Craniul sau cutia cranian (din latin cranium; denumire popular: east , din latinescul testa, cap) este

te o structur
osoas care con ine i protejeaz encefalul. la animalele vertebrate craniate. Aceasta se afl n partea superioar a
endoscheletului mamiferelor. Craniul uman este compus din opt oase care mpreun formeaz o cavitate ovoid cu
duritate variabil i cu o capacitate de circa .!"# ml (la adul i).
Oasele neurocraniului
Osul frontal (lat: os frontale )
Osul etmoid (lat: os ethmoidale )
Osul sfenoid (lat: os sphenoidale )
Osul occipital (lat: os occipitale )
Osul parietal (2) (lat: os parietale )
Oasele suturale (lat: ossa suturalia )
Osul temporal (2) (lat: os temporale )
FRONTAL
Osul frontal este un os nepereche, asezat n partea anterioara a cutiei craniene. I se pot distinge mai
multe portiuni:
Solzul este partea verticala a osului frontal; el formeaza fruntea. Pe fata anterioara a solzului se afla
proeminente numite tuberculi frontali sau eminente frontale.
u! tu!erculii frontali, deasupra or!itelor, sunt doua proeminente arcuate, care poarta denumirea de arcuri
sprncrenare sau arcade orbitale; ntre ele, pe linia mediana, se aflaglabela, o suprafata osoasa care prezinta
pe linia mediana o sutura dintata, sutura metopica; la unele cranii adulte aceasta sutura lipseste, dar e"ista n
timpul dezvoltarii.
#rcadele or!itale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul zigomatic.
$arginile interne ale arcadelor spr%ncenoase si gla!ela se prelungesc n &os prin portiunea nazala a
frontalului. #ceasta prezinta o sco!itura numita incizura nazala si se termina ascutita, spina nazala a
frontalului sau spina frontala. Pe fiecare arcada or!itala, spre e"tremitatea interna, se o!serva o sco!itura
numita incizura supraorbitala; n unele cazuri se prezinta ca un orificiu supraor!ital. $arginea posterioara a
apofizei zigomatice se continua n sus si napoi cu o creasta, creasta laterala a frontalului.
$arginea fiecarei arcade or!itale se continua posterior cu o lama triunghiulara, apofiza
orbitala sau lama orbitala, care formeaza o parte din peretele superior al or!itei; ntre marginile mediale ale
celor doua apofize or!itale ram%ne un spatiu, incizura etmoidala, vizi!ila pe fata or!itala a osului frontal. Pe
marginile incizurii etmoidale sunt niste sco!ituri mici, numite celule etmoidale; ele reprezinta continuarea
sinusurilor etmoidale. Pe fata interna a frontalului, pe linia mediana, se afla un sant, santul sagital, care, n
partea anterioara, se continua cu creasta frontala. $arginea posterioara a frontalului este crestata si se
articuleaza cu oasele parietale.
'n osul frontal, n regiunea de la !aza nasului, napoia incizurii nazale, sunt doua cavitati
neregulate, sinusurile frontale. (iecare sinus frontal comunica cu cavitatea nazala printr)uncanal
frontonazal, care se deschide n meatul mi&lociu.
ETMOID
Osul etmoid este un os nepereche. *l apartine at%t cutiei craniene, c%t si craniului visceral. e afla
asezat la partea dinainte a cutiei craniene, ntre frontal si sfenoid, si este format din: lama ciuruita, lama
verticala si masele laterale. Lama ciuruita a etmoidului este partea centrala a etmoidului si ocupa incizura
etmoidala. #re forma dreptunghiulara, cu lungimea antero)posterioara, si este caracterizata prin e"istenta
unui mare numar de orificii care o stra!at si prin care trec fi!rele nervilor olfactivi. +ama ciuruita se
articuleaza, anterior si lateral, cu osul frontal, iar posterior cu osul sfenoid si formeaza plafonul cavitatii
nazale. +ama verticala a etmoidului este perpendiculara pe lama ciuruita si este asezata n planul median. *a
are doua parti: una deasupra lamei ciuruite, numita apofiza crista galli, si alta su! lama ciuruita,
numita lama perpendiculara.
Apofiza crista galli, creasta de cocos, are forma unei lame groase triunghiulare, care proemina n
cutia craniana. Prin marginea ei anterioara se articuleaza cu osul frontal, iar pe marginea ei posterioara se
fi"eaza coasa creierului.
Lama perpendiculara se prezinta ca o lama su!tire, cu forma dreptunghiulara, si formeaza partea
superioara a septului nazal.
