UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD

FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

MORFOLOGIA DINTILOR SI
ARCADELOR DENTARE
- CURSUL I -

ef. lucr. Dr. Berari Adelina

Arad
2015

Iniierea studiului n problematica morfologiei

funcionale a sistemului stomatognat

Sistemul stomatognat reprezint un ansamblu de esuturi i

organe, diferite din punct de vedere anatomic, dar care sunt
armonizate morfologic n scopul ndeplinirii funciilor de
masticaie, deglutiie, fonaie i fizionomie.

Sinonime :
sistem stomatognatic
biosistem oro-facial
sistem masticator
aparat masticator
aparat manducator

Elemente componente

Elementele constitutive ale aparatului dento-maxilar (A.D.M.)

sunt:
oasele maxilare;
articulaiile temporo-mandibulare (A.T.M):
musculatura aparatului dento-maxilar, din care fac parte:
- muchii mobilizatori ai mandibulei,
- muchii oro-faciali (muchii mimicii),
- musculatura limbii;
dinii;
glandele salivare :
- majore;
- minore;
mucoasa cavitii bucale

Oasele craniului
Scheletul capului sau craniul este format din doua regiuni distincte
din punct de vedere anato-morfologic si functional. Craniul este
adaptat in primul rand functiei de protectie a encefalului,
analizatorilor: acustico-vestibular, vizual, olfactiv, gustativ, si
viscerelor: digestive, respiratorii de la acest nivel. Chiar daca aparte
are functie statica,participa prin insertiile musculare pe care le
gazduieste si la sustinerea functiilor pe care le indeplinesc viscerele
craniului.
In alcatuirea scheletului capului, intra 22 de oase care in
perioada perinatala prezinta intre ele suturi cartilaginoase sau
fibroase, ce le confera un anumit grad de mobilitatecat si
posibilitatea de a creste.
In intervalul destinat cresterii, anumite suturi se osifica,oasele
se sudeaza si craniul apare la adult format dintr-un singur os mare,
ovoid, cu extremitatea posterioara mai voluminoasa.
Oasele sunt in general fixe cu exceptia mandibulei, hioidului si
oaselor urechii medii, care sunt oase mobile .

Craniul este alcatuit din doua parti :

neurocraniul si viscericraniul
Neurocraniul : este denumit aa datorit faptului c adpostete
sistemul nervos central.
Neurocraniul este format din 8 oase: frontalul, etmoidul, sfenoidul,
occipitalul (nepereche), apoi dou parietale i dou temporale.
mpreun ele formeaz calvaria sau bolta craniului i baza
craniului. Oasele neurocraniului au forme variate: unele sunt plane,
altele pneumatice i altele neregulate.

Osul frontal este un os nepereche, aezat n partea anterioar a

craniului, deasupra masivului facial. Este alctuit din dou pri i
anume, o parte vertical i alta orizontal.
Osul frontal prezint o fa endocranian, care vine n raport cu
creierul, i alta exocranian, care vine n raport cu pielea capului.
Partea vertical se mai numete i scuama frontalului. Pe faa
exocranian se afl dou proeminene orizontale aezate deasupra
orbitelor, numite arcadele sprncenoase. Tot pe faa exocranian,
osul frontal prezint dou proeminene osoase situate deasupra
arcadelor sprncenoase, numite bose frontale laterale iar medial se
afl bosa frontal medial sau glabela. n interiorul prii verticale,

n dreptul glabelei se gsesc nite caviti spate ntre tblia intern

i extern a osului, numite sinusurile
frontale. Inferior, frontalul se articuleaz cu etmoidul printr-un an
n
form de U deschis posterior, numit an etmoidal.

Osul etmoid este un os nepereche, aezat n partea anterioar i

median a bazei craniului, sub poriunea orizontal a osului frontal.
El contribuie la formarea peretelui cavitii craniene, precum i a
foselor nazale i orbitale i este alctuit dintr-o parte vertical, o
parte orizontal i dou mase laterale.
Partea orizontal este alctuit dintr-o lam osoas aezat n
anul etmoidal al frontalului. Ea are o form dreptunghiular i
prezint un numr mare de orificii, de unde i denumirea de lam
ciuruit. Aceast lam formeaz plafonul cavitii nazale. Prin
orificiile ei trec nervii olfactivi.
Partea vertical este mprit n dou poriuni: o poriune
numit apofiza crista gali i o poriune numit lama perpendicular
a etmoidului. Masele laterale sunt formaiuni osoase situate pe
prile laterale i inferioare ale lamei ciuruite, n interiorul lor se
gsesc spate nite caviti numite celulele etmoidale

Osul sfenoid este un os nepereche aezat n partea central a

bazei craniului, ntre etmoid i frontal. Osul sfenoid este alctuit din
urmtoarele pri: corpul sfenoidului, aripile mici, aripile mari i
apofizele pterigoide. Corpul sfenoidului are o form neregulat,
cuboidal. Pe faa superioar se observ o adncitur, depresiune numit aua turceasc, n care este adpostit glanda hipofiz. n
corpul sfenoidului se gsesc dou caviti, numite sinusuri
sfenoidale, care comunic cu fosele nazale. Aripile mici sunt dou
lame osoase de form triunghiular aezate n plan orizontal.
Aripile mari sunt dou formaiuni osoase ce se desprind de pe feele
laterale ale corpului sfenoidului; ele prezint trei fee: o fa
cerebral, care contribuie la formarea endobazei; o fa orbital,
care ia parte la formarea peretelui extern al orbitei; o fa temporal,
care formeaz peretele cutiei craniene, ntre frontal i temporal
(fosa temporal). Apofizele pterigoide sunt dou proeminene
osoase care se desprind de faa inferioar a corpului sfenoidului,
ndreptndu-se vertical n jos. Fiecare apofiza pterigoid este
alctuit din dou lame osoase (una intern i alta extern). ntre
cele dou lame se gsete un spaiu care poart numele de fosa
pterigoid.

Osul occipital este un os nepereche situat n partea median,

posterioar i inferioar a capului. Are dou fee antero-superioare
(endocranian) i postero-inferioar (exocranian) i patru
margini. Faa endocranian prezint fosele cerebeloase, fosele
cerebrale, protuberanta occipital intern. Faa exocranian
prezint protuberana occipital extern, liniile occipitale
superioare i inferioare.
Osul occipital are forma unui segment de sfer, prezentnd n
partea sa inferioar un orificiu ovalar - gaura occipital - care
realizeaz comunicarea ntre cavitatea cranian i canalul rahidian.
Occipitalul este alctuit din patru pri: partea bazilar, dou
pri laterale i scuama occipitalului. Partea bazilar sau corpul,
apofiza bazilar este situat anterior fa de gaura occipital. Pe faa
exocranian se afl - 22 - tuberculul faringian, pe care se insera
aponevroza faringian (ce formeaz peretele superior al faringelui),

iar pe faa endocranian se observ un an numit clivus, n care se

afl bulbul rahidian i puntea. Prile laterale sunt dou formaiuni
osoase neregulate aezate lateral, de o parte i de alta a gurii
occipitale. Pe faa exocranian a prilor laterale se afl condilii
occipitali. Scuama occipitalului este situat napoia gurii occipitale,
reprezentnd cea mai mare parte a osului occipital. Ea are dou fee,
una endocranian, care vine n raport cu creierul mare i cu creierul
mic, i alta exocranian, care vine n raport cu pielea i muchii
capului.

