Universitatea Pedagogic de Stat Ion Creang

Facultatea Arte Plastice i Design

Referat
la Anatomia Artistic
Tema : Construcia anatomic a
craniului



Elaborat : Suman V.
Verificat :



Chiinu 2013



Scopuri :
S localizeze i s explice rolul prilor
componente ale craniului

Obiective:

Craniul sau cutia craniana (din latina cranium; denumire
populara: teasta, din latinescul testa, cap) este o structura
osoasa care contine si protejeaza encefalul. Acesta se afla in
partea superioara a endoscheletului mamiferelor. Craniul uman
este compus din opt oase care impreuna formeaza o cavitate
ovoida cu duritate variabila si cu o capacitate de circa 1.450 ml
(la adulti).
Craniul reprezint baza anatomic a capului. Protejeaz
creierul, organele de sim ( ochii, urechea medie si intern) i
poriunile craniale ale sistemelor respirator si digestiv. Servete,
de asemenea, insertiei muschilor faciali si masticatori.
Oasele craniului propriu-zis sunt unite intre ele prin suturi
care se osifica in timp. Singurele oase mobilizate al craniului
sunt mandibula si hioidul.
Partea aborala a craniului reprezinta craniul propriu-zis sau
neurocraniul (Cranium/Neurocranium) si este format din oasele
care delimiteaza cavitatea craniana, oasele craniului (Ossa
cranii). Cele plasate in plan sagital sunt impare: occipitalul,
sfenoid, etmoidul, vomerul si interparietalul. Oase pare sunt:
parietalul, temporalul si frontalul.
Partea rostrala a craniului, cuprinzand cavitatile nazale,
cavitatea orala, mandibula si hioidul este denumita fata (Facies)
sau splanhnocraniu (Splanchnocranium) sau viscerocraniu.
Oasele fetei (Ossa faciei) sunt pare si sunt reprezentate de:
zigomatic, maxilar, lacrimal, nazal, incisiv, palatin si mandibula.
Hioidul este format din mai multe parti componente. La
animalele domestice, splanchnocraniul este mai dezvoltat decat
neurocraniul.
Oasele capului sunt late. Sunt formate din doua lame de
tesut osos compact, una externa si una interna (Lamina externa
et lamina interna), intre care se gaseste un strat spongios,
denumit diploe (Diploe). In unele oase, inca din perioada
prenatala, aceasta se resoarbe si este inlocuita de invaginari ale
mucoasei respiratorii din cavitatile nazale. Se formeaza, astfel,
spatii pneumatice care comunica direct sau indirect cu
cavitatile nazale, denumite sinusuri paranazale (Sinus
paranasales).
Craniul este format din dou pari : cutia cranian i masivul
facial. Cutia cranian se mai numete craniu cerebral. Este
alctuit din oase pare i impare. Oasele impare sunt : frontal,
occipital i sfenoid. Oasele pare sunt : parietal i temporal.
Osul frontal este aezat n partea anterioar (n fa) a cutii
craniene. Au o importan plastic dou proeminene care se
afl deasupra cavitaii orbitale numite arcade sprncenoase care
la craniile masculine sunt mai evideniate ca la cele feminine.
Mai sus de arcadele sprncenoase se afla doi tuberculi frontali,
care se observ la copii noi-nscui. Aceti tuberculi ajut la
modelarea suprafeii frunii. Osul frontalse unete cu oasele
parietale prin sutura coronar.
Oasele parietale formeaz colota cutiei craniene. Sunt
aezate n partea superioar a cutiei craniene. Sunt aezate n
partea superioar a cutiei craniene. Au form patrulater
neregulat, se unesc ntre ele prin sutura sagital. Fiecare os
parietal are pe suprafaa lui cite un tubercul parietal. Oasele
parietale se unesc cu osul occidital prin sutura lambdoid.
Osul occipital e os impar aezat la baza cutiei craniene n
partea inferioar al ei. Dac l privim de jos, observm pe
suprafaa lui orificiul occipital (o gaur). Prin ea are loc
