SCHELTUL CAPULUI

Craniul

Totalitatea oaselor capului formeaza craniul. Acesta este alcatuit dintr-un etaj superior numit
neurocraniu, ce adaposteste encefalul si un alt segment numit viscerocraniu, ce adaposteste orbitele, cavitatea
nazala, gravitatea bucala, cu segmentele periferice ale analizatorilor (fig. 3.9; fig. 3.10).
Neurocraniul
Oasele neurocraniului formeaza cutia craniana. Aceasta are 2 portiuni: bolta craniana (calvaria) si baza
craniului. La alcatuirea neurocraniului iau parte 8 oase: 4 neperchi (frontal, etmoid, sfenoid, si occipital) si 2
perechi (temporal si parietal).

Fig. 3.9. Craniul (Vedere fata) y m frontal; 1. tiditus orbitae; 3. os zigo-nuitic; 4, os maxilar: 5. ramura mandi-huM; 6. lubenailatea maseterina; 7. corpul mandibulei;
H. aperlura piriforma; 9. scua-ma temporalului; 10. gaura mentala; 11. tuberozilalea mandibulei; 12. glabela; 13. orificiul supraorbilal; 14. orificiul infraorbital.

Fig. 3.10. Craniul (Profil)

1. os frontal; 2. orificiul supraorbital; 3. orbita; 4. os nazal; 5. maxilar; 6. orificiul intraorbitar; 7. corp mandibula; 8. gaura mentala; 9.
tuberozitatea maseterina; 10. ramul mandibulei; U. proces coronoid mandibula; 12. condil mandibula; 13. proces stiloid; 14. mastoid; 15. por acustic extern; 16.
linie nucala mijlocie; 17. linie nucala superioara; 18. occipital; 19. sutura lambodoida; 20. parietal; 21. scuama temporalului; 22. zigomatic; 23. aripa mare
sfenuid.

68

Olul frontal eite un os neperche, format dintr-o parte verticala si una orizontala. Partea verticali
(scuama frontalului) formeaza peretele anterior al cutiei craniene si corcipundc fruntii. Ea prezinta 2
tuberozitati frontale ntre care se afla o foscta denumita Glabela. De asemenea participa la delimitarea superioara
a orbitei prin arcurile suprasprncenoasc. Ea adaposteste n interior sinusului frontal. Partea orizontala a
frontalului formeaza tavanul orbitei.
Osul etmold este un os neperche, situat n spatele frontalului si anterior de sfenoid. El arc 3 parti: 1)
orizontala (formeaza lama, ciuruita a etmoidului prin care trec nervii olfactivi) 2) partea verticala ce participa
la formarea septului nazal si a crestei de cocos (crista galii); 3) partea laterala ce participa la formarea
peretelui medial al orbitei, n interiorul osului etmoid se gaseste sinusul etmoidal.
Osul sfenoid este un os neperche ce formeaza partea centrala a bazei craniului, situat ntre etmoid (anterior)
si occipital (posterior). Sfenoidul prezinta un corp central si 4 aripi (2 mici si 2 mari) avnd aspectul
asemanator cu al unui fluture. Corpul sfenoidului prezinta pe fata sa superioara o depresiune numita
seaua turceasca n care se gaseste glanda hipofiza. n interiorul corpului se gaseste o cavitate pneumatica ce
formeaza sinusul sfenoidal, iar fetele laterale vin n raport cu arterele cartoide interne. Aripile mici sunt situate
anterior de cele mai mari si participa la formarea peretelui superior al orbitei. Aripile mari se ntind lateral
pe baza craniului pna la osul parietal si scuama temporalului. Sfenoidul prezinta inferior si 2 apofize osoase
denumite apofize pterigoidiene ce participa la delimitarea posterioara a deschiderii cavitatii nazale.
Osul occipital este un os neperche ce formeaza partea posterioara a bazei craniului si peretele posterior
al cutiei craniene, n centrul sau se gaseste gura occipitala mare ce leaga canalul vertebral de cutia craniana. La
acest nivel, maduva se continua cu trunchiul cerebral. Osul occipital este alcatuit dintr-o parte bazilara, din 2
parti laterale si din scuama occipitalului. Toate sunt centrate de gaura occipitala mare.
Osul temporal este un os pereche care participa la formarea bazei craniului si a calotei craniene. El este
alcatuit din: stnca temporalului, partea mastoidiana, partea hioidian, partea timpanica si scuama
temporalului. Stnca temporalului participa la formarea bazei craniului si n ea se gasesc urecher. medie, cu
cele 3 oscioare, si urechea interna. Este strabatuta de nervii facial si acusticovestibular. Partea mastoidiana este
o parte proeminenta a bazei craniului, n interiorul careia se afla mici cavitati pneumatice denumite celule
mastoidiene. Partea hioidiana este formata din apofizia stiloida pe care si au originea 3 muschi si 2 ligamente
ce formeaza buchetul lui Riolan. Partea timpanica formeaza 2/3 din circumferinta conductului acustic extern.
Scuama temporalului participa la formarea peretelui lateral al cutiei craniene pe fata sa inferioara se gaseste
fosa mandibulara, n care patrunde condilul mandibulei, formnd articulatia temporomandibulara.
Osul parietal este un os pereche si participa la formarea peretilor laterali si superior ai cutiei craniene.
Prezinta o fata interna si una externa. Articulatia acestuia cu frontalul formeaza sutura coronala, iar articulatia cu
occipitalul formeaza sutura lanibiloida. Articulatia mediosagitala ntre cele 2 parietale formeaza sutura sagitala.
69