Masele laterale se mai numesc labirinte si sunt asezate pe partile laterale inferioare ale lamei
ciuruite. *le au forma apro"imativ cu!ica. (etele e"terne ale maselor laterale sunt formate din c%te o lama
su!tire, lama orbitala, care contri!uie la formarea peretelui medial al or!itei. (etele interne ale maselor
laterale sunt formate, de asemenea, din c%te o lama su!tire, lama mediala, si formeaza peretele e"tern al
cavitatii nazale. #ceasta lama prezinta doua ndoituri cur!ate n &os, cunoscute su! numele de cornete
nazale ) cornetul nazal superior si cornetul nazal mijlociu. u! cornetul nazal superior este un spatiu
) meatul nazal superior, iar su! cornetul nazal mi&lociu este un altul ) meatul nazal mijlociu. Pe fata
superioara a masei laterale se afla niste cavitati care sunt nchise de celulele etmoidale ale frontalului,
form%nd mpreuna sinusurile etmoidale. #ceste sinusuri se gasesc si n grosimea maselor laterale.
SFENOID

Osul sfenoid - Fata inferioara Osul sfenoid - Fata superioara

Osul sfenoid este un os nepereche. *l se gaseste n partea centrala a !azei craniului. Privit pe fata
inferioara, are forma unui fluture. *l este format din urmatoarele parti: corpul, aripile mici, aripile
mari si apofizele pterigoide.
Corpul sfenoidului este partea centrala care se sudeaza anterior cu frontalul si etmoidul, iar posterior
cu occipitalul. Pe fata superioara a corpului se afla o sco!itura transversala, care poarta denumirea de saua
turceasca. 'n fundul acesteia este o gropita, gropita hipofizara, n care este adapostita glanda hipofiza.
$arginea anterioara a seii turcesti este formata dintr)un tu!ercul numit tuberculul seii. Pe fiecare latura a
tu!erculului seii este o apofiza, apofiza clinoida anterioara. Posterior, saua este marginita de o ridicatura
lamelara, numita lama patrulatera. Pe fiecare latura, lama patrulatera prezinta unghiuri supero)laterale,
denumiteapofize clinoide posterioare. +ama patrulatera se continua, posterior, cu o suprafata nclinata, care
se articuleaza cu corpul occipitalului. 'naintea tu!erculului seii se o!serva un sant transversal, santul
optic sau santul chiasmatic. +a fiecare e"tremitate a santului optic se gaseste un orificiu, numit orificiul
optic; prin cele doua orificii intra n craniu nervii optici, care, n santul optic (santul chiasmatic), se
ncruciseaza, form%nd chiasma optica. Portiunea de pe fata superioara, aflata naintea santului optic, poarta
numele de jugul sfenoidului si se articuleaza cu etmoidul. 'n corpul sfenoidului sunt sapate doua cavitati
) sinusurile sfenoidale ) care se deschid n cavitatea nazala prin orificii situate n meaturile superioare.
Aripile mici ale sfenoidului sunt doua lame osoase de forma triunghiulara, care pornesc de pe partile
anterioare ale marginilor fetei superioare a corpului. ,aza este fi"ata pe corpul sfenoidului, iar v%rful este
ndreptat n sus si nainte. ,aza fiecarei aripi mici corespunde e"tremitatii santului optic si nchide orificiul
optic. -nghiul medial posterior al aripii mici corespunde tu!erculului seii turcesti si formeaza apofiza
clinoida anterioara. Prin marginile anterioare se articuleaza cu frontalul si cu etmoidul. #ripile mici
contri!uie la formareaperetelui superior al or!itei.
Aripile mari ale sfenoidului reprezinta doua apofize mari, care pornesc de pe fetele laterale ale
corpului, ndrept%ndu)se nainte si n sus. *le au o forma apro"imativ piramidala, prezent%nd trei fete: fata
posterioara sau cerebrala este concava n sus si formeaza o parte din !aza craniului; fata
anterioara sau orbitala are o forma patrulatera si formeaza o parte din peretele e"tern al or!itei; fata
eterna sau temporala are o forma neregulata si formeaza peretele cutiei craniene dintre frontal si temporal.
+a !aza aripii mari se gasesc mai multe orificii, dintre care amintim: pe cel anterior, gaura rotunda, prin care
trece nervul ma"ilar superior, si pe cel posterior, gaura ovala, prin care trece nervul mandi!ular. 'ntre
marginea posterioara a aripii mici si marginea anterioara a aripii mari se afla fisura orbitala superioara, prin
care se face legatura cu or!ita.
