Sunteți pe pagina 1din 18

ANATOMIE TOPOGRAFICĂ

CURS 3

Spaţiile
periviscerale
1
SPATIILE PERIVISCERALE

-circumscriu, anteroposterior, în raport direct, feţele laterale şi posterioară ale


cavităţiilor nazofaringiană şi orofaringiană şi prezintă mai multe zone.

ORGANIZARE TOPOGRAFICĂ

Spaţiile periviscerale:
 zonă anterioară, care formează peretele pneumatizat internazo-orbital şi se întinde,
în sens vertical, de la joncţiunea pneumatizată craniofacială până la planul
apexurilor dentare superioare,
 zonă mijlocie, reprezentată de un spaţiu unic, cu un segment cranial, paratubar şi
unul caudal, paratonsilar şi se întinde de la baza craniului până la planul orizontal
dus prin unghiul mandibulei,
 zonă posterioară, reprezentată de spaţiul carotic superior, ţine de la baza craniului
până la planul orizontal dus prin unghiul mandibulei,
 zonă mediană retroviscerală, întinsă în sens vertical între aceleaşi limite, se
continuă caudal până la vertebra T4, ce determină spaţiul retrofaringian.

2
Spaţiile periorofaringiene sunt reprezentate de ansamblul de structuri profunde,
incluse în interstiţii conjunctive, dispuse în jurul cavităţii orofaringiene, pe care o separă
de spaţiul temporo-pterigo-masticator.

Aceste spaţii nu au caractere regionale nete, comunică larg în sens craniocaudal,


sunt incomplet delimitate în sens transversal şi conţin elemente neurovasculare
importante.

La rândul lor sunt circumscrise parţial de spaţiul temporo-pterigo-masticator.

3
SPAŢIUL PARATUBAR

Spaţiul paratubar este un interstiţiu conjunctiv organizat în jurul complexul


fibrocartilaginos tubar, care asigură dinamica tubară. Are formă prismatic
triunghiulară, cu trei pereţi şi două orificii.

pereţii spaţiului paratubar


• medial, reprezentat de peretele lateral al faringelui, de la joncţiunea cu marginea
posterioară a lamei interne a procesului pterigoid, până la unghiul lateral al
faringelui,
• lateral, format de:
-lama profundă a fasciei parotidiene, dependinţă a fasciei cervicală de înveliş,
între procesul stiloid şi ligamentul sfenomandibular,
-porţiunea superioară a feţei mediale a muşchiului pterigoidian medial,
• posterior, alcătuit de segmentul stilofaringian al fasciei stiliene (prelungirea alară),
-orificiul superior, care este închis de complexul tubar,
-orificiul inferior, situat în planul convenţional al palatului dur, face comunicarea
cu spaţiul paratonsilar.

4
Conţinutul spaţiului paratubar

Conţinutul spaţiului paratubar este reprezentat de:


• complexul tubar fibrocartilaginos,
• originea muşchilor tensor al vălului palatin şi levator palatin,
• muşchiul stilofaringian,
• elementele neurovasculare reprezentate de:
-nervul glosofaringian (IX),
-ramura linguală a nervului facial (VII), inconstantă,
-artera faringiană ascendentă, ramură a arterei carotidă externă, are un
traiect profund, spre peretele posterolateral al faringelui, unde participă la
formarea plexului arterial perifaringian,
-artera palatină ascendentă, ramură a arterei facială, ia naştere din vârful
curbei faringiene a arterei faciale, se dirijează cranial, între muşchiul
constrictor superior şi faţa profundă a muşchiului pterigoidian medial, emite
artera tonsilară şi se termină în plexul arterial perifaringian,
-plexul venos perifaringian,
-limfonoduli profunzi.

5
SPAŢIUL PARATONSILAR

- este un interstiţiu conjunctiv organizat, de formă prismatic triunghiulară, cu trei pereţi şi


două orificii.

