DEFINIREA PUERICULTURII SI PEDIATRIEI

Puericultura si pediatria sunt domenii de activitate si totodata stiinte care au un obiect comun de preocupare si
studiu: copilul de la nastere la adolescenta (pana la varsta de 16-18ani).
PUERICULTURA(lat.puer═ copil;cultura═ crestere)
 se ocupa de copilul sanatos;
 este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care se asigura dezvoltarea somato-psihica normala si ocrotirea
sanatatii prin masuri profilactice.

 Puericultura antenatala - se ocupa de dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pana la

nastere.
 PEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil ; iatreia═tratament).
 se ocupa cu descrierea, diagnosticul si tratamentul bolilor copilului de la nastere la 16-18ani.

PUERICULTURA PEDIATRIA

 -alimentatie  -grupeaza bolile pe aparate si sisteme

 -igiena
 - buna dezvoltare psihica
 - stabilirea criteriilor de
dezvoltare fizica si psihica
 - igiena mediului copilului
 - profilaxia imbolnavirilor si
mentinerea sanatatii.
 -exista boli caracteristice copilariei : malformatii
congenitale, afectiuni legate de momentul nasterii,
rahitismul carential si vitamino-rezistent, convulsii
febrile, boli infecto-contagioase, etc.
 - sunt boli care se intalnesc si la varsta adulta insa la copil
au uneori manifestari si evolutie diferite : bronsita,
pneumonia, insuficienta cardiaca, hepatita cronica.

Evoluția generală a dezvoltării copilului cunoaște 4 perioade, și anume:

1.Perioada intrauterină cu 3 etape:

- ou (zigot) 0-14 zile;
- embrionară: 14 zile -12 săptămâni;
- fetală: 13 săptămâni – până la naștere.

2. Prima copilărie: de la naștere la 3 ani, cu următoarele etape:

- etapa neonatală: 0-28 zile;
- etapa de sugar: 29 zile-12 luni;
- antepreșcolar: 1-3 ani.
3. A doua copilărie :-perioada preșcolară: 3-6-7 ani.
4. A treia copilărie:
- etapa de școlar mic: -6-11 ani – fete;
- 6-13 ani – băieții.
- etapa de școlar mare:- 11-14 ani – fete;
-13-15 ani – băieții.
- adolescența : după 14 ani (fete) și 15 ani (băieți) , până la terminarea creșterii

MORBIDITATEA INFANTILA
Reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta,
astfel :

 la nou-nascut : afectiun legate de traumatisme obstetricale sau incompatibilitate feto-materna de Rh.

 la sugar : boli acute ale aparatului respirator in sezonul rece si ale aparatului digestiv in sezonul cald.
 la anteprescolar : cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala.
 la prescolar: creste incidenta bolilor infecto-contagioase caracteristice colectivitatilor, apar noi probleme
legate de intoxicatii, accidente. Este “varsta imprudentei”. Cazurile de bronhopneumonie devin mai rare,
crescand incidenta pneomoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa,
procesele infectioase fiind mai bine delimitate.
 la scolar : patologie mai complexa, incluzand afectiunile intalnite la adulti; persista incidenta bolilor infecto-
contagioase, ca rezultat al contactului din colectivitati, apare R.A.A., sunt mai frecvente accidentele de
circulatie, se contureaza mai bine bolile psihice. Mai bine reprezentata este patologia renala, hepatica,
sangvina.

Mortalitatea infantila = nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii in aceeasi perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt, in principal, bolile acute grave ale aparatului respirator, digestiv, malformatiile
congenitale incompatibile cu viata.
Mortalitatea infantila in Romania a fost de 14‰ in 1980, si de 7,6‰ in 2018, fiind de 2 ori mai mare decat media UE
care este de 3,6 ‰.

PUERICULTURA ANTENATALA
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid
↓
Produs de conceptie( ou, zigot)
↓ diviziuni celulare succesive
Embrion
↓factori teratogeni- determina
malformatii congenitale la nou-nascut
↓
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
↓
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni, pot apare suferinta la nastere, nastere
prematura, moartea fatului.

FACTORI TERATOGENI
 tulburari utero-placentare si hormonale materne;
 infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV, TORCH.
 infectii bacteriene : sifilis, TBC.
 infectii parazitare : toxoplasmoza.
 factori endocrini : diabetul zaharat
 factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.
 factori mecanici
 factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron, progesteron.
 factori chimici
 radiatii X, U.V.

Factori care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina

 Varsta mamei
 Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice decompensate )
 Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de greutati )
 Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul in principii nutritive );
 Iradierea
 Unele medicamente : tetraciclina, chinina
 Conditiile de igiena ale sarcinii
 Factori psihici, stresul familial sau social
 Factori de mediu
 Ereditatea
 Incompatibilitatea feto-materna de Rh.

Durata totală a sarcinii: 280 zile +/- 10 zile sau 40 de săptămâni

Eliminarea produsului de concepție :
 înainte de 6 luni = avort
 28-37 săptămâni = naștere prematură
 37-40 săptămâni = naștere la termen
 după 280 zile = postmatur.

PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :
 trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37°,la temperatura mediului ambiant, mai
scazuta si cu variatiuni;
 instalarea respiratiei pulmonare;
 modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la cord caracteristice circulatiei fetale si
cresterea debitului circulatiei pulmonare;
 instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a aparatului digestiv;
 aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
 incetarea functiei cordonului ombilical.

CARACTERE ANTROPOMETRICE
 La naștere, nou-născutul normal are o greutate de 3000-4000g.
 Între 3000-2500 g. se vorbește de nou-născut subponderal.
 Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
 Lungimea este între 48-52 cm.
 Perimetrul cranian are în medie 35 cm.
 perimetrul toracic este de 33-34 cm.
 Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)
 Lungimea membrelor superioare și inferioare este de 18-19 cm.
 Sunt prezente 3-4 puncte de osificare ( femurul distal, tibial promixal, cuboidian și al capului humeral).

