Curs 6

Cavitatea nazofaringiana
Spatiile periviscerale
Circumscriu antero-posterior, in raport direct, fetele laterale si posteirioare ale cavitatii nazo-faringiana si
oro-faringiana si preiznta mai multe zone.
Spatiile paraviscerale se grupeaza astfel:
- zona anterioara care formeaza peretele pneumatizat, inter-nazo-orbital si se intinde in sens vertical de
la joncitunea pneumatizata craniofacial pina la planul apexurilor dentare superioare
- zona mijlocie reprezentata de un spatiu unic, cu un segment cranial paratubar si unul caudal
paratonsilar si se intinde de la baza craniului pina la planul orizontal, dus pe unghiul mandibulei
- zona posterioara reprezentata de spatiul calotei superior care tine de la baza craniului pina la planul
orizontal dus prin unghiul mandibulei
- zona mediana retroviscerala, intinsa in sens vertical intre aceleai limite si care ajunge pina la nivelul
vertebrei T4
Spatiile perinazofaringiene sunt alcatuite din mai multe zone care circumscriu antero-posterior cavitatile
nazofaringiene
Spatiile periorofaringiene sunt reprezentate de ansamblul unor structuri profunde oncluse in interstiti
conjunctive si dispuse in jurul cavitatii orofaringiene pe care o separa spatiul temporo-pterigo-masticator.
Aceste saptii nu au caractere regionale nete, sunt incomplet delimitate in sens transversal si comunica larg
in ses cranio-caudal continind elemente neurovasculare importante; la rindul lor sunt circumscrise partial de
spatiul temporo-pterigo-masticator
Sunt reprezentate in sens antero-posterior de:
- zona pneumatizata periorala, alcatuita din planseul sinusului maxila cu aria periapicala dentara
- spatiul paratonsilar
- portiunea corespunzatoare spatiului carotic
- spatiul retro-oro-faringian
Spatiul paratubar e un insterstitiu conjunctiv organziat in jurul complexului fribrocartilaginos, care asigura
dinamica tubara, are o forma prismatic triunghiulara , 3 pereti si 2 orificii:
- peretele medial, reprezentat de pertele lateral al faringelui,de la jonctiunea cu marginea posterioara a lamei
interne a procesului pterigoid pina la unghiul lateral al faringelui
- peretele lateral e format de: lama profunda a fasciei paratidiene care este o dependinta a fasciei cervicale
dispusa intre procesul stiloid si ligamentul sfenomandibular; portiunea superioara a fetei mediale a
muschiului pterigoidian medial
- peretele posterior format de segmentul stilofaringian al fasciei stiliene
- orificiul superior e inchis de complexul tubar
- orificiul inferior, face comunicare cu spatiul paratonsilar fiind situat in planul conventional al palatului dur

Continutul spatiului paratubar e reprezentat de:

- complexul tubar fibrocartilaginos
- originea muschilor tensori al valului palatin si ridicator al valului palatin
- muschiul stilofaringian
- elemente neurovasculare reprezentate de: nervul glosofaringian, ramura linguala a nervului facial,
artera faciala ascendenta (situata profund spre peretele postero-lateral al faringelui), artera palatina
ascendenta (care are originea din artera faciala la nivelul virfului curbei faciale a arterei faciale, de
unde se indreapta superior intre muschiul constrictor superior faringian si fata profunda a muschiului
pterigoidian medial, emite artera tonsilara si se termina in plexul arterial perifaringian), plexul nervos
perifaringian, ganglionii profunzi

Spatiul paratonsilar
Este un interstitiu conjunctiv organizat de forma undei prisme triunghiulare cu 3 pereti si 2 orificii:
- peretele medial – reprezentat de peretele lateral al faringelui corespunzator fosei tonsilare (muschiul
constrictor superior al faringelui, acopoerit de fascia bucofaringiana)
- peretele lateral – format de fata mediala a msuchiului pterigoidian medial si de lama profunda a
fasciei parotidiene care ajunge pina la peretele lateral al feringelui
- peretele posterior – e format de segmentul stilofaringian al fasciei stiliene
 - orificiul superior – face comunicare cu spatiul tubar
- orifiul inferior – comunica cu spatiul latero-visceral-cervical

Continutul spatiului paratonsilar e reprezentat de:

- fasciculele inferioare ale muschiului stilofaringian
- elementele neuroviscerale reprezentate de : nervul glosofaringian, artera faringiana ascendenta, artera
palatina ascendenta, plexul venos perifaringian, ganglionii limfatici profunzi

Spatiul calotic superior

E un interstitiu conjunctiv organizat in jurul axei neurovasculare a gitului care ocupa segmentul supeiror al
ljei carotice, are forma unui trunchi de piramida patrunghiulara cu vbaza inferior si virful trunchiar supeurir

- Pertele lateral e format de msuchiul stemocleidomastoidian cu fascia sa

- Peretele medial e format de unghiul lateral al faringelui care se continua posterior cu septul sagital
retro-visceral
- Peretele posterior format de fascia prevertebrala
- Virful trunchiat reprezentat de baza craniului, gaura jugulara si carotica
- Baza e deschisa larg catre trigonul carotic
Trigonul carotic e delimitat astfel:
- medial: muschiul constrictor mijlociu al faringelui
- laterla: pintecele posterior al digastricului acoperit de SCM
- posterior: fascia prevertebrala

Diafragma stiliana este alcatuita din urmatoarele structuri anatomice:

- procesul stiloid
- muschiul stilohioidian
- ligamentul stilohioidian
- ligamtenul stilomandibular
- msuchiul stiloglos
- mischiul stilofaringian
- ligamnteul sitlofaringian
Diafragma stiliana e conectata funsctional cu burta posterioara a mischiului digastric (posterolateral), si cu
ligamnteul sfenomandibular anteromedial