Apofizele pterigoide ale sfenoidului sunt doua apofize care pornesc de pe fata inferioara a corpului, din
dreptul !azei aripilor, si se ndreapta vertical n &os. (iecare apofiza pterigoida este formata din doua lame
sau aripi: lama interna si lama eterna; ntre ele ram%ne un spatiu care se numeste incizura pterigoidiana.
,aza apofizei pterigoide este stra!atuta decanalul pterigoidian. #pofiza pterigoida serveste la insertia
muschilor pterigoidieni.
Pe fata inferioara a corpului sfenoidului e"ista o creasta mediana care se termina anterior printr)o spina cu
forma triunghiulara ) ciocul sfenoidului.
Osul occipital (lat: os occipitale)
Osul occipital - fata eocraniana
Osul occipital este un os nepereche asezat n partea posterioara a cutiei craniene. *l este format
din partea bazala sau corpul osului occipital, doua parti laterale si solzul occipitalului.
#ceste parti sunt grupate n &urul unui orificiu ) marea gaura occipitala ) prin care se face
comunicarea ntre cutia craniana si canalul verte!ral.
!artea bazala sau corpul occipitalului este situata anterior fata de marea gaura occipitala, pe linia
mediana, si are forma apro"imativ cu!oida. (ata sa anterioara se articuleaza cu corpul sfenoidului. (ata
superioara, de forma aproape patrulatera, este neteda si nclinata dinainte napoi; ea este sco!ita n forma
unui sant larg antero)posterior si sustine !ul!ul rahidian si puntea. (ata inferioara, tot de forma patrulatera,
este rugoasa si are pe linia mediana, aproape de marea gaura occipitala, o proeminenta ) tuberculul
faringian ) servind pentru insertia aponevrozei faringiene. (etele laterale se articuleaza cu oasele temporale.
!artile laterale sau partile condiliene sunt asezate pe laturile gaurii occipitale. *le sunt doua masive
osoase de forma neregulata. Pe fata inferioara a fiecarei parti laterale se gaseste o apofiza ovala,
numita condil occipital. .ei doi condili occipitali au suprafete de articulare pentru cavitatile articulare ale
primei verte!re cervicale (atlas). 'n dreptul marginii anterioare a condilului, partea laterala este stra!atuta de
un canal ) canalul condilian anterior ) prin care trece nervul hipoglos. Prin fetele lor laterale, partile laterale
se articuleaza cu oasele temporale.
Solzul occipitalului este asezat posterior fata de marea gaura occipitala si este partea cea mai
dezvoltata si cea mai su!tire a osului occipital.
Fata eterna a solzului este conve"a. Pe linia ei mediana e"ista o ridicatura care se numesteprotuberanta
occipitala eterna. *a se continua n &os, pe linia mediana, cu o creasta, care se numeste creasta occipitala
eterna, si merge p%na la marea gaura occipitala. /ot din protu!eranta occipitala e"terna porneste lateral, la
dreapta si la st%nga, o linie cur!a, linia nucala superioara; apro"imativ la mi&locul crestei mai este o alta
linie cur!a, linia nucala inferioara. Partea din fata e"terna a solzului, care se gaseste deasupra liniei cur!e
superioare, este neteda si se numeste planum occipitale, iar partea care se gaseste su! aceasta linie este
rugoasa si se numeste planum nucale; pe aceasta din urma se insera unii muschi ai cefei.
Fata interna este concava si corespunde suprafetei encefalului. 'n mi&locul ei se gasesteprotuberanta
occipitala interna. 0e la ea porneste n &os, pe linia mediana, creasta occipitala interna, care se !ifurca pe
marginile gaurii occipitale. 0e la protu!eranta occipitala interna porneste n sus, pe linia mediana, un
sant, santul sagital "longitudinal#superior. +ateral, porneste din protu!eranta un sant, santul "lateral#
transversal. .reasta si santurile amintite determina pe fata interna a occipitalului patru sco!ituri numite fose;
cele care se gasesc deasupra santului transversal au forma aproape triunghiulara si adapostesc lo!ii occipitali
ai emisferelor cere!rale, de aceea se numesc fose cerebrale, iar cele asezate su! santul transversal au forma
apro"imativ patrulatera si adapostesc emisferele cere!eloase si poarta denumirea de fose cerebeloase.
$arginile solzului, de la partile laterale p%na la santul transvers, se articuleaza cu oasele temporale, iar
marginile dinaintea acestui sant se articuleaza cu oasele parietale.
