizatorilor, aparatul masticator si portiunile initiale
ale aparatului respirator si digestiv.
1 OASELE CUTIEI CRANIENE
(neurocraniul)
Sunt in numar de opt dintre care patru neperechi si mediane : frontalul,
etmoidul, sfenoidul, occipitalul. Patru perechi: 2 parietale , 2 temporale .

1.1 FRONTALUL
Este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia parte
la formarea cavitatii nazale si orbitale. Prezinta o prtiune solzoasa si o portiune
orizontala formata din o prtiune nazala si o portiune orbitala.
ELEMENTE DECRIPTIVE:

Solzul frontalului
-

formeaza fruntea;

Fata anterioara prezinta:

-

tuberculii frontali;

sub tuberculi, deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate - arcuri

sprancenoase (supraciliare) - sau arcadele orbitale;
intre ele se afla pe linia mediana o suprafata osoasa numita glabela, ce
prezinta sutura metopica;

arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se

articuleaza cu osul zigomatic;
marginile interne ale arcadei sprancenelor si glabelei se prelungesc in jos
spre portiunea nazala a frontalului. Aceasta apare ca o suprafata neregulata si
dintata de pe care pleaca spina nazala;
pe
fiecare
arcada
orbitala
exista
o
supraorbitala care poate fi uneori si un orificiu;
marginea posterioara
laterala a frontalului.

apofizei

scobitura

zigomatice

se

numita incizura

continua

cu creasta

Fata exocraniana:
prezinta pe linia mediana gaura oarba de la care pleaca in sus creasta
frontalului;
de o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni
digitiforme;
-

marginea solzului este dintata si se articuleaza cu oasele parietale.

Portiunea orbitala a frontalului

-

e formata de o scobitura incadrata de doua lame osoase;

prezinta pe linia mediana scobitura etmoidala in forma de 'U' in care

patrunde osul etmoid; ramurile laterale ale scobiturii au niste semicelule care, pe
articulat, sunt completate de semicelulele etmoidului;
de o parte si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase care iau
parte la formarea orbitelor:

aceste lamele osoase au in partea laterala o depresiune numita fosa

glandei lacrimale;

marginile posterioare ale lamelor osoase se articuleza cu aripa mica a

sfenoidului.

Portiunea nazala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articuleaza
anterior cu cele doua oase nazale si posterior cu lama perpendiculara a etmoidului.
Conformatia interna a osului
la nivelul glabelei si lateral de ea osul sare doua cavitati
pneumatice, simetrice numite si sinusurile frontale; cele doua sinusuri sunt
despartite de un sept si se deschid la nivelul nasului in meatul mijlociu.

. 12 Os frontal - vedere inferioara

1.2 ETMOIDUL
Este un os median si nepereche. E asezat intre frontal si sfenoid in partea
bazala a craniului. Este format din lama ciuruita, lama verticala, masele laterale.
ELEMENTE DECRIPTIVE:

Lama ciuruita
-

se afla in patea centrala a osului;

are forma dreptunghiulara;

se caracterizeaza prin existenta unui numar mare de orificii care o

strabat si prin care trec fibrelenervului olfactiv;

se articuleaza anterior si lateral cu osul frontal, posterior cu osul sfenoid.

Lama verticala:
-

este perpendiculara pe lama ciuruita ;

este asezata in median;

prezinta doua portiuni:

una deasupra lamei ciuruite - crista galli - care proemina in cutia

craiana;


una sub lama ciuruita - lama perpendiculara - care formeaza
partea superioara a septului nazal.

Masele laterale (labirinte)

-

sunt asezate pe partile laterale ale lamei ciuruite;

prezinta urmatoarele elemente;

fetele externe sunt formate respectiv dintr-o lama osoasa

subtire numita lama orbitala care ia parte la formarea peretelui
orbitei;

fetele interne au o lama subtire, lama mediala, carre formeaza

peretele extern al cavitatii nazale;

de pe fetele interne se desprind doua lame rasucite in forma de

cornet - cornetele nazale superioare si mijlocii.

sub cornetele nazale superioare eate un spatiu numit meat nazal

superior;

sub cornetele nazale mijlocii este un spatiu numit meat nazal

mijlociu;

fata anterioara a maselor laterale prezinta cavitati care sunt

inchise de celulele etmoidale ale frontalului, formand sinusurile
etmoidale.