Caractere morfologice :
 Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare icterul fiziologic neonatal.
(eritrodermie neo-natala).
 Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere.
 Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei.
 Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri. Dispare dupa prima saptamana
de viata.
 Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-lombare. Este prezenta la
populatiile hiperpigmentate, in special.
 Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical imediat dupa nastere. Ulterior
se va forma cicatricea ombilicala.
 Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat).
 La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti):
o oasele calotei sunt moi si elastice la presiune.
o prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele calotei, pe liniile suturilor) sunt
expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos.
 Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg deschisa si masoara 4x4 cm.Poate
persista pana la maxim 18 luni
 Fontanela posterioara(lambdoida) este prezenta la 25-33%dintre nou-nascuti si masoara 0,5-1 cm.Persista 1-2
luni.
 La baieti testiculii sunt coborati in scrot.
 La fetite labiile mari acopera pe cele mici.

Caracterele fiziologice
 Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul este
viguros.
 Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
 In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
 In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa verzuie-negricioasa, lucioasa,
semiconsistenta.
 Musculatura membrelor este hipertona.
 Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.
 Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa nastere, cand si pulsatiile lui se opresc. Toate
functiile indeplinite de acesta in viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nou-nascutului care
intra in activitate.

“Crizele fiziologice” ale nou-nascutului :

 Involutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si
cade singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70°.
 Icterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter
(coloratia galbena ). Urina si scaunele nu sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala
se mentine buna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala
tranzitorie; este cu BI crescuta. Nu necesita tratament.
 Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu din
primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max. 10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe
sa creasca, ajungand la greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.
 Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si al baieti-tumefierea testiculelor. La
ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.
 Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce are loc in prima saptamana dupa
nastere.
 Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata. Este o
ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind 38°. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar
intalnita azi.
Examenul clinic al nou-nascutului
Se vor nota in foaia de observatie:
 scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
 starea generala ulterioara a nou-nascutului;
 aspectul cordonului ombilical;
 tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza, echimoze, edeme, pete);
 craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile ( bosa sero-sangvina,cefalhematomul);
 restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie, picior stramb congenital).
 toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
 exam. cordului;
 exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;
 eliminarea meconiului;
 exam. organelor genitale externe;
 exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod normal numai in primele
luni de viata;
 exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale;
 exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala.

PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOU-NASCUTULUI

Aparat respirator: nou născutul are ritm respirator neregulat, tahipnee (60 resp/min.), respirații superficiale,
prezintă tulburări de ventilație și insuficiență respiratorie.
La nou-nascutui sanatos se ausculta respiratie puerila (inspirul este mai prelungit decat expirul), transmisa simetric
in ambele hemitorace. Respiratia este de tip abdomino-diafragmatic.
Ralurile umede mari se ausculta in primele minute la majoritatea nou nascutilor, fiind explicate de prezenta in
plamani a lichidului pulmonar intrauterin rezidual; acestea diminueaza si dispar la simpla aspiratie faringiana.

Aparat cardio-vascular: AV=130-150 b/min.

TA=70-80 mmHg.
Inima nou-nascutului este globuloasa, situata transversal,impinsa de diafragmul ridicat si reprezinta 0,8% din masa
corpurala. Socul apexian se percepe in spatiul IV intercostal stang inafara liniei mamelonare.

Aparat digestiv: meconiul

Neeliminarea meconiului semnifica atrezie intestinala,si impune interventia chirurgicala de urgenta .
Din a-3-a/ a-4-a zi de viata nou nascutul prezinta scaune de tranzitie,de culoare galben-verzui cu reactie usor acida,
in numar de 4-6/zi.Caracterul mai apos al acestor scaune este pus in legatura cu inceputul activitatii florei bacteriene
din colon.

Aparat urinar: prima micțiune-în primele 24 ore după naștere.Nou- nascutul care nu urineaza in primele 24 ore este
suspect de malformatie congenitala a cailor urinare
Rinichiul neonatal prezinta imaturitatea functiilor tubulare privind secretia si resorbtia
bicarbonatilor,sodiului,aminoacizilor si a glucozei.

Termoreglarea: se face cu dificultate.

Sistemul hematologic : poliglobulie, leucocitoza

Leucocitele la nastere constituie 15.000/mm3, diminuand pana la 8-10.000 in primele zile post-partum , initial cu o
neutrofilie (70 %) urmata de o limfocitoza la varsta de o luna .
Trombocitele oscileaza intre 150.000 si 300.000/mm3

EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-NASCUTULUI

Cuprinde :
1. Aprecierea starii de alerta
2. Examinarea nervilor cranieni
3. Examinarea motilitatii
4. Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1.Starea de alerta:
 arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de varsta gestatiei si de factori externi.
 N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe.
 In perioada de veghe, n.n tipa viguros.

2. Examinarea motilitatii: la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la toategrupele.

4. Examinarea reflexelor primare, tranzitorii

Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute. Se produc intotdeauna in acelasi fel.Ele informeaza despre functia
generala a SN.
REFLEXE DE POZITIE SI MISCARE
1.Reflexul MORO: -se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat.se executa o miscare brusca scutecului pe
care sta asezat n.n. apare reflexul in 2 timpi: abductia bratelor,extensia antebratelor si degetelor; apoi adductia
bratelor,flexia antebratelor.(reflex de imbratisare), la sfarsit copilul emite un tipat viguros.
• Este prezent la n.n la termen.
• Persista pana la 3luni.
• Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
• Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.

2 .REFLEXUL DE APUCARE PALMARA: se plaseaza un obiect in palma n.n. Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu
putere obiectul oferit. Poate ramane suspendat cateva minute.
Absenta lui la nastere- leziune nervoasa periferica sau centrala.
Presistenta peste 4luni-hemiplegie infantila.

3. REFLEXUL DE APUCARE PLANTARA:excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia mersului.
4. REFLEXUL TONIC AL CEFEI:arata ca modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale
tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe planul mesei de examinat. Examinatorul induce
pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca urmare se produce extensia bratului si membrului inferior de
partea spre care e intoarsa fata copilului; flexia bratului si a membrului inferior de parte opusa.
5. REFLEXUL DE PASIRE: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers cand plantele ating planul mesei
de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.

6.REFLEXUL DE SPRIJIN: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in contact cu marginea mesei de
examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a piciorului cu planul mesei si are loc extensia
membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.

7.REFLEXUL LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului: capul, trunchiul si picioarele sunt
in extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta va flecta membrele inferioare.

REFLEXE AUDITIVE:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.

REFLEXE OPTICE:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea catre inapoi a capului, cu opistotonus.