Pereţii Spaţiului Paratonsilar


• medial, reprezentat de peretele lateral al faringelui (muşchiul constrictor superior
acoperit de fascia bucofaringiană), corespunzător fosei tonsilare,
• lateral, format de:
-lama profundă a fasciei parotidiene, care ajunge până la peretele lateral al
faringelui,
-faţa medială a muşchiului pterigoidian medial,
• posterior, alcătuit de segmentul stilofaringian al fasciei stiliene (alară),
• orificiul superior, situat în planul convenţional al palatului dur, face comunicarea cu
spaţiul paratubar,
• orificiul inferior comunică cu spaţiul laterovisceral cervical.

6
conţinutul spaţiului paratonsilar

 fasciculele inferioare ale muşchiul stilofaringian,

 elementele neurovasculare reprezentate de:


• nervul glosofaringian (IX),
• artera faringiană ascendentă, ramură a arterei carotidă externă, care participă la
formarea plexului arterial perifaringian,
• artera palatină ascendentă, ramură a arterei facială, care emite artera tonsilară şi se
termină în plexul arterial perifaringian,
• plexul venos perifaringian,
• limfonoduli profunzi.

7
SPAŢIUL CAROTIC SUPERIOR

-este un interstiţiu conjunctiv organizat în jurul axei neurovasculare a gâtului, care ocupă
segmentul superior al lojei carotice. Are forma unui trunchi de piramidă patrunghiulară, cu
baza inferior şi vârful trunchiat superior.

Pereţii spaţiului carotic superior sunt alcătuiţi din următoarele formaţiuni:


 lateral - muşchiul stemocleidomastoidian cu fascia sa,
 medial - unghiul lateral al faringelui care se continuă posterior cu septul sagital
retrovisceral,
 anterior - diafragma stiliană,
 posterior - fascia prevertebrală,
 vârful trunchiat - baza craniului cu foramenele jugular şi carotic,
 baza
- deschisă larg spre trigonul carotic, este limitată de:
-medial - constrictorul mijlociu al faringelui,
-lateral - burta posterioară a muşchiului digastric, acoperit de
stemocleidomastoidian,
-posterior - fascia prevertebrală.

8
Diafragma stiliană este alcătuită din următoarele structuri anatomice:
•procesul stiloid,
•muşchiul stilohioidian,
•ligamentul stilohioidian,
•ligamentul stilomandibular,
•muşchiul stiloglos,
•muşchiul stilofaringian,
•ligamentul stilofaringian.

Diafragma stiliană este conectată funcţional cu:


-posterolateral - burta posterioară a muşchiului digastric,
-anteromedial - ligamentul sfenomandibular.

9
Fascia stiliană este o dependinţă a fasciei cervicală de înveliş şi reprezintă lamina
profundă, parotidiană, care tapisează diafragma stiliană. Ia naştere la marginea anterioară
a muşchiului stemocleidomastoidian şi prezintă două porţiuni.

 Segmentul lateral al fasciei stiliene se dirijează medial, întecuind succesiv, burta


posterioară a muşchiului digastric, muşchiul stilohioidian, ligamentele stilohioidian şi
stilomandibular. Acesta formează peretele posterior al lojei parotidiene şi prezintă două
triunghiuri importante.

Triunghiul laterostilian, delimitat astfel:


•superior - baza, corespunde foramenului stilomastoidian,
•lateral - faţa medială a burţii posterioare al muşchiului digastric,
•medial - marginea laterală a muşchiului stilohioidian,
•vârful, este situat inferior, la încrucişarea muşchilor limitanţi. În aria
acestui triunghi nervul facial pătrunde în loja parotidiană.

10
 Triunghiul mediostilian, delimitat astfel:
• inferior - baza, reprezentată de septul parotideosubmandibular, pe faţa
profundă a unghiului mandibulei,
• lateral - marginea medială a muşchiului stilohioidian,
• medial - ligamentul stilohioidian,
• vârful, este situat superior, la nivelul procesului stiloid.
Prin aria acestui triunghi artera carotidă externă pătrunde în loja parotidiană
(artera carotidă externă se găseşte în furca muşchilor stilieni - Testut).