1.3 SFENOIDUL
Os nepereche situat in partea centrala a bazei craniului. Vazut de jos in sus
are forma unui fluture. Este alcatuit din: corp, aripi mari, aripi mici, apofizele
pterigoide.
ELEMENTE DESCRIPTIVE:

Corpul
-

este situat central;

are forma cubica (6 fete);

se sudeaza :

anterior - cu frontalul si etmoidul;

posterior - cu occipitalul.

pe fata superioara (endocraniana) prezinta:

anterior - jugul sfenoidal - o suprafata a ce acopera spatiul dintre

aripile mari ;

inapoia jugului
chiazmatic (optic);

se

afla

un

sant

transversal

numit santul

la fiecare extremitate a santului optic sunt orificiile optice prin care

intra in craniu nervii optici care se incruciseaza in santul optic formand
chiazma optica;

posterior - saua turceasca - care este o scobitura ce prezina

urmatoarele elemente:
gropita
hipofizara
- marginita
anterior
de tuberculul
seii, posterior de o ridicatura numita lama patrulatera, care, la
fiecare extremitate are cate o apofiza clinoida posterioara.
tuberculul seii este marginit la extermitati de cate o apofiza
clinoida anterioara.
lama patrulatera se continua posterior cu o suprafata inclinata
care se articuleaza cu occipitalul.

in corpul sfenoidului sunt sapate doua cavitati: sinusurile sfenoide care

se deschid in cavitatea nazala prin meatul nazal superior.

Aripile mici:
sunt doua lame osoase de forma triunghiulara, ce pornesc de pe partile
anterioare ale fetei superioare a corpului;

baza se fixeaza pe corp iar varful se indreapta in sus si inainte;

participa la formarea peretelui superior al orbitei.

Aripile mari:
-

pornesc de pe partile laterale ale corpului;

se indreapta in sus si inainte;
au o forma aproximativa de piramida cu trei fete:

o fata posterioara (centrala) care ia parte la formarea bazei

craniene;

o fata anterioara (orbitala)

o fata externa (temporala) ce formeaza peretele cutiei craniene

intre frontal si temporal.
-

la baza aripii mari sunt mai multe orificii din care:

anterior
superior;

- gaura

rotunda prin

care

trece

nervul

maxilar

posterior - gaura ovala prin care trece nervul mandibular;

intre marginea posterioara a aripii mici si cea anterioara a aripii mari se

afla fisura orbitala superioara prin care se face legatura cu orbita.

Apofizele pterigoidiene:
sunt doua procese osoase care pornesc de pe fata inferioara a corpului
si se indreapta in jos;
-

sunt formate din doua lame externa si interna .

intre lame se afla incizura pterigoidiana.

acestea dau insertii muschilor pterigoidieni.

1.4 OCCIPITALUL

Este un os median si nepereche. El este situat in partea posterioara a cutiei

craniene. Este alcatuit din: corpul osului, doua parti laterale, solzul occipitalului.
Toate acestea sunt grupate in jurul marii gauri occipitale prin care se face legatura
dintre cutia craniana si canalul vertebral.
ELEMENTE DESCRIPTIVE:

Corpul:
-

este situat anterior fata de gaura occipitala pe linia mediana;

are forma cuboida (6 fete):

fata anterioara - se articuleaza cu corpul sfenoidului;

fata superioara - este scobita si sustine bulbul rahidian si puntea;

fata
inferioara
este
rugoasa
si
prezinta
pe
mediana tuberculul faringian, pentru insertia apofizei faringiene;

linia

fetele laterale - se articuleaza cu oasele temporale;

Partile laterale (condiliene):

-

sunt pe laturile gaurii occipitale;

pe fata inferioara a fiecarei parti laterale este o suprafata de articulare

pentru prima vertebra cervicala;

prin fetele laterale, partile laterale se articuleaza cu osul temporal.

Sozul occipitalului:
-

este situat posterior fata de gaura occipitala;

este partea cea mai dezvoltata si subtire;

fata externa:

este convexa;

pe linia mediana prezinta protuberanta occipitala externa de la

care pleaca creasta occipitala externa ce merge pana la marea gaura
occipitala;

de la protuberanta porneste lateral la dreapta si la stanga o linie

curba numita linia nucala superioara;


aproximativ la mijlocul crestei occipitale externe este linia nucala
inferioara;

zona din partea externa de deasupra liniei nucale superioare este

neteda si poarta numele de ul occipital;

zona dintre linia nucala superioara si linia nucala inferioara este

rugoasa, se numeste ul nucal si pe el se insera muschii cefei;
-

fata interna:

este concava si corespunde encefalului;

prezinta median protuberanta occipitala interna de unde pleaca:

in jos - linia mediana si creasta occipitala interna care se
bifurca pe marginile gaurii occipitale;
-

in sus - santul longitudinal superior;

lateral - santul anterior ( transversal);

aceste creste delimiteaza pe fata interna patru scobituri sau fose,

de o parte si de alta a liniei mediane (doua perechi de fose):
fosele
transversal;

cerebrale
-

fosele
transversal;

sunt

situate

deasupra

santului

adapostesc emisferele cerebrale;

cerebeloase
-

sunt

situate

sup

santul

adapostesc emisferele cerebeloase.