REFLEXE ALIMENTARE:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in apropierea gurii e urmata de declansarea miscarilor de
supt. Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu
suferinta de truchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul in directia stimulului si va deschide
gura. Este prezent de la nastere si pana la 7 luni.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE

Cuprinde:
 evaluarea starii n.n la nastere;
 aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei
 identificarea n.n cu risc.

Evaluarea starii n.n la nastere:

1. Scorul APGAR
2. Greutatea la nastere
3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)
4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in categoria de “n.n cu risc”.

 SCORUL APGAR
prima evaluare medicala a n.n are loc in primele 60 de minute(primul scor apgar se efectueaza in primul
minut dupa expulzie chiar in sala de nasteri) si cuprinde urmatorii parametrii:

-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular
 in functie de simptomatologia pe care o prezinta, n.n primeste o nota(scor).
SISTEMUL SCORULUI APGAR
 Ritm cardiac:
 absent = 0
 sub 100 b/min.= 1
 peste 100 b/min. = 2
 Efort respirator:
 absent = 0
 slab (neregulat) = 1
 respira spontan, tipa viguros = 2
 Tonus muscular:
 hipotonie = 0
 usoara flexie a extremitatilor = 1
 miscari active ale membrelor = 2
 Excitabilitate reflexa:
 lipsa de raspuns = 0
 grimasa = 1
 tuse, tipat = 2.
 Culoarea tegumentelor:
 cianotice sau palide = 0
 corp rozat, extremitati cianotice = 1
 roz-generalizat = 2.
Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila a starii nn in sala de
nastere.Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca este necesar ( pana
depaseste nota 6 )

In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe:

1. Scor Apgar 8-10:
- respira spontan
- ritm cradiac peste 100 b/min.
- tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
- Acest scor il au 90% din nn la nastere.

2. Scor Apgar 5-7:

 apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe plante sau regiunea
interscapulara)
 ritm cardiac peste 100b/min.
 culoarea tegumentelor ramane cianotica.

4. Scor Apgar 3-4:

- nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
- ritmul cardiac este sub 100 b/min.

5. Scor Apgar 0-2:

-nn care -nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
 Peste 50% din prematurii cu varsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamani au scor Apgar 0-3, dar raspund
foarte bine la resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere indica un viitor neurologic sumbru.
Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de mortalitate crescuta,iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de
paralizie cerebrala.

NOU-NASCUTUL CU RISC
Este acel nn care este in pericol de morbiditate si chiar mortalitate mai ridicat decat ceilalti copii de aceeasi varsta.
Important:
-anamneza corecta
-masuri de supraveghere diferentiata a nasterii,inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in serviciulcu
posibilitati superioare de asistenta medicala(unitati medicale de tip tertiar).

Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstetrica asupra
unor posibile evenimente patologice ce pot apare in evolutia acestei categorii de nn.

Semnele nou-nascutului cu risc

 Cianoză
 Tonus muscular scăzut
 Depresie a efortului respirator
 Bradicardie
 Tensiune arterială scăzută
 Tahipnee

Cauze de aparitie a nn cu risc

Cauze materne:
- varsta mamei: -peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita si grea).
-boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie cronica(anticonvulsivanta), anamneza obstetricala
patologica, infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de sarcina,alte nasteri premature, ruptura
prematura de membrane amniotice.

Cauze fetale:
 gestatii multiple
 sdr. de insuficienta placentara
 macrosomie
 pozitii fetale anormale
 boli congenitale de cord
 aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere
 acidoza
  polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de esofag,chilotorax,hernie diafragmatica,
omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).
 oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie renala,hipoplazie pulmonara).

CONDITII LEGATE DE NASTERE SI CONDITII IMEDIATE PERINATALE

EXPULZIE:

-prematuritate -prematuritate,postmaturitate
-febra,hipertensiune materna -scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere
-travaliu precipitat -paloare
-prolabare de cordon -soc neonatal
-prezentatie anormala -infectia lichidului amniotic.
-tetanie uterina
-lichid amniotic contaminat cu meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de placenta(mica,mare,vase
previa).

în funcție de vârsta gestațională și greutatea la naștere, n.n. cu risc se clasifică astfel

PREMATUR: este n.n. viu cu GN sub 2500 g și vârsta gestațională sub 37 săptămâni.
DISMATUR: n.n. viu cu GN sub 2500 g., dar născut la termen.
POSTMATUR: n.n. la o vârstă a sarcinii peste 40 săptămâni.
MACROSOM: n.n. cu GN peste 4000 g

PREMATURITATEA
Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.
Clasificare:
-gradul I - GN 2500-2000 g
-gradul II – GN 2000-1500 g
-gradul III – GN 1500-1000 g
-gardul IV – GN sub 1000 g.
Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.

Caractere antropometrice ale prematurului:

-greutate: egala sau mai mica de 2500 g.
-lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
-perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai mic decat cel toracic.
-capul reprezinta 1/3 din lungimea totala a corpului.

CARACTERE MORFOLOGICE
- Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin transparenta venele superficiale; lanugo abundent.
- Tesut adipos subcutanat neformat;
- Fontanelele larg deschise si suturile craniene dehiscente
- Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
- La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
- La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
- Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
 - Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa; sunt aproape plisabile (nu au scheletul
cartilaginos format).
- La prematurii gravi, datorita absentei bulei lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu fruntea incretita (aspect
de batran).

MARILE DEFICIENTE FUNCTIONALE ALE PREMATURULUI:

1. RESPIRATORII:
 hipoventilație pulmonară din cauza capacității vitale scăzute, a musculaturii respiratorii slabe și ineficiente, a
imaturității centrului respirator;
 tendința la colabare alveolară datorită deficitului de surfactant;
 lipsa reflexului de tuse, ducând la aspirații de alimente și secretii și, astfel, la bronhopneumonie de aspirație
 crize de apnee și cianoză datorită imaturității centrului respirator.

2. Circulatorii:
 tendința la insuficiență circulatorie periferică (colaps)
 tendința la insuficiență cardiacă
 fragilitate capilară crescută cu risc de hemoragii.

3. Digestive:
 capacitate gastrică redusă (normal 7 ml în prima zi, crescând apoi de 10 ori până în a 10 –a zi), impunând mese
mici cantitativ și la intervale mai dese;
 reflex de supt redus sau absent ( în funcție de gradul prematurității);
 reflex de deglutiție slab sau absent, impunând alimentația prin gavaj;
 deficit de lipaza gastrică și pancreatică, facând dificilă digestia lipidelor.