Osul temporal este un os pereche aezat n partea inferioar

i lateral a cutiei craniene i particip la formarea bazei craniului
i a calotei craniene.
Osul temporal este alctuit din trei pri; partea pietroas,
timpanic i scuama temporalului. Partea pietroas sau stnca
temporalului are dou fee superioare i dou fee inferioare i este
situat la baza craniului, ntre sfenoid i occipital i are forma unei
piramide. Faa anterioar a stncii temporalului se afl pe endobaza
craniului, iar faa inferioar, pe exobaza craniului. Pe faa anterioar
a osului temporal se observ o mic scobitur - impresiunea
trigemenului - n care se afl ganglionul nervului trigemen. Pe faa
posterioar se gsete orificiul endocranian al conductului auditiv
intern. Faa inferioar a stncii temporalului este neregulat,
prezentnd depresiunea numit fos jugular.
Partea timpanic a osului temporal este situat pe faa
exocranian a temporalului. Este format dintr-o lam osoas,
curbat n sus i alctuiete trei sferturi din orificiul conductului
auditiv extern.
Scuama temporalului este o lam osoas aplatizat, are dou
fee i patru margini, de form aproape semicircular, situat n
partea superioar a osului temporal. Pe faa exocranian a scuamei
temporalului se afl o proeminen osoas, numit apofiza
zigomatic, i o depresiune numit fosa mandibular.

Osul parietal este un os lat de form aproximativ patrulater,

situat de o parte i de alta a liniei mediane, n partea superioar i
lateral a craniului. Prezint o fa exocranian convex i o fa
endocranian concav. Pe faa exocranian se afl bosa parietal i
dou linii curbe. Pe faa endocranian, de form concav se gsesc
fosa parietala i numeroase anuri, n care sunt adpostite vasele
sanguine.
Marginile osului parietal se articuleaz cu poriunea vertical a
osului frontal (cu care formeaz sutura coronar), cu scuama
occipitalului (cu care formeaz sutura lambdoid), cu osul parietal
de pe partea opus (cu care formeaz sutura sagitat a craniului) i
cu scuama osului temporal (cu care formeaz o sutur scuamoas).

Viscerocraniul : sau oasele feei sunt n numr de 15. Ele se grupeaz

formnd cele dou maxilare. Maxilarul superior este alctuit din 13
oase. Acestea sunt: cornetele inferioare, lacrimalele, nazalele, maxilele,
palatinele, zigomaticele (toate pereche) i vomerul, singurul nepereche.
Maxilarul inferior este alctuit dintr-un singur os, mandibula, care este
i singurul os mobil al scheletului capului. Al 15-lea os, hioidul, cu toate
c este situat la nivelul gtului, se studiaz mpreun cu oasele
feei. Oasele viscerocraniului sunt unele pneumatice i neregulate,
altele plane.

Osul palatin este un os pereche de form neregulat, aezat napoia

osului maxilar, este format dintr-o lam osoas orizontal i alta
vertical unite n unghi drept. Lama orizontal se unete cu cea de
pe partea opus, formnd treimea posterioar a bolii palatine.
Lama vertical este de form aproximativ patrulater, formeaz o
parte din peretele lateral al cavitii nazale.

Osul zigomatic sau osul malar este un os pereche aezat n partea

superioar i lateral a feei, El are o form neregulat, prezentnd
dou fee (una intern i alta extern), patru margini i patru
unghiuri. Faa extern vine n raport cu pielea i cu muchii feei,
formnd umrul obrazului. Faa intern intr n constituia fosei
temporale.

Osul lacrimal este un os pereche aezat pe peretele median al fosei

orbitale, are forma unei lame dreptunghiulare, formnd mpreun
cu apofiza frontal a maxilarului canalul nasolacrimal.

Osul nazal are forma unei lame dreptunghiulare. Faa extern a

nazalului este acoperit de piele, iar cea intern formeaz o parte
din peretele superior i lateral al fosei nazale.
Cornetul nazal inferior este un os care se prezint ca o lamel
osoas de form triunghiular. El este fixat printr-o margine de
peretele extern al fosei nazale, iar cealalt margine o are liber.
ntre cornetul nazal inferior i peretele lateral al fosei nazale se afl
un spaiu, numit meatul nazal inferior.
Vomerul este un os nepereche aezat n plan median. Marginea lui
superioar se articuleaz cu faa inferioar a corpului sfenoidului.
Prin marginea lui inferioar vomerul se articuleaz cu lama
perpendicular a etmoidului formnd poriunea osoas a septului
nazal.

Maxila sau maxilarul (superior) este un os pereche i

neregulat, situat n centrul feei, fcnd parte din viscerocraniu. Are
un corp (cu 4 fee: anterioar, infratemporal, orbitar, nazal) i 4
procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conine sinusul
maxilar i canale ce strbat maxila (canalul suborbitar, canale
alveolare).
Fiecare maxil este format din dou oase care s-au sudat n
timpul dezvoltrii embrionare: maxila propriu-zis i osul
incisiv . Uneori, cele dou pri pot fi separate prin sutura
incisiv (Sutura incisiva) sau pot fi complet izolate (cheiloschizis
sau buza de iepure).

CORPUL MAXILEI
Corpul maxilei este poriunea central, globuloas, a maxilei,
avnd forma unei piramide triunghiulare.
Corpul maxilei are o baz, un vrf, patru fee (nazal,
anterioar, infratemporal i orbitar) i trei margini (anterioar,
posterioar i inferioar)

 Faa anterioar
Faa anterioar este uor concav i situat anterolateral.
Ea prezint:
gaura suborbitar aflate dedesubtul marginii orbitale - unde
se deschide canalul infraorbital.
fosa canin o mic depresiune aflat sub gaura suborbitar,
n care i are originea muchiul ridictor al unghiului gurii
incizura sau scobitura nazal o scobitur concav larg,
semioval aflat medial i anterior. Incizurele nazale ale
ambelor maxile particip la delimitarea aperturii piriforme
ce duce n cavitatea nazal.
Faa posterioar sau infratemporal
Faa posterioar sau infratemporal este concav i rugoas i
privete posterolateral formnd peretele anterior al fosei
infratemporal. Este separat de faa anterioar prin procesul
zigomatic. n partea inferioar ea se articuleaz cu osul palatin i cu
procesul pterigoid.
Pe faa posterioar se afl :
tuberozitatea maxilei o convexitate aflat pe partea
inferioar a feei posterioare a maxilei
orificii alveolare n numr de 2-3 situate pe tuberozitatea
maxilei. Orificiile alveolare se continu n grosimea osului
cu canalele alveolare prin care trec ramurile nervoase i
arteiale pentru molari
Faa superioar sau orbitar priveste superior si formeaza
planseul orbitei. Posterior, delimiteaza impreuna cu aripa mare
a osului sfenoid, fisura orbitara inferioara. Prezinta : Santul
infraorbitar care traverseaza partea posterioara a fetei
orbitare dinspre posterior spre anterior, transformandu-se
apoi in canal infraorbitar. Canalul infraorbitar coboara anterior
si medial, apoi se deschide pe fata anterioara a maxilarului prin

orificiul infraorbitar. Prelungirea axelor celor doua canale se

intersecteaza la 1-2 cm anterior de incisivii mediali superiori.
Din canal se detaseaza canaliculele alveolare ( dentare)
superioare, anterioare si mijlocii.