1.5 PARIETALUL
Este os pereche asezat pe partile laterale ale cutiei craniene(. 21, 22). Are
forma patrulatera cu o fata externa convexa si o fata interna concava.
ELEMENTE DESCRIPTIVE:

Fata externa:
-

are in mijloc o proeminenta mai accentuata numita eminenta paritala;

sub eminenta parietala sunt doua linii curbe: linia temporala

superioara si linia temporala inferioara pe care se insera muschiul
temporal.

Fata interna - este concava si are mai multe santuri pentru vasele sanguine
si amprentele emisferelor cerebrale.
Marginea superioara:
-

este dintata ;

se articuleaza cu parietalul de partea opusa formand sutura sagitala;

anterior - se articuleaza cu frontalul;

posterior - se articuleaza cu occipitalul;

lateral

se

articuleaza

cu

temporalul.

1.6 TEMPORALUL

Este un os pereche asezat pe partile latero-inferioare ale cutiei craniene;

Are forma neregulata.

Este alcatuit din:

-

partea petromastoidiana;

partea timpanica;

partea hioidiana;

solzul temporalului.

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Partea petromastoidiana:
-

Stanca temporalului (piramida temporalului) :

-

este portiunea cea mai groasa ;

are forma de piramida triunghiulara;

varful - este orientat anterior si median ;

baza - este orientata posterior si lateral, unindu-se cu partea

mastoidiana;
fata anterioara - prezinta o mica scobitura spre varf pentru
ganglionul lui Gasser al nervului trigemen;
fata posterioara - prezinta aproape de mijloc orificiul conductului
auditiv intern prin care trec nervii cranieni;
fata inferioara - formeaza o parte din baza craniului, dand insertii
musculare
in stanca temporalului sunt sapate canale care formeaza labirintul
osos al urechii interne.
-

Partea mastoidiana :
-

este asezata posterior si lateral fata de piramida temporalului;

este o masa osoasa turtita lateral

fata interna :

este rugoasa;

este concava;

da insertii musculare;

anterior si posterior prezinta o proeminenta puternica - apofiza

mastoida;

este strabatuta de santul sigmoidian;

in interiorul fetei sunt sapate celulele mastoide;

mastoida prezinta sinusul mastoidin care se deschide in urechea

mijlocie.

Partea timpanica
-

este o lama osoasa curbata in sus;

marginea anterioara se articuleaza cu radacina apofizei zigomatice;

marginea posterioara se articuleaza cu fata anteriora a apofizei

mastoide;
-

marginea interna este fixata la stanca temporalului;

marginea externa este libera si pe ea se fixeaza extremitatea interna

a partii cartilaginoase a conductului auditiv extern.
fata superioara este concava si este formata din peretele inferior si
peretele lateral a partii osoase a conductului auditiv extern.

fata inferioara este in raport cu baza apofizei stiloide.

Partea hioidiana:
-

este separata de apofiza stiloida ;

are forma conica;

are lungimea de 1,5 cm;

este indreptata in jos si inainte;

serveste ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.

Solzul temporalului:
-

este partea cea mai subtire si mai mare a temporalului;

are forma semicirculara;

fata externa :
-

este convexa ;

prezinta inferior - apofiza zigomatica a temporalului ce se

articuleaza cu osul zigomatic.

baza apofizei zigomatice are forma triunghiulara

este formata dintr-o radacina anterioara si una posterioara;


intre radacina se afla cavitatea glenoidiana a temporalului care
serveste la articularea cu condilul mandibulei.

radacina anterioara formeaza o proeminenta inainte - condilul

temporalului sau tuberculul articular care contribuie la articularea
mandibulei.

varful apofizei zigomatice se articuleaza cu osul zigomatic si

formeaza arcada zigomatica.
-

fata interna

este concava ;

are santuri pentru vase sanguine si amprente cerebrale;

marginile solzului se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu

parietalul.

2 OASELE

FETEI
(viscerocraniu)

Oasele
constitutive
ale
viscerocraniului
sunt
urmatoarele
oase
perechi: lacrimale, nazale, maxilare, palatine, zigomatice (malare),
cornetele
nazale
inferioare, cornetele
nazale
superioare si
oase
neperechi: vomerul si mandibula. Din motive didactice, la aceasta categorie intra
si osul hioid care, topografic, apartine zonei anterioare a gatului.