Viscerocraniul

...

;{. .>

Viscerocraniul este alcatuit dintr-un masiv osos central n jurul osului maxilar si dintr-un os mobil numit
mandibula, n total participa la formarea vicerocraniului 14 oase: 6 pereche si 2 neperchi (vomerul si
mandibula)
Maxilarul este un os pereche ce se sudeaza cu cel de partea opusa pe linia mediana. Este format dintr-un
corp central si mai multe apofize. Corpul central prezinta n interior sinusul maxilar, ce este o cavitate
pneumatica de forma unui cub cu 6 pereti. El comunica cu cavitatea nazala prin deschiderea sa la
nivelul meatului nazal mijlociu. Pe fata sa anterioara se gaseste gaura infraorbitala. Apofizele maxilarului'
sunt: frontala, zigomatica, alveolara si palatina. Apofiza frontala participa la delimitarea peretelui medial al
orbitei. Apofiza zigomatica se articuleaza cu osul zigomatic. Apofiza alveolara formeaza arcada
alveolodentara, n care sunt fixati, prin intermediul alveolelor dentare, dintii superiori. Apofiza palatina
participa la- formarea tavanului cavitatii bucale (bolta palatina).
Osul palatin este un os pereche situat posterior de maxilar. Are aspectul literei L, fiind format dintr-o
lama verticala si una orizontala. Lama orizontala participa la formarea tavanului cavitatii bucale (palatul
osos). Lama verticala participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale.
Osul zigomatic este un os pereche ce bombeaza infero-lateral de orbite si corespunde pometilor
obrajilor.
Osul lacrimal este un os pereche, ce participa la formarea peretelui medial al orbitei.
Osul nazal: os pereche ce participa la formarea piramidei nazale. Inferior, mpreuna cu maxilarele
delimiteaza apertura piriforma ce reprezinta deschiderea anterioara a cavitatii nazale.
Cornetul nazal inferior este un os pereche situat pe peretele lateral al cavitatii nazale, ce delimiteaza un
spatiu numit meat nazal inferior n care se deschide canalul nazolacrimal.
Osul vomer este un os nepereche ce participa la formarea septului nazal osos.
Mandibula este singurul os mobil al craniului visceral, format dintr-un corp situat median si 2 ramuri cu
directie ascendenta spre baza craniului. Corpul prezinta o fata externa pe care se gasesc dinspre medial spre
lateral: protuberanta mentala, tuberculul mental si gura mentala, prin care ies nervii si vasele mentale. Fata
interna a corpului prezinta o creasta numita linia milohioidiana pe care se insera muschiul omonim. Deasupra
liniei se afla fosa glandei sublinguale, iar sub linie fosa glandei submandibulare. Marginea superioara a
corpului mandibulei formeaza arcul alveolodentar n care se gasesc dintii inferiori. Ramurile
mandibulei formeaza cu corpul acesteia un unghi de aproximativ 120 de grade, denumit unghiul mandibulei. Ele
prezinta o fata laterala pe care se gasesc tuberozitatea maseterina (pentru insertia muschilui maseter), o fata
interna pe care se gaseste gaura mandibulei.care se continua cu canalul mandibulei, prin care trec vasele si nervi
alveolari inferiori. Extremitatea superioara a ramurilor mandibulei prezinta anterior apofiza coronoida pe care se
insera muschiul temporal, iar posterior condilul mandibulei, care participa la formarea articulatiei
temporomandibulare.
70