Osul parietal (2) (lat: os parietale)
Osul parietal este un os pereche asezat pe partile latero)superioare ale cutiei craniene. *l are forma
patrulatera neregulata. (ata e"terna este conve"a; n mi&locul acestei fete conve"itatea este mai accentuata,
form%nd eminenta parietala. u! aceasta se o!serva doua linii cur!e: una superioara, linia temporala
superioara, si alta inferioara, linia temporala inferioara; pe ele se insera muschiul temporal.
(ata interna este concava si prezinta numeroase santuri n care sunt adapostite vasele sanguine si
impresiunile circumvolutiunilor cere!rale.
$arginea superioara este dintata si se articuleaza cu parietalul din cealalta parte, form%nd sutura
sagitala, care trece prin crestetul capului (verte"). #nterior parietalele se articuleaza cu frontalul, posterior
cu occipitalul, iar lateral cu temporalul.
Osul parietal sau parietalul (os parietale) este un os pereche i apar ine e"clusiv calvariei (!ol ii
craniului), este a ezat ntre osul frontal i occipital, deasupra osului temporal. Osul parietal are o form1
patrulater1 neregulat1, cur!at1 i prezint1 2 fe e (e"tern1, intern1), 2 margini (frontal1, sagital1, occipital1,
solzoas1) i 2 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). e articuleaz1 cu osul frontal, occipital,
sfenoid, temporal, parietalul de partea opus1.
TEMPORAL
Osul temporal - fata eocraniana
Osul temporal este un os pereche asezat pe partile latero)inferioare ale cutiei craniene. *l are forma
neregulata si prezinta mai multe parti: partea petromastoidiana, partea timpanica,partea
hioidiana sau apofiza stiloida si solzul temporalului.
3. !artea petromastoidiana este formata din stnca temporalului si din partea mastoidiana.
a) Stnca temporalului sau piramida este portiunea cea mai groasa a temporalului si are forma de piramida
triunghiulara. 4%rful ei este orientat anterior si medial, iar !aza este orientata posterior si lateral, unindu)se
cu partea mastoidiana. #re o fata anterioara, o fata posterioara si o fata inferioara. Pe fata anterioara, aproape
de v%rf, e"ista o mica sco!itura pentru ganglionul 5asser (ganglionul nervului trigemen). Pe fata posterioara,
aproape de mi&loc, se gaseste orificiul conductului auditiv intern, prin care trec nervii cranieni, iar pe l%nga
el, spre e"terior, un orificiu n forma de fanta care duce n apeductul vesti!ulului, canal care adosteste
conductul endolimfatic. (ata inferioara formeaza o parte din !aza craniului si pe ea se insera muschi. 'n
st%nca temporalului sunt sapate cavitati si canale care formeazalabirintul osos al urechii interne.
!) !artea mastoidiana este asezata posterior si lateral fata de piramida. e prezinta ca o masa osoasa, turtita
lateral. (ata e"terna este conve"a si rugoasa si serveste pentru insertia unor muschi. +a partea antero)
inferioara formeaza o proeminenta puternica, apofiza mastoida; si ea are suprafata rugoasa pentru insertia
muschilor. (ata interna este concava si stra!atuta de un sant sigmoidal. 'n interiorul partii mastoidiene sunt
sapate numeroase cavitati pneumatice, celule mastoidiene, care sunt mai numeroase n apofiza mastoida. 'n
partea mastoidiana, superior si medial, se gaseste un sinus, antrum mastoidian, care se deschide n urechea
mi&locie.
2. !artea timpanica este reprezentata printr)o lama osoasa, cur!ata n sus, care este fi"ata cu
marginea anterioara de radacina posterioara a apofizei zigomatice, iar cu marginea posterioara, de fata
anterioara a apofizei mastoide. $arginea interna este fi"ata de st%nca temporalului, pe c%nd marginea
e"terna este li!era si pe ea se fi"eaza e"tremitatea interna a partii cartilaginoase a canalului auditiv e"tern.
(ata superioara a lamei timpanice este concava si formeaza peretele inferior si peretii laterali ai partii osoase
a conductului auditiv e"tern. +a acest nivel se o!serva orificiul conductului auditiv etern. (ata sa inferioara
este n raport cu !aza apofizei stiloide.
6. !artea hioidiana este reprezentata de apofiza stiloida, care are forma conica si este lunga de 2,7
cm; ea este fi"ata pe fata inferioara a lamei timpanice si este ndreptata n &os si nainte. #pofiza stiloida
serveste ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.
2. Solzul temporalului este partea cea mai su!tire si cea mai mare a osului temporal. *l este asezat la
partea superioara a temporalului si are forma aproape semicirculara.