4. Hepatice:
 deficit constant și prelungit de glucuronil-transferaza hepatic ă, ceea ce face ca icterul fiziologic la prematuri să
fie mai intens și mai prelungit;
 deficit în excreția sărurilor biliare, ceea ce duce la diminuarea saponificării și emulsionării grăsimilor alimentare,
contribuind la digestia dificilă a lor.

5.Renale:
 capacitatea de concentrare a rinichilor este scazut ă, ducând la retenție cloruro-sodică și la apariția de edeme.

6. Hematologice:
 anemie instalată la câteva săptămâni după naștere, datorită depozitelor de fier scăzute la naștere;
 deficit de factori de coagulare sintetizați în ficat cu ajutorul vitaminei K (deficitară la prematur): fact. II, VII,X.

7. De termoreglare:
 mare instabilitate termică (poikiloterm);
 centrul termic imatur;
 termogeneza este slabă datorită regimului sărac în calorii în primele zile de viață și slabei activități musculare;
 protecția contra frigului este redusă datorită țesutului adipos subcutanat slab dezvoltat , care, în mod normal,
funcționează ca un manșon;
 suprafața cutanată de iradiere este relativ mare.

8. Metabolice:
 hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin scăderea presiunii coloid-osmotice;
 hipoglicemie;
 hipocalcemie - poate determina tetania neonatală

9. Imunitare:
 bariere tegumentare și mucoase subțiri și permeabile
 prezența plăgii ombilicale, cu poartă de intrare pentru germeni;
 imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major în funcțiile de apărare;
 activitate fagocitară slabă a leucocitelor;
 deficit al factorilor imunității mediate umoral: anticorpi, complement seric, properdina;
 tendința la diseminare a focarelor infecțioase;
 lipsa febrei în majoritatea infecțiilor.

10.Ale sistemului nervos:

 reactivitate foarte scazută;
 țipăt slab, urmat uneori de criza de apnee și cianoză
 hipotonie musculară marcată
 reflexe slabe, abia schițate sau absente.

DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut la termen, dar care are greutatea la nastere egala sau mai mica de 2500 grame. (SGL=
small for gestational age).
 Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica.
 Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante ale dismaturitatii.

Dintre factorii fetali:

 boli genetice
 anomalii cromozomiale
 malformatii (SN, schelet)
 infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice).

Dismaturul se deosebeste de prematur prin:

-durata normala a sarcinii la dismatur
- lungime peste 47cm. la nastere la dismatur.
-nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.

POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:
 pielea de pe palme incretita (“miini de spalatoreasa”)
 vernix caseosa redus
 lanugo absent
 prezenta descuamatiei fiziologice

Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognosticul devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se efectueze operatia cezariana.

MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare la nastere constituie factor de risc atat pentru mama
cat si pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
 primitive: transpozitia de vase mari
 secundare:
 anom.metab.glucozei (diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)
 mame obeze
  volum mare al placentei in caz de anasarca.

Risc fetal si complicatii:

 risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom cranian,fractura de clavicula,
paralizie de plex brahial) → creste riscul de mortalitate perinatala si neonatala
 asfixie severa
 hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric tranzitoriu care urmeaza pensarii
cordonului ombilical).

RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE

Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medico-sanitar antrenat special in acest
scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate avea nevoie de resuscitare la nastere.De aceea, pentru orice
nastere, trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat si personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice
nastere este o expectativa armata.

Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna succesiv in aceasta ordine:

A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este obligatorie.

A. PERMEABILIZAREA CAILOR RESPIRATORII:

 pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa de caldura radianta si se va sterge de
lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se
va schimba cu unul uscat si cald. Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima respiratie.
Nou-nascutul se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara extensie.
 dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS.
 introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).

B. INITIEREA RESPIRATIEI:
 Stimulare tactila
- cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.
 Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.Ventilarea nn se va face cu o frecventa de 40 respiratii/minut.

C. MENTINEREA CIRCULATIEI:
 Masaj cardiac extern
 Medicamente.

Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea eficienta, hipoxia prelungita fiind la
originea leziunilor cerebrale.

Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:

  In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila;
 La frecventa cardiaca sub 100/min.
 Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:
 Nn respira spontan
 Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
 Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de 80/min,se trece si la C.(mentinerea
circulatiei).

Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn care este deja ventilat (de circa 15-30secunde) si nu raspunde
adecvat la aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac extern, se vor administra medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
 Stimulare cardiaca
 Ameliorarea perfuziei tisulare
 Restabilirea echilibrului acido-bazic.
Cai de administrare:
 Vene periferice
 Vena ombilicala (cea mai folosita cale de administrare a medicamentelor).
 Instilare endotraheala.
Indicatiile medicatiei pentru resuscitare neonatala:
- daca frecv.card.este sub 80/min. in ciuda ventilatiei cu oxigen 100% si a masajului cardiac extern efectuat timp de 1
minut.
- daca zgomotele cerdiace nu sunt perceptibile.

Medicamente utilizate:
Adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu – la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub 7,3)
Volum expanderi–in caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab batut + frecventa cardiaca inadecvata),raspuns
nesatisfacator la manevrele de resuscitare:
- sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipat→cresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la 30 secunde dupa intreruperea
administrarii.

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
 Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare.
 Copilul nu este un adult in miniatura.Spre deosebire de adult,copilul reprezinta un grup biologic complex si
in rapida transformare: nn, sugar, prescolar, scolar, puber, adolescent.
 Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale, imunologice,patologice.La sfarsitul adolescentei
cresterea este incheiata. Individul este considerat adult.
 Studiul cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.
 Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism sanatos + minte cercetatoare +
personalitate stabila.

CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de ritm):

 • intrauterin
• postnatal, astfel:
- la inceput, o scurta perioada de crestere si dezvoltare accelerata;
-urmeaza un ritm mai lent dar continuu, de-a lungul intregii copilarii.
• o faza finala de accelerare- la pubertate.Urmeaza apoi o incetinire progresiva pana la oprirea cresterii.

La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii.

Exista 4 tipuri de crestere a organelor si sistemelor.
• Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi.
• Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viata cand atinge aproape
dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea.
• Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada prepubertara, scade apoi progresiv.
• Aparatul reproducator –atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii.