Fata nazala :
Este orientata medial, corespunde bazei piramidei si participa la
delimitarea peretelui lateral al cavitatii nazale
Prezinta :
Hiatul maxilar Highmore reprezinta deschizatura larga a
sinusului maxilar, pe osul izolat
Santul lacrimal coboara anterior de hiatul maxilar, delimitat
de doua creste osoase. Este completat de osul lacrimal si
procesul lacrimal al cornetului nazal inferior in edificarea
canalului nazo-lacrimal

PROCESELE MAXILARULUI :
Procesele (apofizele) maxilarului sunt in numar de 4 : frontal,
zigomatic, palatin si alveolar
Procesul frontal
Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului
maxilar si se interpune intre osul lacrimal, osul nazal si marginea
nazala a frontalului;axul mare este oblic, fiind orientat superior,
posterior si medial; I se descriu doua fete si trei margini:
Fata laterala este divizata in doua arii de catre creasta
lacrimala anterioara care superior care superior se continua cu
marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea
infraorbitala a corpului maxilar; pe ea se insera fascia lacrimala si
fasciculul anterior lidamentului palpebral medial; la unirea crestei
cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste
ca reper pentru pozita sacului lacrmal,
a) aria posterioara excavata si neteda , contrebuie la
formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal ;
b) aria posterioara ,orientata antero-lateral prezinta un
orificiu mic vascular prin care se patrunde in canal lui Parinaud ;
acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului
maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului ;
Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea
peretelui lateral al fosi nazale ; partea postero-superioara se
articuleaza cu labirintul etmoidal ;uneori prezintand semicelule ,
completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare ; sub aceasta
zona rugoasa , exista o creasta cu un traiect usor oblic anteroinferior numita creasta etmoidala ;jumatatea posterioara a acestei
creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie , iar jumatatea
anterioara ,libera ,numita agger nasi, dirijeaza curentii de aer catre

mucoasa olfactiva ; intre creasta etmidala si creasta concala se afla o

arie neteda ,concave medial ,care formeaza atriul meatului nazal
mijlociu;
-marginea anterioara a procesului frontal , subtire , rugoasa , se
articuleaza cu osul nazal corespunzator ;
-marginea posterioasa ,numita si marginea lacrimala este mai
groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara ; se
articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal ;inferior ea se
continua cu buza anterioara a santului lacrimo-nazal;
-marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea
nazala a frontalului,
Procesul palatin
Procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului
dur si a planseului celor doua fose nazale; are forma unei lame
osoase orizontale, mai groasa anterior si mai subtire posterior care
se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a
corpului maxilar; forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul
mare orientat antero-posterior si baza mica anterior; i se descriu
doua fete: superioara, inferioara si trei margini: mediala, posterioara
si laterala;
- fata superioara; este concava in sens transversal, neteda,
avand aspectul unui sant cu directie antero-posterioara;
formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare; la
extremitatea anteromediala, iese in evidenta orificiul superior
al canalului incisiv;
- fata inferioara; este concava, neregulata; in patrimea anterioara
este orientata oblio antero-inferior, pe cand restul procesului este
orientat postero-superior; frecvent, de-a lungul suturii mediane
exista o proeminenta lonitudinala, antero-posterioara, numita
torus palatin.
- in partea posterioara, in apropierea marginii laterala, prezinta
un sant oblic antero-medial numit sant palatin; el continua santul

palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare

si este determinat de traictul nervul palatin mare si vasele palatine
descendente;
- pe craniul adultului se observa o sutura delicata, sutura incisiva
situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale
acestei fete; la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant
interpus intre premaxilar si postmaxilar ; aceasta sutura se intinde
de la foseta incisiva, pana la intervalul dintre incisivul lateral si
canin, mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar.
Rareori, pe unele cranii de copil, exceptional la adult, se observa
sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht, situata inaintea
celei incisive; rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale
premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral.
- marginea mediala, rugoasa, este mai groasa in partea
anterioaea decat in cea posterioaea; se articuleaza cu cea din
partea opusa la nivelul suturii palatine mediane; marginea
mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si
formeaza creasta nazala; in partea anteriora aceasta creasta
prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta
incisiva; creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a
vomerului si cartilajul vomero-nazal; creasta incisiva se
prelungeste anterior cu o apofiza ascutita, care, impreuna cu cea
de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara. La
extremitatea anterioara a acestei margini, inapoia incisivilor
centrali, sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete
variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti, numita fosa
incisiva. In profunzimea acestei fosete pot fi observate, unul, doua
sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive;
Cand orificiul este mic, canalul are forma unui ,,Y''; el se
divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala
corespunzatoare, de fiecare parte a crestei incisive; cand exista doua
canale laterale, ele rezulta din interpunerea osului premaxilar; prin
ele trec: ramul terminal al arterei palatine descendente si nervul

nazoincisiv; uneori mai sunt doua canale in planul median numite

canale incisive anterior si posterior;
Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul
median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic.
- marginea posterioara a procesului palatin, subtire si rugoasa
estet transecersala; se articuleaza cu marginea anterioara a lamei
orizontale a palatinului, formand sutura palatina transversa.
- marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata
interna a procesului alveolar.
Procesul alveolar
Este gros , arcuit , mai lat posterior si excavat pentru a forma
alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor ;formeaza cu cel
din partea opusa , arcul alveolar .
Alveolele dentare
Despartite intre ele prin septul interalveolar, alveolele dentare
sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii
carora le sunt destinate ;cavitatea pentru canin este cea mai adanca
;cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin
septuri interradiculare ;cele pentru incisive, canin si premolarul doi
sunt simple;cea a primului premolar este uneori despartita in doua
alveole secundare ;varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu
mic sau canal, prin care patrund vasele si vervii dentari
corespunzatori ; peretii alveolari externi, care formeaza juga
alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.
Sinusul maxilar
Este o cavitate piramidala, situata in profunzimea corpului
osului maxilar; dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici,
pana la capacitati foarte mari; in medie, voluml sau de 10-15 cm3 .
Logan Turner da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de
marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3,5 cm, latimea
2,5 cm si adancimea (antero-posterioara) 3,2 cm; frecvent pe acelasi