(ata e"terna este conve"a si corespunde t%mplei. 0in partea inferioara porneste, anterior, o apofiza
lamelara, apofiza zigomatica a temporalului, care se articuleaza cu osul zigomatic si pe care se insera unii
muschi masticatori. ,aza apofizei zigomatice are forma triunghiulara si este formata din doua
radacini: radacina anterioara si radacina posterioara. 'ntre aceste radacini, fata inferioara a !azei este
sco!ita si formeaza o cavitate, cavitatea glenoida a temporalului, care se articuleaza cu condilul mandi!ulei.
8adacina anterioara formeaza o proeminenta naintea cavitatii glenoide, condilul
temporalului sau tuberculul articular, care contri!uie la articularea mandi!ulei. 4%rful apofizei zigomatice
este dintat si se articuleaza cu apofiza temporala a osului zigomatic, form%nd arcada zigomatica.
(ata interna este concava si prezinta santuri pentru vasele sanguine si impresiuni ale
circumvolutiunilor cere!rale.
$arginile solzului sunt su!tiate si se articuleaza (sutura scuamoasa) cu aripa mare a sfenoidului si cu
parietalul.
Oasele suturale 9 sau :ormiene, sunt inconstante. Oasele suturale se dezvolt1 din puncte de osificare
speciale la nivelul suturilor sau la nivelul fasciculelor.
Oasele viscerocraniului
Osul lacrimal (2)
Osul nazal (2) (lat: os nasale )
.ornetul inferior (lat: concha nasalis inferior)
4omerul (lat: vomer )
$a"ila (lat: mailla )
Osul palatin (2) (lat: os palatinum )
Osul zigomatic (2) (lat: os z$gomaticum )
$andi!ula (lat: mandibula )
Osul hioid (lat: os h$oideum )
Osul lacrimal (2)
Osul lacrimal este un os pereche asezat pe peretele medial al or!itei, ntre apofiza frontala a ma"ilarului si
lama or!itala a etmoidului. *l se prezinta ca o lama dreptunghiulara. Pe fata sa or!itala se gaseste o creasta
verticala, naintea careia este un sant lacrimal, care se completeaza cu santul lacrimal al apofizei frontale a
ma"ilarului si formeaza canalul nazolacrimal, care face legatura ntre or!ita si cavitatea nazala. Prin fata
nazala, el formeaza o parte din peretele meatului mi&lociu.
Osul nazal (2) (lat: os nasale)
Osul nazal este un os pereche, asezat la radacina nasului, pornind din incizura nazala a frontalului, paralel cu
marginea anterioara a apofizei frontale a ma"ilarului, cu care se articuleaza. Osul nazal are forma unei lame
patrulatere verticale, mai groasa la partea superioara, care se articuleaza cu frontalul, si mai su!tire la partea
inferioara, prin care se articuleaza cu cartila&ul nazal. $arginea laterala se articuleaza cu apofiza frontala a
ma"ilarului, iar marginea mediala, cu nazalul din partea opusa printr)o sutura armonica. (ata e"terna este
conve"a, acoperita de piele si formeaza radacina nasului, iar fata interna, care este concava, formeaza o parte
din peretele lateral superior al fosei nazale.
.avitatea nazala se afla asezata n centrul fetei. *a este separata printr)un perete vertical,septul nazal
osos, n doua fose nazale. (iecare fosa nazala prezinta n perete inferior, un perete superior, n perete e"tern
si altul intern.
!eretele inferior sau podeaua este format din: apofiza palatina a ma"ilarului si din lama orizontala a
osului palatin.
!eretele superior sau bolta este alcatuit din: osul nazal, lama ciuruita a osului etmoid si corpul sfenoidului.
!eretele intern sau septul nazal este format din: lama perpendiculara a osului etmoid si vomer.
!eretele etern este format din: corpul ma"ilarului, masa laterala a osului etmoid, lama verticala a
osului palatin, osul lacrimal si cornetul nazal inferior. $asa laterala prezinta pe acest perete cornetul nazal
superior si cornetul nazal mijlociu, cornetul nazal inferior fiind un os independent..ornetele nazale
delimiteaza su! ele niste spatii numite meaturi nazale, care si iau numele dupa cornetul respectiv. #stfel
avem: meatul nazal superior, meatul nazal mijlociu si meatul nazal inferior.
'n meatul nazal superior se deschid orificiile celulelor etmoidale si orificiul sfenopalatin; n meatul
nazal mi&lociu se afla orificiile sinusurilor frontal si mailar, precum si ale unor celule etmoidale, iar n
meatul nazal inferior se deschide orificiul canalului nazolacrimal.