Fascia stiliana deriva din fascia cervicala si reprezinta lamena profunda , parotidiana , care tapiseaza
diafragma stiliana. Ia nastere la marginea anterioara a msuchiului stemocleidomastodian si prezinta 2
portiuni:
- segmentul lateral al fasciei stiliene – se dirijeaza medial intecuind succesiv pintecele posterior al
digastricului, mushiul stilohioidian, ligamentele stilohioidian si stilomandibular, acesta formeaza pertele
posterior al lojei parotidien si prezinta 2 triunghiuri importante:
1. Triungiul laterostilian delimitat astfel:
- superior de baza craniuli care corespunde gaurii stilomastoidiene;
- lateral – fata mediala a burtii posteiroara a muschiului digastric;
- medial – marignea laterala a msuchiului stilohiodian;
- virful situat inferior la incrucisarea muschilor limitanti.
In aria acestui triunghi nervul facial patrunde in loja parotidiana
2. Triunghiul mediostilian delimitat astfel:
- inferior –baza craniului, reprezentat de septul parotido-submandibular, aflat pe fata profunda a unghiului
mandibular.
- lateral – marginea mediala a muschiului stilohioidian
- medial – ligamentul stilohioidian
- virful orientat superior catre baza procesului stiloid
Prin aria acestui triunghi artera carotida externa, patrunde in loja parotidiana.
3. Segmentul medial al fasciei stiliene intecuieste succesiv ligamentele stilohiodiene si stilomandibulare si
msuchiul stiloglos care sunt situate intre artera carotida externa in paranteza (antero-lateral) si carotida
interna (postero-medial). La acest nivel fascia prezinta 2 prelungiri:
- mediala sau alara care se insera pe unghiul lateral al faringelui formind fascial stilofaringiana (aripioarele
laterale ale faringelui)
- ventrala care trece pe fata laterala a muschiului stilofaringian aflat in saptiul paratubar, intecuieste
ligamentul sfeonomandibular care subintinde medial septul parotidosubmandibular si se continua cu peretele
medial al lojei parotidiene si cu fascia interpterigomedana

Constinutul spatiului carotic superior e reprezentat de:

Nervii:
- nervul vag care paraseste craniul prin compartimentul mijlociu al foramenului jugular impreuna cu
nervul 11 si cu artera meningee posterioara, avind anteromedial nervul 9 iar posterolateral golful
venei jugulare interne
- nervul glosofaringian paraseste craniul prin compartimentul anteromedial al gaurii jugulare unde
prezinta anexat ganglionul superior denumit Ehrenritter; sub maza craniului in fosete pietroasa se
gaseste ganglionul inferior Andersch
- nervul accesor paraseste craniul prin compartimentul mijlociu al venei jugulare
- nervul hipoglos paraseste craniul prin canalul hipoglos, impreuna cu ramura meningiala a arterei
faringiene ascendente si cu vena emisara prin care plexul bazilar comunica cu plexul venos al
hipoglosului si cu vena jugulara interna.
Arterele:
- carotida interna – ajunge in spatiul calotic superior, posterior de capatul dorsal al digastricului si de
muschiul stilohioidian, urmeaza axul spatiului pina la gaura carotica, departindu-se treptat de vena
jugula interna care ramine lateral si posterior. Are raporturi cu fata anterioara a ganglionului simpatic
cervical superior pe care il si vascularizeaza; primeste ramuri carotice sub forma de anse.
- Occipitala – ia nastere de pe fata posterioara a carotidei externe deasupra incrucisarii cu nervul
hipoglos; emite un ram pentru msuchiul stemocleidomastoidian dupa care urma obloc posterior si
superior dea lungul fetei profunde al pintecelui posterior al digastricului si patrunge in unghiul
posterior al lui.
Vena jugulara interna continua sinusul sogmoid cranial si paraseste craniul prin compartimentul
posterolateral al gaurii jugulare; ajunge in spatiul carotic supeiror unde se afla initial posterolateral de
carotida interna (de care e separata prin nervii 9,10,11) dupa care se plaseaza lateral participind la formearea
pachetului vasculonervos al gitului. In acest traiect colecteaza: vena apeduvtului cohleei si sinusul venos
pietros (la nivelul bulbului superior), venele plexului hipoglosal, venele plexului carotic, venele faringiene.
Protiunea superioara a lantului limfoganglionar cervical lateral profund e situtata in compartimentul veno-
limfatic al tecii carotice

Spatiul retovisceral
Se dezvolta din apozitia lamelor mezenchimale ale fetei ventrale a mezoblastului axial cefalic si a fetei
dorsale a intestinului anterior primitv. Este cel mai lung dintre spatiile periviscerale ale gitului si se intinde
de la baza craniului pina la T4, avind 3 segmente: cefalic, cervical, toracal
Segmentul cefalic corespunde fetelor posterioare ale cavitatilor nazo si oro-faringiene precum si fetei
anterioare a coloanei vertebrale cervicale pina la C3
Segmetul cervical corespunde fetei posterioare a lojei faringo-esofagiene si fetei anterioare a coloanei
vertebrale intre C3 si T2

Limite
- superior – procesul bazilar al occipitalului, psoterior de insertia fasciei faringo-bazilare
- anterior – de peretele posterior al faringelui acoperit de fascia bucofaringiana,
- posterior - de fascia prevertebrala
- lateral – de septrurile sagitale si fascia prevertebrala
Continut
- ganglionii limfatici retro-faringieni aflati intr-un tesut conjunctiv lax care se orgnanizeaza lamelar pentru a
facilita miscarile faringo-esofagiene in timpul deglutitiei, se continua anterior pina in mediastinul posterior