subiect, sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si

dimensiuni diferite.
Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti, o baza, un varf si
prelungiri in numar variabil:
- peretele anterior, corespunde peretelui anterior al corpului
maxilarului si este subtire; in grosimea sa, coboara canalul lui
Parinaud iar in partea superioara a sa proemina extremitatea
anterioara a canalului infraorbital;
- peretele posterior, copespunde tuberozitatii maxilare; desparte
sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala;
- peretele superior, desparte sinusul maxilar de fosa orbitala; este
foarte subtire; pe fata sa maxilara proemina relieful santului si
canalului infraorbital;
- peretele inferior, are aspectul unui sant larg, care se formeaza intre
extremitatile inferioare ale fetelor anterioara, infratemporala si
nazala ale corului maxilar; el corespunde procesului alveolar;
O lama fina de os, ce apartine alveolelor molarilor si celui de al
doilea premolar, desparte acesti dinti de cavitatea sinusala; aceasta
dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de
origine dentara (sinuzita maxilara odontogena);
- baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului
maxilar si prelungirile oaselor vecine.
- varful sinusului maxilar, orientat lateral, ajunge in procesul
zigomatic al maxilarului;
- prelungirile sinusului maxilar; sunt multe si variabile ca forma
de la un subiect la altul:
- prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul
zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic;
- prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii
sinusale, in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali:
aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar,
pe cale alveolara;

- prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului

palatin; existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare.

MANDIBULA
Mandibula sau maxilarul inferior este un os median i
nepereche situat n partea inferioar a feei; este singurul os
mobil al scheletului visceral.
Mandibula este format din dou jumti simetrice,
independente la ft i sudate pe linia median la adult. Prezint
un corp i dou ramuri.
Corpul n form de potcoav are 2 fee (extern, intern), 2
poriuni (superioar - poriunea alveolar, inferioar - baza
mandibulei) i 2 margini (inferioar, superioar); pe marginea
superioar (arcada alveolar inferioar) se afl dinii mandibulari.
Ramurile mandibulei n form de lame patrulatere
ndreptate oblic n sus i napoi prezint 2 fee (lateral, medial),
4 margini (anterioar, posterioar - parotidian, inferioar i
superioar), 2 procese (procesul coronoidian i procesul
condilian). Procesul condilian se articuleaz cu temporalul
(articulaia temporomandibular). Mandibula este strbtut de
canalul mandibulei.
Corpul mandibulei este poriunea orizontal a mandibulei ce se
extinde posterior pn la unghiul mandibulei, este concav napoi
avnd forma de potcoav sau forma unui "U". Are dou poriuni: una
inferioar, mai compact - baza mandibulei - i alta superioar,
care poart dinii - poriunea alveolar. Limita dintre cele dou
poriuni se prezint ca o strangulare a corpului. Unii autori
consider baza mandibulei ca fiind marginea inferioar a corpului.
Corpul mandibulei are dou fee - una extern (anterioar) i alta
intern (posterioar) - i dou margini - una inferioar, i alta
superioar, pe marginea superioar (arcada alveolar inferioar) se
afl dinii mandibulari.

Faa extern
Faa extern sau faa anterioar are pe linia median o
creast vertical puin proeminent - simfiza mentonier , care
este locul de fuziune a celor dou jumti din care se formeaz
mandibula, este fibrocartilaginoas la ft i se osific n primul an
de via. Simfiza mentonier se continu n jos printr-o
proeminen triunghiular, cu baza n jos, - protuberana
mentonier, care este caracteristic speciei umane. Lateral de
simfiza mental, sub dinii incisivi i deasupra protuberanei
mentoniere se afl o depresiune - foseta mentonier (numit
i foseta mental sau foseta incisiv) - pe ea se insereaz
muchiul mentonier (mental) . Lateral de protuberana mentonier
se afl cte un mic tubercul mentonier . Protuberana
mentonier i tubercul mentonier formeaz baza osoas a
mentonului (brbiei).
Pe protuberana mentonier se afl dou puncte
craniometrice: gnation care reprezint punctul cel mai inferior al
liniei mediane a mandibulei i pogonion care este punctul
median cel mai anterior a protuberanei mentale n plan sagital.

Lateral de protuberana mentonier la jumtatea nlimii

corpului mandibulei, sub premolarul al doilea, se afl un orificiu
rotund -gaura mentonier - prin care trece mnunchiul vasculonervos mentonier: ramura mentonier a arterei alveolare inferioare,
vena mentonier i nervul mentonier (Nervus mentalis). Gaura
mentonier reprezint orificiul anterior al canalului mandibular.
De la tuberculul mentonier, sub gaura mentonier pornete, n
sus i napoi, o creast - linia oblic - care se termin pe marginea
anterioar a ramurii mandibulei.
Pe linia oblic se insereaz unii muchi pieloi: anterior se
insereaz muchiul cobortor al buzei inferioare, iar posterior i
sub aceast inserie se insereaz muchiul cobortor al unghiului
gurii. Sub linia oblic, n apropierea marginii inferioare sau pe
partea externa a acesteia, se insereaz pielosul gtului .

Faa intern
Faa intern sau faa posterioar prezint pe linia median
lng marginea inferioar patru mici proeminene osoase: dou
superioare numite spina mentonier superioar sau spina geni
superioar i dou inferioare numite spina mentonier
inferioar sau spina geni inferioar. Pe spina mentonier
superioar se inser muchiul genioglos , iar pe spina mentonier
inferioar muchiul geniohioidian. Spinele mentoniere uneori
fuzioneaz formnd o proeminen unic, sau pot lipsi. Deasupra
spinelor mentoniere adesea se afl gaura lingual (genian) ce
duce ntr-un canal ce strbate mandibula i care conine o ramur
a arterei linguale. Pe faa intern a corpului mandibulei se afl

o creast oblic - linia milohioidian - ce se extinde de la un

punct aflat sub spinele mentoniere pn la marginea anterioar a
ramurii mandibulare posterior de ultimul dinte molar. Linia
milohioidian mparte faa intern a corpului mandibulei n dou
poriuni: una deasupra acestei linii care corespunde cavitii
bucale, alta sub aceast linie care corespunde gtului. Pe linia
milohioidian se insereaz muchiul milohioidian .
Deasupra captului posterior al liniei milohioidian se
insereaz poriunea milofaringian a muchiului constrictor
superior al faringelui. Deasupra poriunii mediale a liniei
milohioidiene se afl o depresiune triunghiular - foseta
sublingual - care gzduiete glanda sublingual. Dedesubtul liniei
milohioidiene, spre extremitatea posterioar, se afl o alt
depresiune, alungit - foset submandibular - care gzduiete
glanda submandibular. Deasupra liniei milohioidiene, la nivelul
premolarilor, se gsete o proeminen inconstant - torusul
mandibular, care are o prevalen de 6% n populaia alb i poate
fi o jen n purtarea unei proteze dentare, n acest caz fiind
ndeprtat pe cale chirurgical.
Marginea inferioar
Marginea inferioar a corpului mandibulei se extinde
posterolateral de la simfiza mentonier pn la marginea
inferioar a ramurii mandibulei. De o parte i de alta a liniei
mediane pe faa intern se afl o depresiune - fosa digastric pe care se insereaz poriunea anterioar a muchiului digastric.
Lateral de fosa digastric, se afl un an determinat de trecerea
arterei faciale.
Marginea superioar
Marginea superioar corespunde poriunii alveolare a
corpului mandibulei (numit i procesul alveolar inferior). Pe
partea liber de sus a poriunii alveolare se afl arcada alveolar
inferioar cu 16 alveole dentare n care se afl rdcinile dinilor