comunicarea dintre creier i mduva spinrii. Din ambele pri
al ei se afl doi condili occipital. Ei se articuleaz cu prima
vertebra al gtului atlas. Mai sus de gaura occipital se afl o
proeminen numit tubercular occipital, care la craniile
masculine este mai evideniat ca la cele feminine.
Osul temporal e aezat pe partea lateral a cutiei craniene sub
osul parietal. Este considerat unul dintre cele mai complicate
oase ale craniului. Pe suprafea lui, aproape de mijloc se afl
conductul auditiv. Mai jos de el dou apofize. Apofiza
mastoid cu contur rotund i apofiza stiloid, ascuit. n faa
conductului auditv se afl arcada zigomatic. Pe marginea
inferioar a ei, se afl o cavitate articular, locul unde se unesc
osul temporal cu mandibula.
Osul sfenoid are o form neregulat. Pe suprafaa lui se vede
doar o mic parte a lui din ambele pri ale cutiei craniene. Este
un os median i nepereche ce ia parte la formarea bazei
craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii),
plafonului foselor nazale, plafonului i peretelui lateral ai
orbitei, fisurilor orbitare superioar i inferioar, parial fosele
temporal i pterigopalatin. Are forma unui fluture cu aripile
ntinse sau unei viespi n zbor. Prezint un corp i ase
prelungiri - apofize: dou din ele sunt aripile mari, alte dou
aripile mici, toate ntinse lateral, iar dou apofize sunt orientate
n jos, apofizele pterigoide, conine sinusul sfenoidal. Se
articuleaz cu osul frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal,
vomer, palatin, zigomatic.
Oasele masivului facial : dou nazale, dou maxilare, dou
zigomatice (malare),mandibula (maxilarul inferior ).
Oasele nazale sunt aezate la baza nasului, au form
patrulater. n partea de sus se unesc cu osul frontal, la mijloc-
ntre ele, lateral cu maxilarele superioare. n partea de jos
mrginesc cavitatea nazal. De forma, nclinaia, lungimea
oaselor nazale depinde lungimea nasului i forma lui.
Maxilarele superioare sunt aezate n centrul feei i
particip la formarea cavitilor orbitare, nazale i bucale. Sunt
formate din corp i trei apofize. Cea frontal se ndreapt n
sus, unindu-se cu osul frontal, lateral cu cel nazal, n cealalt
parte mrginete cavitatea orbitar. Apofiza orizontal se
unete cu osul zigomatic, cea auviolar are pe suprafaa ei 8
alviole, locul unde sunt implantate rdcinile dinilor. Oasele
maxilare se unesc mai jos de cavitatea nazal. n procesul
acestei uniri apare spina nazal. Dup ea se msoar nlimea
nasului din profil.
Oasle zigomatice se afl pe prile laterale ale feii. Prezint
cele mai variabile elemente ale ei, adic, la diferii oameni,
mrimea, nclinaia, distana ntre ele este diferit. Aceste oase
servesc ca pies de legtur dintre cutia cranian i masivul
facial.
Mandibula este unicul os impar din oasele masivului facial, i
unicul os mobil din oasele craniului. Se afl n partea inferioar
a feei. Este alctuit din corp i dou ramuri. Pe marginea de
sus al corpului mandibulei se afl 16 alviole. Pe marginea de jos
a corpului se afl o proeminen de form tringhiular numit
protuberana mentonier.
Fiecare ramur n partea de sus prezint o tietur n form
de semilun, mrginit de doua apofize, una articular, cu
contur rotund, i a doua coronar, cu contur ascuit.







Repere craniometrice la desenarea craniului
Fa
Eu (Eurion) - sunt aezate pe oasele parietale
- arat limea maxim a cutiei craniene
Ft (Fronto - temporale)
- se afl pe liniile fronto-temporale
-ne arat partea frontalului ce se ngusteaz
Zy (Zighion)- sunt aezate pe arcadele zigomatice
-arat limea feii n partea de jos

Profil
V (Vertex) - se afl pe sutura sapital
-e punctul cel mai inalt al bolii
G(Glabela)-se afl