2.1 OSUL LACRIMAL

este un os pereche, ca o lama dreptunghiulara asezata pe peretele medial al

orbitei;

este asezat intre apofiza frontala a

maxilarului si lama orbitala a etmoidului;

fata orbitala prezinta santul lacrimal care,

impreuna cu santul lacrimal al apofizei
frontalului formeaza santul nazolacrimal.
2.2 OSUL NAZAL

apofiza frontala a maxilarului;

este un os pereche;

are forma unei lame patrulatere, mai

groasa in partea superioara unde se
articuleaza cu frontalul si mai subtire in
partea inferioara prin care se articuleaza
cu cartilajul nazal;

marginea laterala se articuleaza cu

marginea mediana se articuleaza cu osul nazal opus;

fata externa este convexa, este acoperita de piele, formand radacina nasului;

fata interna formeaza o parte din peretele latero-superior al fosei nazale.

2.3 OSUL MAXILAR

este
pereche;

un

os

este asezat in partea centrala a fetei;

este alcatuit dintr-un corp si patru apofize:

-

corpul:

fata anterioara - prezinta in dreptul celor patru dinti niste creste

verticale. Cea din dreptul caninului este mai inalta si deasupra ei se
afla fosa canina. Deasupra fosei canine se afla orificiul supraorbital prin
care trece artera si nervul supraorbital.

fata posterioara este situata in inapoia apofizei zigomatice.

fata superioara formeaza peretele inferior al orbitei;

fata interna (nazala) prezinta in partea inferioara o suprafata de

articulatie pentru osul maxilar de partea opusa. ~napoia acestei
suprafete se afla apofiza palatina.

in corpul maxilarului se afla sinuxul maxilar, o cavitate care se

deschide in meatul nazal mijlociu;
-

cele patru apofize sunt:

1.

apofiza zigomatica - se desprinde la limita dinte fata posterioara si

cea anterioara si se articuleaza cu osul zigomatic;

2.

apofiza frontala - se articuleaza cu osul frontal, iar prin marginea ei

anterioara cu osul nazal;

3.

apofiza palatina - are doua fete si patru margini:

fata superioara face parte din seul bucal;

fata inferioara este rugoasa; face parte din palatul osos;

marginea mediala se articuleaza cu cea de partea opusa

formand sutura palatina mediala care se articuleaza cu vomerul;

marginea laterala se confunda cu fata inferioara;

marginea anterioara prezinta spina nazala anterioara;

marginea posterioara se uneste cu lama

palatinului formand sutura transversa a palatinului;

orizontala

4. apofiza alveolara - prezinta opt scobituri (alveolele dentare)

unde sunt radacinile dintilor.
2.4 OSUL PALATIN

este un os pereche, asezat inpoia marginii posterioara a apofizei palatine a

maxilarului;

este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta: una orizontala si una
verticala;

lama orizontala:
-

este patrulatera;

marginea ei laterala se articuleaza cu marginea inferioara a lamei

verticale;
marginea mediala se articuleaza cu lama opusa formand partea
posterioara a palatului dur;

lama verticala:
-

este patrulatera si este neregulata;

formeaza o parte din peretele lateral al cavitatii nazale;

Marginea superioara are anterior apofiza orbitala iar posterior apofiza

sfenoidala.

2.5 OS ZIGOMATIC (MALAR)

este un os pereche, asezat pe partea latero-inferioara a orbitei;

are o fata exterioara ce corespunde pielii si formeaza relieful umarului
obrazului;

are o fata mediala sau temporala intra in constructia fesei temporale;

marginea anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a maxilarului;

marginea superioara formeaza o parte latero-inferioara a orbitei;

marginea posterioara si cea inferioara sunt libere si formeaza umarul obrazului;

coltul postero-inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului.

2.6

CORNETUL NAZAL INFERIOR

este os pereche;

seamana cu un cornet de hartie de unde ii vine si numele de cornet sau conca;

este situata in cavitatea nazala sub cornetele nazale ale etmoidului;

prezinta doua fete si doua margini;

-

fata mediala este convexa si proemina in cavitatea nazala;

fata laterala este concava si participa la delimitarea meatului inferior;

marginea superioara :
-

se fixeaza anterior pe maxila si posterior pe lama perpendiculara

a palatinului;
-

se articuleaza:

cu osul lacrimal ;

cu osul maxilar;

in sus cu etmoidul.

marginea inferioara este libera.