inferiori. Rdcinile dinilor sunt fixate de alveole dentare prin

intermediul periodontului (numit i ligamentul alveolo-dentar sau
ligamentul periodontal). Alveolele dentare sunt separate ntre ele
prin nite perei osoi numii septuri interalveolare . Alveolele
dentare sunt fie uniloculare, fie multiloculare dup numrul
rdcinilor dinilor. Alveolele dentare ale dinilor incisivi, canini,
premolari sunt uniloculare - conin o singur rdcin dentar.
Alveolele dentare ale dinilor molari sunt multiloculare - conin 2 sau
3 rdcini dentare, care sunt separate ntre ele prin septuri
interradiculare.
Pe faa anterioar a poriunii alveolare se afl nite
proeminene verticale, numite eminene alveolare, acestea
corespund reliefului alveolelor dinilor frontali (incisivi i canini)
care proemin n afar. Pe partea posterioar a poriunii alveolare a
mandibulei, sub dinii molari i pe creasta buccinatorului (ce se afl
posterior de ultimul molar pe poriune inferioar a marginii
anterioare a ramurii mandibulei) se insereaz muchiul buccinator.
Ramurile mandibulei sunt dou lame de form patrulater,
care se ridic oblic n sus i napoi de o parte i de alta de la
extremitile posterioare ale corpului mandibulei. Ramurile
prezint 2 fee: lateral, medial, 4 margini: anterioar,
posterioar, inferioar i superioar, 2 procese aflate pe marginea
superioar: procesul coronoidian i procesul condilian. Procesul
condilian se articuleaz cu osul temporal formnd articulaia
temporomandibular. Ramurile formeaz cu corpul un unghi unghiul mandibulei. Valorile medii a unghiului mandibulei sunt
de 133 la vrsta de 0-2 ani, 128 la 7-10 ani, 124 la adult. 127
la persoanele senile. Pe vrful unghiului mandibulei se gsete
un punct craniometric - gonion ce reprezint punctul cel mai
lateral, inferior i posterior al unghiului mandibulei.

Faa lateral
Faa lateral a ramurii mandibulei are puine elemente
anatomice distinctive. n poriunea ei infero-posterioar i pe
unghiul mandibulei se afl o suprafa rugoas alungit tuberozitatea maseteric pe care se insereaz muchiului
maseter.
Faa medial
Faa medial a ramurii mandibulei este mai accidentat.
La mijlocul ei se afl gaura mandibulei, prin care ptrunde
mnunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera i vena
alveolar inferioar i nervul alveolar inferior. Gaura mandibulei
reprezint orificiul posterior al canalului mandibular. Gaura
mandibulei este mrginit anterior de o proeminen triunghiular
- lingula mandibulei care este un reper pentru anestezierea
local a nervului mandibular; lingula mandibulei acoper parial
gaura mandibulei.
Pe lingula mandibulei se insereaz ligamentul
sfenomandibular. Gaura mandibulei este mrginit posterior,
uneori, de o alt proeminen - antilingula, aceasta fiind ntlnit
n 50% de cazuri. De la marginea inferioar a gurii mandibulei,
cu direcia n jos i anterior, spre corpul mandibulei, pleac un
an - anul milohioidian pe unde coboar artera milohioidian
i nervul milohioidian.
n partea inferioar a feei mediale, ctre unghiul
mandibulei, se afl o suprafa rugoas - tuberozitatea
pterigoidian pe care se insereaz muchiului pterigoidian
medial.
Marginea anterioar
Marginea anterioar a ramurii mandibulei este ascuit,
se continu n jos cu linia oblic de pe corpul mandibulei. Pe faa
medial a ramurii mandibulei lng marginea anterioar se afl o
creast - creasta temporal care coboar pe faa medial a

procesului coronoidian de la vrful lui pn la un punct aflat

posterior de ultimul molar. Pe creasta temporal se insereaz
muchiul temporal. Posterior de ultimul molar se afl o depresine
rugoas - fosa retromolar , mrginit medial de poriunea
inferioar a crestei temporale i lateral de linia oblic. Poriunea
orizontal infero-anterioar a fosei retromolare este numit
triunghiul retromolar. n interiorul triunghiul retromolar se afl o
creast - creasta buccinatorului ce se extinde de la baza
procesului coronoidian a mandibulei pn la un punct aflat
posterior de ultimul molar; unii autori consider creasta
buccinatorului ca fiind creasta temporal. Pe creasta
buccinatorului de insereaz poriune mandibular a muchiul
buccinator.
Marginea posterioar
Marginea posterioar a ramurii mandibulei numit
i marginea parotidian se extinde de la procesul condilian pn
la unghiul mandibulei, i este uor convex n poriunea sa
superioar i concav n poriunea sa inferioar. Ea las o
impresiune adnc pe faa anterioar a glandei parotide, care
nconjoar aceast margine.
Marginea inferioar
Marginea inferioar a ramurii mandibulei se continu
anterior cu marginea inferioar a corpului. Marginea inferioar se
ntlnete cu margini posterioar la unghiul mandibulei . Unii
autori nu accept termenul de "margine inferioar", considernd
c unghiul mandibulei este format din ntlnirea marginii
posterioar a ramurii mandibulei cu marginea inferioar a corpului
mandibulei.
Marginea superioar
Marginea superioar a ramurii mandibulei este subire,
are 2 prelungiri: una anterioar - procesul coronoidian i alta
posterioar - procesul condilian. ntre aceste dou procese se
afl o scobitura adnc - incizur (scobitura) mandibulei - prin

