SUBIECTE REZOLVATE

ANATOMIE TOPOGRAFICA
1.

ORBITA CONINUT, DELIMITARE TOPOGRAFICA

Regiunea orbitara : - peretii ososi ai orbitei sunt captusiti de periorbita

Orbita osoasa : Piramida patrulatera orientata cu baza inainte, varful inapoi si medial
Baza orbitei - patrulatera, varfurile usor rotunjite
Varful situat medial fata de fisura orbitala superioara
Peretele superior concav, format de portiunea orbitara a frontalului;
- in partea posterioara aripa mica a sfenoidului
- fosa glandei lacrimale
Peretele inferior fata orbitara a maxilarului
- fata orbitara a zigomaticului
- procesul orbitar al palatinului
- parcurs de santul si de canalul suborbitar (prin care trec elementele manunchiului
vasculo- nervos suborbitar)
Peretele lateral format din portiunea orbitara a frontalului, zigomaticului si aripa mare a sfenoidului
- orbita este in raport cu fosa temporala
Peretele medial format din portiunea anterioara a maxilarului, osul lacrimal, lama orbitara a
etmoidului, fata si corpul sfenoidului
- corespunde cavitatii nazale
- in partea anterioara se gaseste fosa sacului lacrimal
Marginea supero laterala prezinta sutura sfenofrontala
- fisura orbitala superioara
Marginea supero-mediala prezinta sutura frontalului cu maxilarul, lacrimalul si etmoidul
- 2 orificii etmoidale
- canalul optic
Marginea infero-laterala prezinta fisura orbitara inferioara
Marginea infero-mediala prezinta sutura maxilarului cu lacrimalul si etmoidul
Continutul orbitei :
Continutul orbitei ste impartit de Teaca bulbului (capsula Tenon) in 2 parti:
1) retrocapsulara (posterior)
2) precapsulara (anterior)
Teaca bulbului fibro elastica
- imbraca intreaga portiune sclerala a globului ocular
- permite enuclearea globului ocular si aplicarea unei proteze
- perforata de tendoane extrinseci, vase si nervi
Spatiul precapsular contine: globul ocular (acoperit de conjunctiva bulbara, conjunctiva palpebrala,
epiteliul anterior cornean)
Bulbul ocular tunica fibroasa
- tunica vasculara
3 invelisuri
- tunica interna
(tunica int: portiunea optica, portiunea iradiana, portiunea ciliara)
- cristalinul
- umoarea apoasa
- corpul vitros
Irigatia arteriala a bulbului
A. Oftalmica- ramuri A. centrala a retinei
- A ciliare scurte posterioare
- A ciliare lungi posterioare
- A ciliare anterioare
Venele V centrala a retinei
- V episclerale
- V. ciliare
- V vorticoase Afluent al V. Oftalmice superioara

Inervatia N. Ciliari lungi (ram al N. Oftalmic)

- N. Ciliari scurti (eferente ale gg. oftalmic)
Din punct de vedere topografic, globul ocular este impartit in 2 segm: segmentul anterior, care contine
cristalinul cu zonula ciliara, corneea, camera anterioara, irisul, camera posterioara, corpul ciliar si
umoarea apoasa, iar segmenul posterior cuprinde sclera, coroida, portiunea optica a retinei si corpul vitros
Spatiul retrocapsular: contine corpul grasos al orbitei (strabatut de muschi, vene si nervi)
a) Etj superior sub plafonul orbitei
Contine:
m. Oblic superior, m. Ridicator al pleoapei sup, m drept superior
n. Trohlear, manunchiul vasculo nervos etmoidal anterior si posterior; n. Lacrimal
n. Frontal N. Supratrohlear
- N. Supraorbitar
a lacrimala; a ciliare scurte, a supratrohleara, a supraorbitara
v oftalmica superioara
b) Etj mijlociu sub etajul superior
Contine:
M drept medial, m. drept lateral
N. Infratrohlear, n. Oculomotor (ram sup), n. Ciliari lungi; n. Optic, n. Abducens
A. oftalmica
c) Etj inferior
M. Drept inferior, M. Oblic inferior
N. Oculomotor (ram inf)
V. Oftalmica inferioara
2.

REGIUNEA NAZAL DELIMITARE TOPOGRAFIC, STRATIGRAFIE

- Regiunea nazala se mai numeste si nasul extern.