0in cele de mai sus rezulta ca fosele nazale comunica cu sinusurile si celulele etmoidale ale oaselor
masivului facial (sinusul frontal, sfenoidal, ma"ilar si la!irintul etmoidal). (osele nazale comunica cu
faringele prin coane sau narile interne.
Cornetul inferior (lat: concha nasalis inferior)
.ornetul nazal inferior este un os pereche asezat la partea inferioara a peretelui lateral al cavitatii nazale. #re
forma unei lame triunghiulare cur!ate, cu !aza fi"ata de fata nazala a corpului ma"ilarului si pe fata nazala a
almei verticale a osului palatin, iar v%rful li!er medial. (ata superioara este conve"a, iar fata inferioara,
concava, margineste meatul inferior.
Vomerul (lat:vomer)
4omerul este singurul os nepereche si fi" al fetei, asezat n planul median n continuarea lamei
perpendiculare a etmoidului, contri!uind la formarea peretelui median dintre fosele nazale,septul nazal. *l se
prezinta ca o lama patrulatera foarte su!tire. .ele doua fete laterale formeaza o parte din peretele intern al
fosei nazale. Prin marginea sa superioara se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului, iar prin
marginea inferioara, cu marginile interne ale apofizelor palatine ale ma"ilarelor.
Maxila (lat:maxilla)
Mailarul - fata antero-laterala
$a"ilarul este cel mai dezvoltat dintre oasele fi"e ale fetei. *ste un os pereche asezat n partea
centrala a fetei. (orma acestui os este foarte neregulata si este alcatuita din corp sipatru apofize.
Corpul mailarului are forma neregulata si prezinta patru fete:
Fata anterioara sau eterna prezinta n dreptul primilor patru dinti niste creste verticale; cea din
dreptul caninului este nalta si napoia v%rfului ei se afla o gropita, fosa canina. 0easupra ei, aproape de
marginea superioara a corpului, e"ista un orificiu, orificiul infraorbital, care este capatul e"tern al canalului
cu acelasi nume, prin care trece artera infraor!itala si nervul infraor!ital.
Fata posterioara este situata napoia apofizei zigomatice. 'n mi&locul ei se gasesc orificiile canalelor
dentare ale unor dinti superiori.
Fata superioara sau orbitala se prezinta ca o lama triunghiulara neteda care formeaza o parte din
peretele inferior al or!itei.
Fata interna sau nazala are la partea inferioara o suprafata de articulare cu osul ma"ilar opus. 'napoia
acesteia porneste apofiza palatina, deasupra careia fata interna a ma"ilarului formeaza peretele meatului
nazal inferior.
'n corpul ma"ilarului este o cavitate, sinusul mailar, care se deschide prin doua orificii mici n
meatul nazal mi&lociu.
.ele patru apofize ale ma"ilarului sunt:
Apofiza zigomatica se desprinde de pe partea superioara a limitei dintre fetele anterioara si
posterioara ale corpului, articul%ndu)se cu osul zigomatic.
Apofiza frontala sau ascendenta se articuleaza prin v%rful ei cu osul frontal, iar prin muchea ei
anterioara cu osul nazal. *a contri!uie la formarea peretelui intern al or!itei si a peretelui lateral superior al
cavitatii nazale. u! muchea anterioara a apofizei frontale, muchea corpului ma"ilarului formeaza o
sco!itura, incizura nazala. Pe fata laterala a apofizei frontale se afla o creasta verticala, creasta lacrimala,
napoia careia este un sant vertical, santul lacrimal al frontalului.
Apofiza alveolara reprezinta marginea inferioara a corpului. *a are opt sco!ituri numite alveole
dentare, n care sunt adapostite radacinile dintilor superiori.
Apofiza palatina se prezinta ca o lama orizontala care, unindu)se cu apofiza palatina opusa, constituie
partea anterioara a palatului dur, a carui fata inferioara formeaza plafonul cavitatii !ucale (cerul gurii), iar
fata superioara formeaza podeaua cavitatii nazale.
.ele doua oase ma"ilare, sudate ntre ele, formeaza partea centrala a craniului visceral.
Osul palatin (2) (lat:os palatinum)
Osul palatin este un os pereche asezat napoia marginii posterioare a apofizei palatine a ma"ilarului.
*l este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta: lama orizontala silama verticala.