 Segmentul medial al fasciei stiliene întecuieşte, succesiv, ligamentele stilohioidian şi


stilomandibular şi muşchiul stiloglos, care sunt situate între artera carotidă externă,
anterolateral şi carotida internă, posteromedial (muşchii stilieni profunzi se găsesc în
furca arterelor carotide - Testut). La acest nivel, fascia prezintă două prelungiri:
• medială, alară, care se inseră pe unghiul lateral al faringelui, formând fascia
stilofaringiană (aripioara laterală a faringelui),
• ventrală, care trece pe faţa laterală a muşchiului stilofaringian, aflat în spaţiul
paratubar, întecuieşte ligamentul sfenomandibular care subîntinde, medial, septul
parotideosubmandibular şi se continuă cu peretele medial al lojei parotidiene şi cu
fascia interpterigoidiană.

11
Conţinutul spaţiului carotic superior

Conţinutul spaţiului carotic superior este reprezentat de numeroase formaţiuni


neurovasculare
 Nervii care traversează spaţiul carotic superior aparţin mănunchiului neurovascular al
gâtului (nervul vag - X) sau traversează acest spaţiu îndreptându-se spre alte interstiţii
conjunctive.

Nervul vag (X) părăseşte craniul prin compartimentul mijlociu al foramenului


jugular, însoţit de nervul accesor (XI) şi artera meningee posterioară, având anteromedial
nervul glosofaringian (IX), posterolateral porţiunea iniţială, dilatată a venei jugulare
interne.
La acest nivel prezintă ganglionul superior, jugular situat în apertura externă a
foramenului jugular şi, imediat sub el, ganglionul inferior, plexiform, de obicei fuzionat
parţial cu ganglionul simpatic cervical superior.
Se plasează în unghiul posterior dintre vena jugulară internă, situată anterolateral şi
artera carotidă internă, situată anteromedial şi formează mănunchiul neurovascular al
gâtului.

12
Nervul vag are un traiect descendent în spaţiul carotic superior, fiind situat în
compartimentul arterial al tecii vasculare carotică.
în spaţiul carotic superior, nervul vag (X) emite ramurile:
•meningeală, care reintră în craniu prin foramenul jugular,
•auriculară, care trece prin canaliculul mastoidian de la nivelul fosei jugulare, se
anastomozează cu nervul facial (VII), împreună cu care iese prin foramenul
stilomastoidian, distribuindu-se peretelui superior al meatului acustic extern,
•faringiene, care contribuie la formarea plexului faringian, alături de ramuri din
nervul glosofaringian şi din trunchiul simpatic cervical,
•cardiace superioare,
•laringeu superior, care ia naştere la nivelul extremităţii inferioare a ganglionului
inferior, descinde în teaca vasculară spre peretele lateral al faringelui, iniţial posterior
arterei carotidă internă, apoi medial acesteia,
•carotice, pentru corpusculul carotic.

13
Nervul glosofaringian (IX) părăseşte craniul prin compartimentul anteromedial al
foramenului jugular unde prezintă ganglionul superior (Ehrenritter). Imediat sub baza
craniului, în fossula pietrosa, se găseşte ganglionul inferior
(Andersch). Are traiect descendent, plasat posterolateral arterei carotidă internă,
medial nervului vag (X). Descrie o curbă cu concavitatea anterior, traversează
diafragma stiliană şi ajunge în spaţiul paratubar, împreună cu muşchiul său satelit,
stilofaringian.
Emite ramurile:
•nervul timpanic care se desprinde de la nivelul ganglionului inferior, pătrunde
în cavitatea timpanică prin canaliculul timpanic de pe faţa inferioară a porţiunii
pietroase a osului temporal, alături de artera timpanică inferioară, din faringiana
ascendentă sau din occipitală,
•faringiene, care participă la formarea plexului faringian,
•musculare pentru muşchiul stilofaringian,
• carotice, pentru corpusculul carotic.