Osul hiold este un os nepereche situat n partea antero-superioara a gtului, ,

sub mandibula si deasupra laringelui. Prezinta un corp si 4 coarne (2 mici si 2 mari).
Este singurul os ce nu se articuleaza cu alte oase, ci este sustinut la acest nivel
numai prin insertii musculare si ligamentare.
;
l!
Orbita
Are o forma de piramida cu 4 pereti, o baza si un vrf. Vrful este ndreptat postero-medial si
corespunde fisurii orbitale superioare (prin care trec nervii cranieni in, IV si VI, venele oftalmice si nervul
oftalmic), si canalul optic (prin care trec nervul optic si artera oftalmica). Prin vrf, orbita comunica cu etajul
mijlociu al endobazei.
Peretele superior este format din lama orbitala a osului frontal si aripa mica a sfenoidului.
Peretele medial este format de procesul frontal al maxilarului, osul lacrimal si fata orbitala a osului
etmoid.
Peretele inferior este format de fetele orbitale ale oaselor maxilar si zigomutic. Este despartit de
peretele lateral prin fisura orbitala inferioara. Pe el se gasesc santul si canalul infraorbital prin care trece
manunchiul vasculonervos cu acelasi nume.
Peretele lateral este format din fata orbitala a zigomaticului si aripa marc a sfenoidului.
Baza orbitei se numeste aditus orbitae. n unghiul superolateral al orbitei se afla fosa lacrimala cu
glanda lacrimala ce secreta lichidul lacrimal. El umecteaza corneea si se aduna n unghiul infero-medial
al orbitei. Aici se gasesc fosa si sacul lacrimal care se continua inferior cu canalul nazolacrimal. Canalul
se deschide n meatul nazal inferior.
Cavitatea nazala
Prezinta 4 pereti si 2 orificii, unul anterior denumit apertura piriforma si altul posterior denumit
choane nazale (ce se deschide n faringe).
Peretele medial sau septul osos al cavitatii nazale este format din osul vomer si lama perpendiculara
a etmoidului.
Peretele superior este format dinspre anterior spre posterior de: oasele nazale, spina frontalului, lama
ciuruita a etmoidului si fetele anterioara si inferioara ale corpului sfenoidului.
Peretele inferior reprezinta n acelasi timp tavanul cavitatii bucale si este format n 2/3 anterioare de
lamele palatine ale maxilarului si n 1/3 posterioara de lamele ori/ontulc ale palatinului.
Peretele Interni este format din partea nazala a maxilarului, masele laterale ale etmoidului, huna
verticala a palatinului, osul lacrimal si lama mediala a procesului plcrigoidinn. l'c ticcsl perete se gasesc 3
proeminente osoase, numite cornete nti/ulc (superior, mijlociu si inferior). Primele 2 apartin etmoidului,
iar cel inferior cslc un os aparte. Intre cornetele iia/.alc si peretele lateral, se formeaza 3 meaturi (supei un,
nu jlociu interior) In meatul nu/al superior se deschide gaura sfenopalatina, n meniul mi/ni mijlociu, Iu
nivelul lnatusului scmilunar, se deschid sinusurile maxilar si frontul, un in montul nn/nl
interior NC deschide canalul nazolacrimal.
71