2.7 CORNETUL NAZAL SUPE-RIOR

este un os pereche;

este situat pe partea inferioara a peretelui

lateral al cavitatii nazale;

are forma unei lame triunghiulare cu baza la

corpul maxilei si varful medial;

fata inferioara este concava si margineste

meatul nazal inferior;

2.8

VOMERUL

este un os nepereche, asezat in median, in

continuarea lamei perpendiculare a etmoidului
contribuind la formarea peretelui median dintre
fosele nazale (septul

nazal).

are forma unei lame patrulatere;

superior se articuleaza cu lama perpediculara a etmoidului;

inferior se articuleaza cu apofiza palatina a maxilarului.

2.9 MANDIBULA (MAXILARUL INFERIOR)

este un os nepereche;

este singurul os mobil al scheletului capului;

se afla la partea inferioara a fetei;

este format din;

-

CORPUL:

are forma de potcoava cu convexitatea anterioara;

posterior prezinta doua extremitati numite ramuri care se continua cu

ramurile mandibulei;

are o fata anterioara, una posterioara si una externa.

fata anterioara:

prezinta pe linia mediana o creasta putin proeminenta numita

simfiza mentonica care se termina cu protuberanta mentonica aflata in
partea ei inferioara;

fata posterioara:
are pe linia mediana doua proeminente mici - apofizele genii sau
spinele mentoniere;
lateral sunt mai multe fosete pentru muschiul digastric, glanda
salivara sublinguala si glanda salivara submandibulara;

fata externa:
in dreptul premolarului se afla orificiul mentonier ce comunica
cu canalul mandibular prin care trec vasele si nervii pentru dintii
inferiori;

marginea superioara a corpului (marginea alveolara) - are 16

alveole dentare pentru dintii inferiori;
-

RAMURILE;

fiecare ramura e patrulatera;

au directie verticala;

fata laterala este rugoasa in partea inferioara si neteda in partea

superioara;

fata mediala: in partea superioara prezinta orificiul mandibular si

deschiderea superioara a canalului mandibular;

coltul
infero-posterior este
mandibulei.

rotunjit

si

formeaza unghiul

marginea superioara prezinta :

anterior - apofiza coronoidiana ce serveste pentru inseria
muschiului temporal;
posterior - apofiza condiliana ce se articuleaza cu cavitatea
glenoida a osului temporal;
scobitura mandibulei - situata intre cele doua apofize, permite
trecerea pachetului vasculonervos maseterian destinat muschiului
omonim.

2.10 OSUL HIOID

este un os nepereche;

este asezat intre mandibula si cartilajul tiroid;

el nu este articulat cu celelalte oase;

se articuleaza prin doua ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale;

are forma literei U cu deschiderea posterioara;

prezinta un corp si patru coarne:

corpul - este patrulater si da isertii muschilor hioidieni;

coarnele - sunt doua mari si doua mici caare dau insertii mai multor muschi.

3 ARHITECTURA SCHELETULUI CAPULUI

Arhitectura neurocraniului si viscerocraniului este in stransa dependenta cu
organele pe care le contin fiecare.
Oasele neurocraniului sunt turtite si puternice, curbate, formate din doua
table de tesut osos compact intre care se afla un strat de tesut spongios. Creierul
exercita, in dezvoltarea lui o presiune de expansiune asupra neurocraniului care
determina atat cresterea volumului acestuia cat si modelarea tabliei interne.
Rezistenta neurocraniului depinde de elasticitatea oselor care il compun si de
rezistenta suturilor. Experimental s-a dovedit ca oasele neurocraniului pot suporta o
depresiune de 1 cm, fara sa apara fractura, iar dupa incetarea exercitarii fortei sa
revina la forma initiala. Cand elasticitatea a fost depasita apare fractura. Prima care
cedeaza este tablia interna.
Factori care au avut ca efect modelarea craniului: statiunea bipeda,
schimbarea modului de hrana si a tipului de masticatie, dezvoltarea limbajului
articulat care a modelat in special viscerocraniul.
Totii acesti factori au determinat: disparitia botului si aparitia barbiei specifice craniului uman, dezvoltarea si verticalizarea fruntii prin procesul de
frontalizare a emisferelor cerebrale;
Structura viscerocraniului a fost determinata in mai mare masura de
procesul masticatiei si, ulterior, de vorbirea articulata. Pe langa acestea a intervenit
si necesitatea dezvolarii functiei respiratorii mult afectata de bipedie.
Factorii modelatori mentionati determina formarea unui sistem articulat cu
zone slabe si de maxima rezistenta. La viscerocraniu sunt 3 stalpi de rezistenta
principali: stalpul nazo-frontal, stalpul zigomatic, stalpul pterigoidian. Toate
astea au importanta in traumatologie si lucrarile protetice.