care trece mnunchiului vasculonervos maseterin spre muchiul

maseter: arter maseterin, nervul maseterin.
Procesul coronoidian sau apofiza coronoid este o lam
triunghiular, turtit transversal (lateral), situat la captul anterior
al marginii superioare a ramurii mandibulare, are un vrf ascuit
ndreptat n sus i o baza ce se confund cu marginea superioar
a ramurii mandibulei. Marginea anterioar a procesului
coronoidian se continu cu marginea anterioar a ramurii
mandibulare, iar marginea posterioar formeaz peretele anterior
al incizurii mandibulei.
Pe faa medial a procesului se afl o creasta - creasta
temporal - care coboar de la vrful lui pn la un punct aflat
posterior de ultimul molar. Pe procesul coronoidian se inser
muchiul temporal. Inseria muschiului temporal se face pe faa
medial, vrful, marginile anterioar i posterioar ale procesului
coronoidian, pe creasta temporal i pe marginea anterioar a
ramurii mandibulei pn aproape de al treilea dinte molar.
Procesul condilian sau apofiza condilian este situat la
captul posterior al marginii superioare a ramurii mandibulare,
posterior de incizura mandibulei i este format de colul mandibulei
i capul mandibulei.
Capul mandibulei sau condilul mandibular se afl pe poriunea
superioar a procesului condilian, este turtit antero-posterior, are o
form elipsoid, cu axul mare ndreptat medial i napoi. Capul
mandibulei are dou versante (povrniuri) separate de
o creast transversala: versantul anterior articular i versantul
posterior nearticular, mai abrupt.
Versantul anterior i creasta sunt acoperite de un strat subire
de cartilaj i formeaz o suprafa articular, care se articuleaz cu
fosa mandibulara a temporalului i formeaz articulaia
temporomandibular. Versantul posterior nearticular poate fi
acoperit numai pe o mic ntindere de fibrocartilaj.

Colul mandibulei este o coloan ngust aflat sub capul

mandibulei. Pe partea postero-extern a colului mandibulei se
inser ligamentul lateral al articulaiei temporomandibulare, iar pe
pe partea postero-medial a colului mandibular se inser
ligamentul medial al articulaiei temporomandibulare.
Pe partea antero-medial a colului se afl o depresiune mic
- foseta pterigoidian - pe care se insereaz muchiul
pterigoidian lateral. ntre colul mandibulei i ligamentul
sfenomandibular se formeaza butoniera retrocondilian
Juvara prin care trec nervul auriculotemporal, artera maxilar i
vena maxilar.

ARTICULATIA TEMPORO-MANDIBULARA
Articulaia temporo-mandibular ( sau ATM-ul, cum mai este
prescurtat) este cea mai important i mai complex articulaie a
craniului uman.
Caracteristicile principale ale ATM:
Este o articulaie sinovial, care unete mandibula de
craniu;
Este o diartroz;
Este o articulaie bicondilian;
Are o dubl mobilitate, participnd astfel la realizarea
funciilor aparatului stomatognat: masticaie, fonaie,
deglutiie, mimic.
Tulburrile articulaiei temporo-mandibulare sunt dureroase i
apar cel mai frecvent c urmare a unor traumatisme, a
bruxismului sau pot fi cauza unei ocluzii dezechilibrate( restaurri
incorect adaptate ocluzal, edentaii, migrri dentare).

Componentele ATM:
1. Din partea osului temporal al craniului:
Tuberculul articular sau eminena glenoid: este situat
anterior de fosa mandibular i se prezint sub forma unei pante
convexe, limitate inferior de o muchie, care reprezint limita
excursiei maxime a condilului mandibular. Este acoperit de un strat
subire de esut fibros, mai gros la mijloc i n partea exterioar, care
are rol protector i faciliteaz micrile de frecare articulare.
Cavitatea glenoid sau fosa mandibular: este situat pe fa intern
a osului temporal, ntre cele dou rdcini, transvers i
longitudinal, ale zigomei, i gzduiete n repaus condilul
mandibular. Are form semiovoidal cu adncimea medie de 6-7
mm, fiind concav att n sens latero-medial ct i antero-posterior.
La adult, adncimea fosei mandibulare variaz n funcie de tipul de
ocluzie i de stereotipul de masticaie. Cu ct versantele cuspidiene
ale dinilor sunt mai nclinate, cu att fosa mandibular este mai
adnc.
2. Din partea mandibulei:
Condilul mandibular: reprezint extremitatea superioar a
procesului posterior al ramurii mandibulei. Are forma unui trunchi
de con, elipsoidal, cu baza mare orientat superior i acioneaz
ca un pivot al micrilor mandibulare. Are convexitate dubl, n
plan frontal i sagital.
3. Discul sau meniscul articular: ocup spaiul dintre
suprafeele articulare oasoase. Este o formaiune fibrocartilaginoas cu form de lentil biconcav, care rezolv
incongruena dintre suprafeele articulare, cranian i condilian.
Cel mai important rol al discului articular este acela de a-i
modifica poziia i forma n aa fel nct s se adapteze volumului
dintre suprafeele articulare n orice faz a micrilor
mandibulare. El se inser, prin expansiuni sau aripioare, pe
tuberculii median i lateral ai condilului i pe faa posterioar a
colului mandibulei. Condilul i aparatul discal formeaz astfel un

complex anatomic i fiziologic indisociabil, complexul condilodiscal.

Meniscul articular mparte articulaia n dou compartimente:
unul superior (supradiscal, sau temporo-discal) n care sunt
posibile micri de translaie i unul inferior (infradiscal sau discomandibular) n care se efectueaz micri de rotaie.
Elementele de unire alea ATM:
Capsula articular: este o membran de natur conjunctiv,
are form conic, cu baza mare spre craniu i vrful la nivelul
colului condilian. Este subire, alctuit din colagen alb, i prezint
n interior o membran sinovial. Ader de discul articular,
contribuind astfel la delimitarea celor dou compartimente
articulare, leag componenetele osoase ale articulatiei ntre ele ,
susine membrana sinovial i este sediul unor terminaii nervoase.
Membrana sinovial cptuete doar faa intern a capsulei, nu
acoper suprafeele osoase articulare i nici meniscul. Aceasta
delimiteaz cavitatea sinovial, plin cu lichid sinovial.
Ligamentele articulare: sunt de natur colagenic, ntinse de
la baza craniului la colul condilului i au rolul de a ntri faa
medial i lateral a capsulei. Acestea sunt n numr de dou, unul
medial i unul lateral i intervin n controlul proprioceptiv al
micrilor articulare.
n condiii patologice, capsula articular i ligamentelele devin laxe,
favoriznd apariia subluxaiilor i luxaiilor temporomandibulare, cu o simptomatologie dominat de durere. n cursul
luxaiilor se pierd raporturile normale dintre suprafeele articulare,
cu ieirea condilului din fosa mandibular n sens anterior, posterior
sau lateral.

MUSCULATURA APARATULUI DENTOMAXILAR

Musculatura aparatului dento-maxilar ocupa un rol important in
functiile acestuia. Din punct de vedere anatomo-functional, este
grupata in :
Muschii mobilizatori ai mandibulei
Muschii ridicatori
Muschii coboratori
Muschii propulsori
Muschii fetei ( expresiei si mimicii )
Muschii oro-faciali
Muschii periorofaciali
Muschii striati ai viscerelor
Muschii limbii
Muschii vavului palatin
Muschii faringelui
Muschii laringelui
Muschii ridicatori ai mandibulei sunt :
Muschiul temporal
Muschiul maseter
Pterigoidianul intern
Muschii coboratori ai mandibulei sunt :
Muschiul geniohioidian
Muschiul milohioidian
Pantecele anterior al digastricului
Muschii propulsori ai mandibulei sunt :
Muschiul pterigoidian extern ( lateral )

Muchiul temporal
Este cel mai puternic muchi masticator, are forma unui evantai i
este situat n fosa omonim. La exterior este acoperit de fascia
temporal
.
origine : fosa temporal ( linia curb temporal inferioar)
inserii : apofiza coronoid i marginea anterioar a ramurii
ascendente mandibulare (ramura vertical)
aciune: ridicarea mandibulei( prin contracia ntregului
muchi) i retruzie (prin contracia fasciculului posterior)
inervaie : nervul trigemen, ramura inferioar (nervul maxilar
inferior)
caracteristici : muchi pereche, aplatizat i lrgit n evantai,
format din fibre cu dispoziie vertical (fibre anterioare),
oblice i orizontale (fibre posterioare).