Nervul accesor (XI) părăseşte craniul prin compartimentul mijlociu al foramenului


jugular şi se împarte în două ramuri:
•medială, care fuzionează cu nervul vag (X),
•laterală, care se dirijează oblic inferior şi lateral, încrucişează faţa posterioară
a venei jugulară internă şi se distribuie feţelor profunde ale muşchilor
stemocleidomastoidian şi trapez.
14
Nervul hipoglos (XII) părăseşte craniul prin canalul hipoglosal, împreună cu ramura
meningeală a arterei faringiană ascendentă şi vena emisară prin care plexul bazilar
comunică cu plexul venos al hipoglosului şi cu vena jugulară internă.
Se dirijează oblic inferior şi lateral, încrucişând succesiv, feţele posterioare ale
arterei carotidă internă, nervilor glosofaringian (IX), vag (X) şi accesor (XI), trece între
artera carotidă internă şi vena jugulară internă, încrucişează faţa posterolaterală a
arterei carotidă externă, sub originea arterei occipitale, traversează triunghiurile carotic
şi submandibular şi pătrunde în loja sublinguală prin hiatusul intermuscular
hioglosomilohioidian.

15
 Arterele spaţiului carotic superior

Artera carotidă internă ajunge în spaţiul carotic superior, posterior capătul posterior
al muşchiului digastric şi muşchiului stilohioidian, urmează axul spaţiului până la foramenul
carotic, depărtându-se treptat de vena jugulară internă care se găseşte lateral şi posterior.
Are raporturi cu faţa anterioară a ganglionului simpatic cervical superior şi emite ramuri
ramuri ganglionare. Primeşte ramuri carotice sub formă de anse, care conţin axonii
neuronilor postganglionari simpatici din ganglionul cervical superior, care participă la
formarea plexului carotic intern.

Artera occipitală, ia naştere de pe faţa posterioară a arterei carotidă externă,


deasupra încrucişării cu nervul hipoglos (XII), emite o ramură musculară pentru
stemocleidomastoidian, urcă oblic posterior şi superior, de-a lungul feţei profunde a
capătului posterior al muşchiului digastric şi pătrunde în triunghiul posterior al gâtului.

16
Vena jugulară internă continuă sinusul venos sigmoid şi iese din craniu prin
compartimentul posterolateral al foramenului jugular, unde prezintă bulbul superior al
Ajunge în spaţiul carotic superior unde este plasată, iniţial, posterolateral arterei
carotidă internă, de care este separată prin nervii foramenului jugular. Apoi devine
laterală arterei, alcătuind împreună cu aceasta şi nervul vag (X) mănunchiul
neurovascular al gâtului.
In acest traiect colectează:
•vena apeductului cohleei, la nivelul bulbului superior,
•sinusul venos pietros superior, la acelaşi nivel,
•venele plexului hipoglosal,
•venele plexului carotic,
•venele faringiene.
Porţiunea superioară a lanţului limfonodular cervical lateral profund (jugular intern)
este situată în compartimentul venolimfatic al tecii carotice.

17
SPAŢIUL RETROVISCERAL (retrofaringian)

-se dezvoltă din apoziţia lamelor mezenchimale ale feţei ventrale a mezoblastului
axial cefalic şi al feţei dorsale a intestinului anterior primitiv.
-este cel mai lung dintre spaţiile periviscerale ale gâtului şi se întinde de la baza
craniului până la T4, având trei segmente: cefalic, cervical şi toracal
Segmentul cefalic corespunde feţelor posterioare ale cavităţilor nazofaringiană şi
orofaringiană şi feţei anterioare a coloanei vertebrală cervicală, până la C3.
Segmentul cervical corespunde feţei posterioare a lojei faringo-esofagiene şi feţei
anterioare a coloanei vertebrale între C3 - T2.

limite
•superior - faţa inferioară a porţiunii bazilară a osului occipital, posterior inserţiei
fasciei faringobazilare,
•anterior - peretele posterior al faringelui acoperit de fascia bucofaringiană, c
posterior - fascia prevertebrală care acoperă muşchii prevertebrali,
•lateral - septurile sagitale şi fascia prevertebrală.

conţinut
•limfonodulii retrofaringieni, în segmentul retro-orofaringian,
•ţesut conjunctiv lax, care se organizează lamelar, pseudosinovial, pentru a
facilita mişcările faringo-esofagiene în timpul deglutiţiei. Se continuă inferior până în
mediastinul posterior. 18