CRESTEREA este:
 Cantitativa
- prin hiperplazia (multiplicarea) celulara;
- prin hipertrofia celulara( este legata de sinteze proteice)=cresterea de volum celular.
 Calitativa – diferentiere celulara(specializare celulara pentru o anumita functie).

LEGILE CRESTERII
 LEGEA ALTERNANTEI: segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ (mem-brele superioare nu
cresc in acelasi timp cu cele inferioare).
 LEGEA PROPORTIILOR: pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere (mai accelerata la
0-3 ani, mai lenta intre 5-7 ani).
 LEGEA ANTAGONISMULUI MORFOLOGIC SI PONDERAL: in perioada de crestere acumulativa, diferentierea
celulara este redusa si, la fel, si invers.
 LEGEA CRESTERII INEGALE: fiecare segment al corpului are propriul sau ritm de crestere.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

FACTORI GENETICI:
 Fiecare din cele 100.000 de gene (mostenite de la cei 2 parinti) influenteaza o anumita parte a embrionului si
fatului. Nu toate genele sunt active de la nastere. Patologia acestor gene determina o serie de afectiuni:
aneu-ploidii,deletii, translocatii, inversiuni.
 Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul
menstruatiei si momentul instalarii ei.
 Copii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie mare.
 Factorii genetici au rol in deter-minarea inteligentei.

FACTORII DE MEDIU:
PRENATAL: pot modifica planul genetic al viitorului organism. Ei actioneaza din momentul fertilizarii:
1.NUTRITIA: - deficite vitaminice
- carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea.
2. FACTORII MECANICI: anom. de implantare, oligohidramnios,bride amniotice.
3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina, citostatice,antitiroidiene.
4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern, sdr. adrenigenital.
5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.
6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).
7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-tibilitate de grup sangvin si Rh.
8. ALTI FACTORI: variatii regionale si sezoniere, rangul nasterii, rasa.

POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi care actioneaza si intrauterin:

1. FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:
Sezonul influenteaza cresterea si dezvoltarea:
- primavara-crestere staturala
- toamna-crestere ponderala.

2. NUTRITIA: subnutritia cronica are cele mai nocive consecinte.

3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI, CULTURALI,POLITICI: actioneaza prin nutritie, igiena, asistenta medica-la, conditii
de locuit, educatie.
4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil asupra cresterii si dezvoltarii prin tonifierea musculaturii, intarirea articulatiilor,
ameliorarea oxigenarii, facilitarea termogenezei
5. FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineralizarea sheletului;
-h. sexuali – au act. anabolizanta.

EVALUAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII

Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi de aceeasi varsta, sex si din
aceeasi zona geografica. Masuratorile au stabilit curbe dinamice derivate matematic si numite “percentile” sau
“deviatii standard”. Curbele au aspect gaussian (“de clopot”). Media va grupa cel mai mare numar de copii, iar
extremele reprezinta limitele normalului
Cele mai folosite modalitati de evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt:
 maturitatea scheletica si dentara,
 talia,
 greutatea,
 perimetrul cefalic,
 starea de nutritie,
 fontanelele..

VARSTA OSOASA: este cel mai fidel indicator al cresterii. Evaluarea ei foloseste radiografii ale mainii: se determina
nr. si dimensiunile centrilor epifizari la varste cronologice date.

Important! Osificarea boltii craniene!

La nastere raman neosificate fontanelele:
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni.
- forma de romb.

FP (fontanela mica):
 -intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.

DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti erup, de regula, la 6-8 luni de
viata (incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an – cca. 8 dinti.
La 12-18 luni – apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei primare ( “de lapte”).

DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul “de 6 ani’, fundatie a intregii dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la
aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii “de lapte”. Molarul al 3-lea (“de minte”) apare dupa
pubertate, la orice varsta, uneori niciodata.

ERUPTIA DENTARA – este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit local,indispozitie.

Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.

LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.

Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga – 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.

Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste:

Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).

Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la baieti si inceteaza la 17-19 la
fete, iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.

GREUTATEA:
- reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
- este un indicator valoros al cresterii.

GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere – 5-10% din GN.
Cresterea in greutate:
-750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
 In al 2-lea an – spor mediu lunar de 200-250 g.
  Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
 Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime.
 Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman( pt. copilul peste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani).

Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea encefalului.

PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17 ani.

Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.)
- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.

Perimetrul abdominal(PA)
- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.

Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia medicamentelor.

Alte date somato(antropo)metrice:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.

PUBERTATEA:
 este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a maturizarii biologice a organelor sexuale. Sfarsitul ei
marcheaza debutul in adolescenta (aici cresterea in lungime inceteaza).
 incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.
 debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact. climatici( latitudine), de nutritie.
 Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la baieti.

Apoi apar succesiv:

- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se modifica morfologic coapsele si
trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se pigmenteaza scrotul, se
schimba vocea, se dezvolta musculatura.

Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul hipotalamo-hipofizo-gonadal
care va determina acea “sexualizare psihica”, proces care va determina intregul comportament sexual al individului.

Cresterea si dezvoltarea in adolescenta: implica o serie de modificari fizice, sexuale, la care se adauga adaptari
cognitive,emotionale, socioculturale.(cresterea treptata a independentei,noi motivatii si comportamente, apar
simtul datoriei si al responsabilitatii).

DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE
Cuprinde: -comportamentul motor
-comportamentul cognitiv
-comportamentul verbal
-comportamentul social-afectiv.

PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR

 LA 1 LUNA: usoara hipertonie a muschilor flexori; reflexul de apucare prezent; reactioneaza global la stimuli;
urmareste cu privirea jucaria in miscare.
 LA 2 LUNI: reactioneaza la sunete; zambeste persoanelor familiare; gangureste; urmareste cu privirea.
 LA 3 LUNI: isi tine capul ridicat; isi recunoaste mama;se joaca cu miinile; emite sunete voioase.
 LA 4 LUNI: sade sprijinit perioade scurte;intoarce capul spre persoana care vorbeste; rade in hohote daca e
stimulat.
 LA 5 LUNI: deosebeste persoanele straine de cele cunoscute.
 LA 6 LUNI: se intoarce de pe spate pe abdomen; trece jucaria dintr-o mana in alta; sta mult timp in sezut
usor sprijinit.
 LA 7 LUNI: sta in sezut nesprijinit; se uita dupa jucaria care i-a scapat; emite silabe sporadice; cauta contactul
familial.
 LA 8 LUNI: isi recunoaste numele; exprima bucurie; plange cand e certat.
 LA 9 LUNI: sustinut de axile face miscari de mers; se ridica singur in picioare; apuca obiectele cu 2 degete.
 LA 10 LUNI: umbla in 4 labe; intelege interdictia.
 LA 11 LUNI: merge tinandu-se de mobila;intelege ordine simple(per. comunicarii preverbale);primul cuvant.
 LA 12 LUNI: merge tinut de o mana; arata parti de corp;are vocabularul format din 2 cuvinte cu sens.

DUPA VARSTA DE 1 AN:

 LA 15 LUNI: merge bine; se asaza si se ridica singur de pe podea;are vocabular activ format din 4-6 cuv.;
solicita atentia.
 LA 18 LUNI: incepe sa alerge; urca si coboara trepte sustinut; aduce, la cerere, un obiect familiar; spune 8-10
cuvinte; cere olita la timp.
 LA 21 LUNI: merge inapoi; form. propozitii din 2 cuvinte.
 LA 24 LUNI: urca si coboara singur scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa treburi casnice mici.
 LA 27 LUNI: pune intrebari; stie si-si pronunta prenumele; isi vorbeste singur cand se joaca.
 LA 30 LUNI: prinde si arunca mingea; cunoaste sensul pluralului.
 LA 36 LUNI: foloseste alternativ picioarele la urcat; pedaleaza; pune intrebari; se apropie de alti copii.
 LA 4 ANI: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate crescan- da(sarit, catarat); se adapteaza
la programul zilnic fixat de adulti.
 CATRE 6 ANI: functiile motorii sunt stapanite fara dificultate; apare gandirea logica.

 IN PER.SCOLARA: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in afara acesteia,
la scoala sau la joaca; apar situatii conflictuale intre parinti si copii.

 LA PUBERTATE SI ADOLESCENTA: insidios, apar modificari comportamentale, ce vor defini comportamentul

tanarului; efect.actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta capacitatea de sinteza si
abstractizare;apare interesul pt.sexul opus. Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea unei
discipline in munca si gandire.
 NUTRITIE SI ALIMENTATIE PEDIATRICA

NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-asimilare a alimentelor in organism prin care se
asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare varstei, o activitate fizica si intelectuala adecvata,
promovand o buna stare de sanatate.

Valoarea energetica a alimentelor se exprima in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).

O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a creste temp. unui litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C
1 kcal = 4,184 kj.

NECESITATILE ENERGETICE (CALORICE)

Surse de energie principale pentru organism sunt: glucidele si lipidele.

1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.

Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere cheltuielile zilnice necesare pt.: metabolisnul de intretinere+
procesele de termoreglare+activitatile fizice +nevoile de crestere.

METABOLISMUL DE INTRETINERE= METABOLISMUL BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi
- copil mic – 90 kcal/kg/zi
- prescolar – 80 kcal/kg/zi
- scolar – 50-60 kcal/kg/zi
- 1-3 ani – 1300 kcal/zi
- 4-6 ani – 1700 kcal/zi
- 7-9 ani – 2200 kcal/zi
- 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi
- fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
- fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi
- fete 2800 kcal/zi.

 Accelerarea cresterii in per. prepubertara necesita un aport caloric suplimentar.

 La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea ponderala se opreste.
 Ratia alimentara hipercalorica la sugar det. stimularea sistemului enzimatic al lipido-genezei, ceea ce va
duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada de sugar. Aceasta va determina obezitate
precoce, cu prognostic nefavorabil.
 Ratia alimentara hipocalorica va deprima sistemul nervos simpatic, copilul va economisi energia pt. nevoile
de intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi urmata de diminuarea pana la oprire a cresterii ponderale si
staturale cu aparitia malnutritiei.

NECESARUL DE APA
 Cantitatea de apa din organism este invers proportionala cu varsta:
- la embrion -apa reprez. 90% din greutatea corporala
- la copil – 70-75%
- la adult – 60-65%.

Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat la adult. Ca urmare, si necesarul de apa/ unitate de greutate este mult
mai mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).

Nevoile de lichide depind de varsta si de continutul caloric al alimentelor.

La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:
 pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului;
 incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi urinare care depasesc 40-50% din vol. de lichide ingerat;
 temp. ambianta crescuta/fototerapie;
 cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de aport).

ROLUL APEI IN ORGANISM

1.-intra in compozitia celulelor si tesuturilor;
2-reprez. mediul intern in care se desfasoara reactiile
biologice;
3.intervine in reactiile de cataliza, hidroliza, tamponare;
4.realizeaza solutii;
5.reprez. calea de transport a numeroase substante;
6.intervine in termoreglare;
7.face leg. intre mediul intern si cel inconjurator.

NECESARUL DE PROTEINE
Sursa de proteine in primele luni de viata este exclusiv lactata.
Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si calitativ.
 Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar utilizare digestiva scazuta.
 In alimentatia diversificata se recomanda ca 50% din proteine din alimente sa fie de origine animala( lapte,
carne,oua,branza,peste).

Nevoile de proteine:
 La sugarul alim. exclusiv la san(in primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.
 Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.

ROLUL PROTEINELOR IN ORGANISM

 constituenti ai tuturor celulelor;
 asigura reinnoirea tuturor celulelor si tesuturilor;
 intra in compozitia hormonilor si enzimelor;
 asigura forta fizica si intelectuala;
 intra in compozitia anticorpilor, asigurand apararea orgs. impotriva infectiilor;
 mentine presiunea coloid-osmotica si echilbrul acido-bazic;
 rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti (bilirubina).
 pot deveni sursa energetica (neeconomica insa
 DEFICITUL APORTULUI EXCESUL APORTULUI PROTEIC
PROTEIC

-incetinirea cresterii; - tulb. digestive( diaree de putrefactie);

- scade sinteza de enzime,
hormoni, Imunoglobuline.
- apar edeme hipoproteice si
malnutritia proteica.
- suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va det.
form. de uree in cantitate mare ce treb. eliminata renal,
solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din catabolismul proteic si este neurotoxic in cant.
mare; daca amoniemia este crescuta timp indelungat va determina
un coeficient de inteligenta scazut la acel copil;
- se formeaza celule mari care se vor incarca, ulterior, cu grasimi.

NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pentru organism: alim. de orig. animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor (AG
saturati, AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre orgs., sursa
lor fiind exogena.

Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.

Lipidele acopera 35% din ratia calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este necesar pt. dezvoltarea SN.

Trigliceridele pot fi:

- cu lant scurt (au putere calorica scazuta – 5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare – 9 kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb usor digestiv. De aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru
sugari.

ROLUL LIPIDELOR IN ORGANISM:

 principala sursa de energie pt. orgs.
 participa la formarea unor celule si tesuturi (membrane celulare, tes. nervos);
 intra in structura unor hormoni, prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
 rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor;
 transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor;
 favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
 rol antitoxic.

Excesul de AG nesaturati – carenta de vitamina E si hemoliza.

Excesul de AG esentiali – formare de calculi biliari.

CARENTA DE LIPIDE EXCESUL DE LIPIDE

• Oprirea cresterii; • obezitate;

• Leziuni trofice ale • steatoza hepatica;
 pielii,fanerelor si mucoaselor, • diaree
• Leziuni oculare;
• Creste adezivitatea plachetara

NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul caloric total.
Glucidele sunt reprezentate de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).

Lactoza este principalul glucid din lapte.

Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina. Ele intra in alimentatia sugarului de
la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca: ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, diabet,
obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita, diverticulita.

ROLUL GLUCIDELOR IN ORGANISM

 principala sursa de energie;
 rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului;
 sursa de caldura pt. organism;
 sustinerea activitatii musculare.

Excesul de glucide determina:

obezitate
diabet zaharat
carii dentare.

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE

Este mai mare in perioadele de crestere ale organismului,efort fizic, stari febrile.

SODIU:
-principal cation extracelular
-nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice.

CLOR:
-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.

POTASIU:
-principalul cation intracelular;
-nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid- osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU
principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuromusclare;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteoporoza, mineralizare deficitara a dintilor.

FOSFOR
- este constituent principal al oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste, viscere,galbenus de ou.
 Absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D.
 Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste in
majoritatea surselor alimentare.

MAGNEZIU
este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in celula nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400 mg/zi la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza, diaree.

FIER
- intra in structura Hb,mioglobinei,a unor enzime celulare, citocrom C, ATP.
- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4 luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24
mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina. Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-
4luni de viata. De aceea prematurii nu au/ au rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de ou,lapte,legume,fructe.
 Carenta de Fe – anem. hipocroma, microcitara.
 Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.

CUPRU: - rol in sinteza Hb;

- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume

FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.

- deficitul de fluor – carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
ZINC:
- constituent al unor metaloenzime si al unor depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intarcati.

IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.

- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.

NECESAR DE VITAMINE

VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat, galbenus de ou,morcov,spanac, varza,ardei.

VITAMINA D:
- rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat, ulei de peste.
- endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.

VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de reproducere, ale glendelor endocrine, muschi, SN, in procesele de
crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.

VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..

VITAMINA C (acid ascorbic):

- rol: - in formarea colagenului, substantei intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge prin preparare termica a alim.
-Deficit – scorbut.
-Excesul – oxalurie.

VITAMINA B1:
- rol in asigurarea functiei SN; rol in proc.de oxidoreducere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2:
- rol: in proc. de oxidoreducere; in functionarea SNC, a aparat. vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee, fasole, mazare verde,spanac,rosii
VITAMINA B6:
- rol in proc. de oxido-reducere.
- surse: cereale, legume verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-croma.

VITAMINA B 12:
- rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 – anem.pernicioasa.

ALIMENTATIA COPILULUI

ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viata→alimentatia este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv matern in primele 4-6 luni de viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii, de obicei un lapte adaptat, avand
ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de mama+ un preparat de lapte adaptat, atunci cand
secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim. exclusiv lactata la o alim. variata. Sugarul primeste si
alim. nelactate, de consistenta semisolida, ca o etapa de trecere spre o alim. completa.

ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama:
1. Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata. Cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si
cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.
4. Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.

Compozitia laptelui de mama:

Laptele de mama se prezinta in 3 variante: colostru,lapte de tranzitie si lapte matur.

COLOSTRUL:
- este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi progresiv. Compozitia se modifica treptat spre
laptele de tranzitie si apoi matur.

Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine hidrosolubile;
 - are vitamine liposolubile si imunoglobuline in cantitate mai mare decat laptele matur, ce asigura aparare
antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichiul imatur.

LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si saruri minerale.

LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre cei doi sani ai mamei.
Laptele de mama este mai apos la inceputul suptului(atenueaza senzatia de sete a sugarului) si mai bogat in grasimi
la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate sugarului).

Laptele matern contine:

 87-95% apa
 5-13% substanta uscata (proteine, glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip albuminos.

PROTEINELE din laptele de mama:

- nu sunt influentate de variatiile aportului alimentar al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcatuite din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei.

Cazeina:
- este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in dezvoltarea creierului si metabolismul colesterolului).

Proteinele lactoserului:
1.Alfalactalbumina
- intervine in digestia lactozei;

2. Lactoferina:
- este o glicoproteina
-are rol – bacteriostatic
- in absorbtia Fe►protectia sugarului alimentat la san impo-triva anemiei feriprive in primele 6 luni de viata.

3.Albuminele serice: conc. este max. in colostru.

4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.

IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern este favoriz. aparitia infectiilor respiratorii si a diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul – rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza – rol bactericid asupra E.coli si Salmonelei.

Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:

- in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta principalul constituent osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt. Lactobacilul bifidus.

Lipidele din laptele de mama:

- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%), colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul linoleic. Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decat in
laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.

Sarurile minerale din laptele matern:

- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na – este in cantitate mai mica in laptele matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in laptele de vaca, dar sunt in raport optim absorbtiei Ca. (Ca/P
este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte buna.

Vitaminele din laptele de mama:

Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate suficienta pt. a proteja nn. de infectiile cutanate.

Vitamina D:
- D3-22UI/l-cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului.
-sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l cantitate suficienta pt. a proteja sugarul
alim. natural impotriva rahitismului.