Muchiul maseter
Prezint o poriune superficial i una profund, fibrele crora
formeaz o ncruciare muscular. Muchiul are aspectul unui
patrulater i este situat pe faa lateral a
mandibulei. La exterior este acoperit de fascia maseteric
origine : marginea inferioar a arcadei zigomatice
inserii : pe mandibul n jumtatea inferioar i lateral a
ramurii verticale i pe unghiul mandibular.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie : nervul trigemen, ramura inferioar (nervul maxilar
inferior)
caracteristici : muchi pereche, puternic, de form
rectangular, situat anterior de glanda parotid; este
muchiul masticator plasat cel mai superficial.

Muchiul pterigoidian medial

Are form patrulater i este aezat pe faa intern a ramurii
mandibulei.
origine : fosa pterigoidian i suprafaa medial (intern) a
lamei pterigoidiene laterale a osului sfenoid.
inserii : faa intern i inferioar a ramurii ascendente
mandibulare.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie :nervul trigemen
caracteristici : muchi pereche, de form rectangular.
Muchiul pterigoidian lateral
Este situat superior celui medial,fiind format dintr-un fascicul
superior sau sfenoidal i unul inferior sau pterigoidian
Muchiul pterigoidian extern (lateral)
Acesta prezint dou fascicule (superior i inferior)
origine : faa extern a aripii mari a sfenoidului( fasciculul
superior) i suprafaa extern a lamei laterale (extern) a
osului sfenoid (fasciculul inferior)
inserii : foseta antero-intern a condilului mandibular.
aciune: iniiaz deschiderea gurii (coborrea mandibulei),
protruzie i respectiv lateralitate (n contracie unilateral de
partea micrii)
inervaie : nervul trigemen
caracteristici : muchi pereche, scurt, de form triunghiular,
aplatizat i plasat aproape orizontal; este format din fasciculul
superior i cel inferior.

MUSCHII LIMBII
Muschii limbii sunt muschi striati, in numar de 17, opt pereche
si unul nepereche. Dupa originea lor se clasifica in muschi extrinseci
(scheletici) si muschi intrinseci (nescheletici).
Insertii.
Muschii extinseci au origine pe oasele invecinate si prin
contractie modifica pozitia limbii. Ei sunt reprezentati de genioglos,
hioglos, stiloglos, palatoglos, faringoglos si amigdaloglos.
Muschiul genioglos este cel mai puternic muschi al limbii. Se
insera la nivelul apofizelor genii superioare, de unde fibrele
sale se indreapta spre fata dorsala a limbii. Prin contractia
fibrelor anterioare varful limbii este tras infero-posterior,

fibrele mijlocii produc propulsia limbii, iar fibrele inferioare

mobilizeaza limba supero-posterior. Contractia in ansamblu a
fibrelor musculare confera limbii o forma globuloasa, aplicando in acelasi timp pe planseul bucal.
Muschiul hioglos este dispus pe marginea limbii. Se insera la
nivelul osului hioid si apoi pe fata laterala a septului lingual.
Asigura retropulsia si coborarea limbii.
Muschiul stiloglos se insera pe apofiza stiloida si ligamentul
stilo-mandibular de unde se orienteaza catre limba, inseranduse la nivelul septului lingual. Prin contractie duce limba
postero-superior si mareste diametrul transversal al limbii.
Muschiul palatoglos (sau glosostafilin) se insera pe fata inferioara
a aponevrozei palatine, terminandu-se in grosimea bazei limbii si
in zona posterioara a marginii acesteia. Prin contractie mobilizeaza
limba postero-superior.
Muschiul faringoglos se desprinde din constrictorul superior al
faringelui, fibrele musculare confundandu-se cu cele ale
muschiului genioglos, stiloglos si lingual inferior. Asigura
mobilizarea limbii postero-superior.
Muschiul amigdaloglos este un muschi subtire, inconstant. Ridica
baza limbii, aplicand-o pe palatul moale.

Muschii intrinseci isi au originea si insertia in interiorul limbii (pe

septul lingual si aponevroza linguala) si determina modificarea
formei limbii. Ei sunt reprezentati de longitudinalul superior,
longitudinalul inferior, muschii transvers si vertical.
Muschiul longitudinal superior este muschiul nepereche al
limbii. Asigura scurtarea limbii si mobilizarea varfului
postero-superior.
Muschiul longitudinal inferior scurteaza limba si mobilizeaza
varful postero-inferior.
Muschiul transvers determina prin contractie micsorarea
diametrului lingual transversal, ingustand limba si
proiectandu-i varful inainte. Muschiul vertical determina
micsorarea diametrului lingual dorso-ventral.
Actiune. In ansamblu, contractia coordonata a musculaturii
linguale imprima acesteia miscari simetrice (in timpul deglutitiei,
fonatiei, prehensiunii si inciziei alimentelor) sau asimetrice (in
timpul masticatiei, cand are loc interpunerea alimentelor intre
suprafetele ocluzale antagoniste).

GLANDELE SALIVARE
Sunt glande cu secretie externa, secreta saliva ce e varsata in
cavitatea bucala. Glandele au fost sistematizate dupa marime in
glande salivare mici si mari.Glandele salivare mici se prezinta ca
niste noduli ovoizi raspanditi sub mucoasa cavitatii bucale. Ele
poarta numele regiunii in care se gasesc in acest fel: glande labiale
(pe buze), glande bucale si molare la nivelul obrajilor, glande
palatine care se gasesc la nivelul palatului dur si la nivelul valului
palatin, glande linguale la limba

Glandele salivare mari sunt 3 perechi: glande parotide,

submandibulare, si sublinguale, iar glandele salivare mici sunt :
glandele labiale, bucale , palatine si linguale .
GLANDA PAROTIDA
Este cea mai mare situata inferior de ductul auditiv extern
posterior de ramura mandibulei intr-o depresiune numita fosa
retromandibulara. Datorita continutului fosa devine loja parotidiana.
Ei I se descriu 6 pereti: lateral, medial, anterior, posterior,
superior,inferior.
Peretele lateral e format de lama superficiala a fasciei
cervicale. Peretele posterior e format de procesul mastoidian pe
care se insera muschiul sternocleidomastoidian, pantecele posterior
almuschiului digastric, iar mai profund se gaseste buchetul stilian.
Peretele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul
maseter si pterigoidian median.Peretele median e faringele.Peretele
superior e dat de articulatia temporomandibulara si meatul acustic
extern. Peretele inferior e alcatuit de o lama fibroasa care e
despartitoarea submandibulo-parotidiana.
Parotida are o forma neregulata cu o portiune principala care e
corpul glandei si are o forma prismatic triunghiulara cu o fata
externa, una anterioara, alta posterioara, o margine intern. De
asemenea glandei I se descrie o fata superioara si una inferioara. Are
o culoare cenusie rosiatica, iar in timpul activitatii glanda are un
aspect lobulat.
Greutatea este de 25-30g, volumul e variabil in limitele
normalului, iar capacitatea dintre glandele mici si mari poate fi de
1:5.
Glanda parotida este o glanda tubuloacinoasa de tip seros,
formata din acin secretori si un sistem de canale excretoare.