Lama orizontala are forma apro"imativ patrulatera. $arginea ei laterala se articuleaza cu marginea
inferioara a lamei verticale, iar marginea mediala se articuleaza cu lama orizontala opusa si formeaza partea
posterioara a palatului dur. (ata ei superioara formeaza o parte din podeaua cavitatii nazale, iar fata
inferioara formeaza partea posterioara a !oltii cavitatii !ucale.
Lama verticala are forma patrulatera neregulata si este perpendiculara pe lama orizontala. *a
formeaza o parte din peretele lateral al cavitatii nazale. Pe fata ei interna este o creasta orizontala
numita creasta concala, pe care se articuleaza o parte din marginea laterala a cornetului nazal inferior.
$arginea superioara prezinta, la partea anterioara, apofiza orbitala, iar la partea posterioara, apofiza
sfenoidala.
Osul zigomatic (2) (lat:os zygomaticum)
Osul zigomatic sau osul malar este un os pereche asezat pe partea latero)inferioara a or!itei si
formeaza partea laterala superioara a scheletului fetei. *ste un os cu forma neregulata.Prezinta o fata
eterna, care corespunde pielii si determina umarul o!razului, si ofata posterioara, care corespunde fosei
temporale. $arginea anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a ma"ilarului. $arginea superioara
formeaza o parte din marginea laterala si inferioara a or!itei. $arginile posterioara si inferioara sunt li!ere.
.oltul postero)inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului. .oltul postero)superior se
prelungeste n sus si nainte, form%nd apofiza frontala, care se articuleaza cu apofiza zigomatica a
frontalului. 0e pe marginea superioara porneste napoi o lama su!tire, apofiza orbitala, care formeaza o
parte din peretele inferior al or!itei, din care cauza este considerata ca fata interna a osului zigomatic
MANDI!LA
Mandibula - Fata laterala

Mandibula - Fata posterioara
$andi!ula sau mailarul inferior este un os nepereche si singurul os mo!il din scheletul capului. e
gaseste la partea inferioara a fetei si este formata din corp si doua ramuri.
.orpul mandi!ulei are forma de potcoava, cu conve"itatea orientata anterior; e"tremitatile
posterioare se continua cu ramurile mandi!ulei. *l prezinta o fata anterioara si o fata posterioara.
Fata anterioara sau eterna are pe linia mediana o creasta putin proeminenta, simfiza mentoniera,
care se termina la partea inferioara printr)o proeminenta triunghiulara, cu !aza n &os, numita protoberanta
mentoniera. 4%rfurile !azei sunt marcate prin c%te un tubercul mentonier. 0e la tu!erculul mentonier
porneste, n sus si napoi, o creasta, linia oblica eterna. 0easupra liniei o!lice e"terne, n dreptul
premolarilor, se afla un orificiu, orificiul mentonier, care comunica cu canalul mandibular, canal prin care
trec vasele si nervii pentru dintii inferiori.
Fata posterioara sau interna prezinta pe linia mediana doua ridicaturi mici, care poarta denumirea
de apofizele geni sau spinele mentoniere. 0e la apofizele geni porneste, n fiecare parte, o creasta care merge
n sus si napoi, linia oblica interna sau linia milohioidiana. u! e"tremitatea anterioara a liniei
milohioidiene e"ista o sco!itura, foseta digastrica, pentru insertia muschiului digastric; deasupra liniei
milohioidiene, n dreptul fosetei digastrice, este o sco!itura mai mare, foseta sublinguala, n care este
adapostita glanda salivara su!linguala. u! linia o!lica interna, spre e"tremitatea posterioara, e"ista o alta
sco!itura, foseta submandibulara, n care este adapostita glanda salivara su!mandi!ulara. u! e"tremitatea
posterioara a liniei o!lice se gaseste capatul inferior alsantului milohioidian, care se continua de pe ramura
pe corp. $arginea superioara a corpului mandi!ulei se numeste marginea "apofiza# alveolara si poarta 3;
alveole dentare pentru dintii inferiori.
%amurile mandibulei. (iecare ramura se prezinta ca o lama aproape patrulatera fi"ata pe marginea
posterioara a corpului mandi!ulei, cu directie verticala, putin nclinata dinainte napoi. Fata eterna este
rugoasa la partea inferioara si neteda la partea superioara. Pefata interna, la partea superioara, se afla un
orificiu, orificiul mandibular, prin care trec nervii si vasele dentare. 0e pe marginea inferioara a orificiului
mandi!ular porneste n &ossantul milohioidian, care se termina pe corpul mandi!ulei, la e"tremitatea
posterioara a liniei o!lice interne. .oltul infero)posterior al ramurii este rotun&it si formeaza unghiul
mandibulei. $arginea superioara a mandi!ulei prezinta o sco!itura pronuntata, incizura mandibulara, care
este marginita, anterior, de apofiza coronoida, iar posterior, de apofiza articulara&
Apofiza coronoida se prezinta ca o lama triunghiulara, cu v%rful ndreptat n sus si nainte, iar !aza ei
reprezinta coltul supero)anterior al ramurii mandi!ulei. Pe apofiza coronoida se insera muschiul temporal.