Vitamina K – in cant. mica in colostru. De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn., in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia
bolii hemoragice a nn.

Vitamine din grupul B:

- B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.
- B2, B12 –in cant. suficienta in l.m

Vitamina C –acopera nevoile sugarului.

Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si F2; subst.exogene excretate prin lapte.

FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN:

Factori celulari( macrofage, PMNn,limf.),Imunoglobuline,lactoferina, lizozim, lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor
antistafilococic( inhiba cresterea Staf. auriu); subst. cu rol antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al
sugarului alimentat la san cu lactobacilul bifidus).

Tehnica alimentatiei naturale

Pregatirea pentru alimentatia naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologica a viitoarei ma
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci
acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in
timp durata alaptarii.
 In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimula secretia lactata), cu
pauza de 6 ore in cursul noptii.
 NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).
 In a 2-a zi nn va suge 10 min.
 In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.
 La inceput sugarul suge des,dupa metoda“la cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza
mesele singur.

 Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.

 Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
 In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
 Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa;
 - 2-3 luni – 150-170 ml/masa;
 Peste 4 luni – 160-180 ml/masa.

Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele. De aceea, pentru aprecierea secretiei lactate a
mamei se face media cantitatii de lapte primite/24 ore.

PENTRU ALAPTARE:
 Sugarul infasat in scutece curate;
 Mama – spala mainile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
 In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.
 Pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele
sugarului.
 Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi contaminate cu germeni.
 Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in
gura copilului.
 Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pentru a nu se obstrua narinele sugarului.
 Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.
 Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favoriza evacuarea stomacului si reaparitia
senzatiei de foame.
 La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula
secretia lactata.

Durata alimentatiei naturale

Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni.
blactarea se poate face brusc sau treptat.

ABLACTAREA TREPTATA ABLACTAREA BRUSCA

 -este ideala;
-se va inlocui un supt cu cate
o masa de diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de
catre copil si de catre mama.
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al
copilului;
- necesita adm. de preparate medicamentoase:antagonisti de
prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

CONTRAINDICATII MATERNE CONTRAINDICATII MATERNE PROVIZORII

PERMANENTE
 TBC pulmonar activ,  infectii ale sanilor, ragade mamelonare
septicemie,eclampsie, sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice
neoplazii,boli psihice grave, (cloranfenicol, tetraci-
IRC.,IC, DZ decompensat, clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
tireotoxicoza, sarcina peste 20
sapt., trat.cu citostatice,diazepine,
anticoagulante; mama cu Ag HBs
pozitiv, HIV pozitiv.

CONTRAINDICATIILE ALAPTARII DIN PARTEA COPILULUI

C.I. PERMANENTE C.I.TRANZITORII

 galactozemie,  sdr. icteric cu BI crescuta

 intoleranta secundara la AG
nesaturati

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos:
-precipita in flocoane mari;
-necesita un timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din LV:
 34 g/l;
 L.V. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m.
 excesul de proteine este transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica.
 se solicita rinichiul pentru excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.
 cazeina reprezinta 80% din prot. l.v.

Proteinele lactoserului:
 importanta este βlactoglobulina – ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la proteinele laptelui
de vaca.
 Lactoferina este in cantitate redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.
 Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
 Proteinele ce nu se absorb din l.v. determina dezvoltarea la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in
E.coli.

GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
 in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.
 raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.

 L.v. se va administra sugarilor dupa fierbere-are un continut microbian crescut.

 Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecomandabil sugarilor pana la 6 luni.
 Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o
formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).

FORMULE DE LAPTE
Se administreaza in urmatoarele situatii:
 - hipogalactia materna;
 - mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita;
 - sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia complexa a producatorului),formulele de lapte nu vor
fi niciodata identice ca rezultate cu cele ale l.m.

 Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari.

 Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu
necesita nici un fel de adaos.
 Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
 Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia
renala redusa a sugarului mic.
 Glicidele sunt reprez. de lactoza.
 Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).
 Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.

TIPURI DE FORMULE DIETETICE

FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.
- partial adaptate: difera de prep. adaptate prin compozitia in glucide→se adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.

FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE (adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,
- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:
- noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.

 Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim.
naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf
(biberoane,tetine).
 Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii
laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.
 Biberonul se tine oblic astfel incat tetina sa fie plina cu lapte.

La sugarul alimentat cu lapte de vaca: la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
 nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.
 apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.

Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:

 Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la intervale mari de timp).
 Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt.
mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).
 Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san.

In caz de hipogalactie reala se trece la alimentatia mixta.

Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.

Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
 Diversificarea pentru sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.
 Pentru sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.

Reguli pentru diversificarea alimentatiei:

 diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;
 se introduce alimentul nou progresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;
 alimentul nou se adm. cu lingurita;
 nu se adm. simultan 2 alimente noi;
 daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se
suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu
prudenta
 nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la
sugar.

ALIMENTE PT. DIVERSIFICARE:

 Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de vaci.

 Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.

 NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.
 masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.
 nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.

 Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4 luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal;
- piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).

 Fainoasele: - au valoare energetica mare.

!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand
produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!

 Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.

- carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe saptamana
(sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni – ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
-dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.

PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

 INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
 INCIDENTE DATORATE MAMEI:

1. ENGORJAREA SANILOR :
Apare in primele zile dupa nastere cand se produce “furia laptelui”.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura;
se form. un cerc vicios.
Se recomanda
-golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.

2. Mastita:
este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.

3. Mamelonul ombilicat sau scurt:

- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.

4. Hipogalactia
– se verifica daca e reala prin “proba suptului”.
Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare.

INCIDENTE DIN PARTEA SUGARULUI

1.Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se va adm. lapte de mama cu biberonul
sau cu lingurita.
2.Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama
( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in timpul eructatiilor. Apare la
sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului.
4. Varsaturile
- apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de origine organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30°; antispastice
5.Colicile abdominale:
- sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de
gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
6.Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in jet,cu zgomot,in
timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este
ascendenta.

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA:

1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.
2. Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a
laptelui praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare.
4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in laptele de vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.
6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.

ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI

 Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice.
 Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
 Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
 Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine
vegetale.
 Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.
 Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse
zaharoase.
 Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
 Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
 Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.

ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR

Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60%glucide);
- lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte sau
ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.

ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR

- 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa.
In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: paine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).
 Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul meselor.
 Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.
 Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.