Saliva secretata de glanda parotida este de tip seros.

Vascularizatia arteriala a glandei parotide provine carotida
externa si artera temporala superficiala iar sangele venos este
colectat de catre vena jugulara externa.
Limfa este drenata de catre ganglionii parotidieni, de unde
ajung la nivelul ganglionilor cervicali.
Glanda parotida prezinta inervatie parasimpatica si simpatica.
Stimulii parasimpatici stimuleaza secretia salivara a glandei. Fibrele
parasimpatice pleaca din nucleul salivator inferior.

Glanda submandibulara
Este situata intr-o loja, in vecinatatea fetei interne a
mandibulei, intre corpul osului hioid si unghiul mandibulei. Este mai
mica decat glanda parotida, avand aproximativ 25% din volumul
acesteia iar loja sa comunica cu regiunea amigdaliana si spatiul
maxilo-faringian, situatie anatomica cu importanta in propagarea
infectiilor.
Glanda submaxilara este formata din lobuli primitivi, secundari
si acini, inveliti de o stroma conjunctiva si are o structura mixta,
sero-mucoasa. Saliva sa are o consistenta intermediara intre saliva
parotidiana, foarte lichida, si saliva glandei sublinguale, foarte
vascoasa si este drenata prin intermediul canalului
submandibular Wharton, care se deschide in planseul bucal, in
vecinatatea frenului lingual.
Pe radiografie este uneori vizibila ca o zona hipertransparenta
prin comparatie cu opacitatea structurii mandibulare invecinate.
Glanda sublinguala
Este cea mai mica dintre glandele salivare principale, situata
imediat submucos, pe planseul bucal, parasagital fata de frenul
limbii. Saliva glandei sublinguale are o consistenta foarte
vascoasa si este drenata printr-un canal principal, canalul
Bartholin, care se deschide in planseu alaturi de canalul
Wharton al glandei submandibulare si prin alte canale
accesorii, Rivinius, situate submucos.
Proprieti
Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi
Aspectul salivei este opalescent
pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)
Compoziia chimic a salivei
Saliva conine
ap 99,5%
reziduu uscat 0,5% (substane anorganice 0,2% i substane
organice 0,3%)

Componente:
Amilaza salivar hidrolizeaz amidonul preparat pn la maltoz
trecnd prin stadii intermediare de dextrine.
Mucinele salivare au rol n formarea bolului alimentar, asigur
masticaia, deglutiia i vorbirea, particip la sistemele tampon
salivare.
Ali constitueni:
Imunoglobulinele asigur aprarea antibacterian.
Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibnd dezvoltarea
bacteriilor, virusurilor i micoplasmelor.
Natriul i clorul
Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu,
fluor.
Rol

digestiv
protectiv
antibacterian
de stimulare a receptorilor gustativi
n meninerea echilibrului hidroelectrolitic i acidobazic.
excretor pentru: metabolii (uree, amoniac),
substane toxice (Pb, Hg, alcool, cocain, nicotin)

CAVITATEA BUCALA

Cavitatea bucala sau gura este segmental initial sau facial al

canalului alimentar. Aici au loc procese digestive ca: triturare,
insalivatie, deglutitie. Cavitatea bucala mai serveste si la trecerea
aerului in timpul respiratiei, cat si articularea sunetelor emise de
laringe. In cavitatea bucala se mai gasesc si receptorii gustului, ai
simtului ocluzal si ai stereognoziei.
Asezare
Cavitatea bucala este asezata sub fosele nazale, deasupra
diafragmului muscular al gurii si anterior fata de faringe cu care
comunica prin istmul gatului.
Cavitatea bucala este subdivizata de procesele alveolare si de
dinti in vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa.
Pereti si continut
Cavitatea bucala poate fi comparata cu o camera cu sase pereti:
un perete anterior format de buze si arcadele gingivodentare, doi
pereti laterali corespunzand obrajilor, un perete superior
corespunzand boltei palatine, un perete inferior corespunzand
limbii si regiunii sublinguale si un perete posterior format de valul
palatin si de istmul buco-faringian.
In afara de acesti pereti in cavitatea bucala se mai afla: limba,
dintii, amigdalele si glandele salivare anexate.

Cavitatii bucale i se descriu doua portiuni si anume: vestibulul

bucal si cavitatea bucala propriu-zisa.
Cavitatea bucala propriu-zisa
Portiunea din cavitatea bucala situate posterior de arcadele
dentare formeaza cavitatea bucala propriu-zisa. In mod obisnuit
cand vorbim de cavitatea bucala ne referim la gura deschisa si
putem descrie cei sase pereti ai acestei cavitati enuntati mai sus.
Peretele superior al cavitatii bucale
In alcatuirea acestui perete intra oasele ce separa cavitatea
nazala de cea bucala si se numeste bolta palatine sau palatal dur.
Bolta palatine este delimitate anterior si lateral de procesele
alveolare ale maxilarului superior, iar posterior se continua cu valul
palatin sau palatal moale. Acest perete este concav atat in sens
anteroposterior cat si transversal. Este mai lung decat lat. Cand
boltirea este mai accentuate, regiunea se numeste bolta
ogivala.Cavitatea bucala sau gura este segmental initial sau facial al
canalului alimentar. Aici au loc procese digestive ca: triturare,
insalivatie, deglutitie. Cavitatea bucala mai serveste si la trecerea
aerului in timpul respiratiei, cat si articularea sunetelor emise de

laringe. In cavitatea bucala se mai gasesc si receptorii gustului, ai

simtului ocluzal si ai stereognoziei.
Bolile mucoasei cavitatii orale
Sunt: Catarul (inflamaia mucoasei bucale), Candidoza (o micoz),
Afte (vezicule), Stomatite infecioase (produse de virusuri, bacterii,
ciuperci), Gingivite, Lichen Plan, Tumori benigne i maligne.
Bolile gingiei (parodoniului marginal)
Sunt caracterizate n funcie de cauz si modul de evoluie n:
A. Inflamatorii
1. Acute: gingivostomatite, abces gingival
2. Cronice: parodontite marginale cronice
B. Tumorale
1. Benigne: epulisul,
2. Maligne: carcinomul