Apofiza articulara sau apofiza condiliana este su!tire la !aza (gtul madibulei) si mai ngrosata la
v%rf (condilul mandibulei). .ondilul se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului temporal.
'n interiorul ramurii si corpul mandi!ulei se gaseste canalul dentar sau canalul mandibularcare
ncepe la orificiul mandi!ular si se termina la orificiul mentonier. 'n acest canal patrund vasele si nervii care
a&ung la dinti.
"IOID
Osul hioid este un os nepereche, asezat ntre mandi!ula si cartila&ul tiroid. *l nu este articulat direct cu
celelalte oase, ci se articuleaza prin doua ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale, iar prin
muschi se leaga de faringe, laringe, mandi!ula, stern si omoplat. #re forma literei <-< cu deschiderea napoi.
Osul hioid este constituit din corp si patru coarne.
Corpul hioidului are forma de lama patrulatera, cur!ata transversal. (ata anterioara este conve"a si
prezinta o creasta n tot lungul ei, care o mparte n doua eta&e: superior siinferior. Pe fata anterioara a
corpului hioidului se insera multi dintre muschii hioidieni. (ata posterioara a odului este concava si neteda;
ea priveste spre epiglota.
.oarnele hioidului sunt de doua feluri: coarne mari si coarne mici.
Coarnele mari sunt doua proeminente lungi care se articuleaza pe partile laterale ale corpului si se
ndreapta lateral si napoi; ele sunt mai groase la !aza si mai su!tiri spre v%rf, unde se termina prin c%te un
tu!ercul. Pe fata lor superioara se insera muschi.
Coarnele mici sunt doua proeminente conice mici, care se articuleaza pe partea superioara a
e"tremitatilor corpului si sunt ndreptate n sus si lateral. i pe aceste coarne se insera muschi.
Ori#ine$ %e&voltare i cre tere
tructurile cefalice craniene ncep s1 se dezvolte n mezenchim provenind din celulele crestei neurale
i ale mezodermului para"ial. Oasele care formeaz1 craniul nu au aceea i origine, din aceast1 cauz1 se face
distinc ie ntre regiunile !oltei i ale !azei craniului.
=eurocraniul mem!ranos 9 !olta cranian1
Oasele !oltei craniene sunt oase plate cu rol de protec ie. #ceastea iau na tere n timpul procesului
de osificare intramem!ranoas1 din pl1cile esutului con&unctiv fi!ros (mezenchim) care ncon&oar1 encefalul.
#stfel, n mod centrifug se dezvolt1 (osific1) oasele mem!ranoase plate. 'n momentul na terii, procesul de
osificare nu este ncheiat iar oasele !oltei nu sunt complet unite av%nd spa ii ntre ele acoperite de esut
fi!ros (aceste suturi sunt denumite fontanele).
=eurocraniul cartilaginos (condrocraniul) 9 !aza craniului
Oasele !azei craniului se dezvolt1 din condrocraniu prin procesul de osificare endocondral1.
.ondrocraniul este o structur1 format1 din diferite nuclee cartilaginoase osteogenice separate (condrocraniul
precordal i are originea n creasta neural1 iar condocraniul cordal n mezodermul para"ial).
.avitatile or!itale sau orbitele sunt doua cavitati situate de o parte si de alta a liniei mediane. 'ntre fata si
cutia craniana, care adapostesc glo!ii oculari.
Or!ita are forma unei piramide cu !aza orientata anterior si v%rful posterior si prezinta patru
pereti: superior, inferior, intern si etern.
Peretii ei sunt formati din urmatoarele oase:
!eretele superior este format din: osul frontal si aripa mica a osului sfenoid.
!eretele inferior este constituit din: ma"ilar, osul zigomatic si lama verticala a osului palatin.
!eretele intern este format din: osul lacrimal, osul etmoid si fata laterala a corpuluisfenoidului.
!eretele etern este format din: osul zigomatic si aripa mare a osului sfenoid.
'n fundul or!itei se afla fisura orbitala superioara, iar n unghiul dintre peretele e"tern si cel inferior
se afla fisura orbitala inferioara.