- Proieminenta piramidala situata in mijocul fetei
- Intre regiunile palpebrale si cele geniene
- Deasupra regiunii labiale
- Adaposteste o parte din cavitatea nazala
Limite:
Superior depresiunea subglabelara ce corespunde suturii fronto- nazale
Inferior Linia care merge prin marginea posterioara a partii mobile a septului nasului si orificiile
narinare
Lateral Santurile nezo-geniene si nazo orbitare
Varful piramidei situat in depresiunea subglabelara
Baza piramidei prezinta cele 2 nari separate de septul nazal
Fetele laterale se unesc prin linia mediana = dosul nasului
Se termina inferior cu varful nasului, iar fetele laterale prezinta aripile nasului.
Stratigrafia
a) Pielea subtire si aderenta la nivelul aripilor nasului
- groasa si mobila la nivelul radacinii si dosului nasului
- contine glande sebacee si sudoripare
b) Planul subcutanat tesut conjunctiv lax, slab reprezentat
c) Planul muscular: m. piramidal , m nazal, m buzei superioare si al aripii nasului
d) Planul osteo-fibro-cartilaginos formeaza scheletul piramidei nazale
Oasele: 2 nazale, 2 procese frontale ale maxilarelor, spina nazala anterioara a frontalului
Cartilajele aleare mici + mari si accesorii
e) Planul submucos reprezentate de mucoasa nazala
Irigatia
Arteriala ramuri din artera faciala
- ram din a oftalmica
Venele afluenti ai v faciale
Nervi ram din n facial si ram din n maxilar

3.

URECHEA MEDIE CONINUT, RAPOARTE

Este alctuit din casa timpanului, trompa lui Eustachio i celulele mastoidiene.
1)Casa timpanului poate fi descris ca un cub ce prezint:
- un perete extern reprezentat de timpan.
Timpanul prezint pe faa extern tegument i pe faa intern, mucoas de tip respirator. Timpanul
prezint mai multe poriuni:
o poriune superioar ce mai poart denumirea i pars flacida;
o poriune inferioar ce mai poart denumirea de pars tensa; Acestea dou se inser la periferie la nivelul
anului timpanal prin intermediul ligamentului Gerlach.
- peretele intern se mparte ntr-o poriune superioar reprezentat de relieful canalului semicircular extern
i o poriune inferioar ce conine fereastra oval, fereastra rotund, sinus timpani i promontoriu. n
spatele celor dou ferestre se gsete sinus timpani ce corespunde ampulei canalului semicircular
posterior.
- peretele posterior. La nivelul acestuia se gsete aditus ad antrum, o formaiune anatomic sub form de
canal ce asigur comunicarea urechii medii cu mastoida. Tot aici se regsete piramida: o proeminen
unde este regsit muchiul scriei i recesul facialului, precum i o zon depresionar.
- peretele anterioR/peretele tubocarotidian prezint la nivelul su orificiul trompei lui Eustachio,
precum i canalul muchiului ciocanului.
- peretele inferior ce este n raport cu golful venei jugulare;
- peretele superior ce este n raport cu fosa cerebral mijlocie.
Casa timpanului poate fi mprit n trei nivele i anume:
1. recesul epitimpanic ce mai poart denumirea i de atic;
2. mezotimpan;
3. recesul hipotimpanic.
Tot la nivelul casei timpanului se ntlnete lanul osicular alctuit din ciocan, nicoval i scri, a crui
scop este de a transmite sunetele primite de timpan la nivelul ferestrei ovale. ntreg lanul osicular este
pus n micare prin contracia muchiului scriei i a muchiului tegmen timpani.
2)Trompa lui Eustachio este canalul de legtur dintre urechea medie i rinofaringe. Este alctuit dintr-o
poriune extern osoas i o poriune intern cartilaginoas. Muchii ce determin prin contracia lor
nchiderea i deschiderea trompei sunt muchii peristafilinextern i peristafilin intern.
3)Procesul mastoid este alctuit din mai multe caviti pneumatizate a cror interior este cptuit cu
mucoperiost. Comunicarea dintre urechea medie i procesul mastoid se realizeaz prin intermediul
aditusului ad antrum.
4.

REGIUNEA INFRATEMPORALA

- Se numeste regiune faciala profunda

- Regiune pereche
- Forma de piramida patrulatera
Limite
Peretele medial: - lama laterala a procesulu pterigoid si tuberozitatea maxilarului
- prezinta fosa pterigopalatina
Peretele anterior: - tuberozitatea maxilarului, rafeul pterigomandibular
- insertia m buccinator si constrictorul superior al faringelui
Peretele posterior: - articulatia temporomandibulara
- procesul stiloid
Baza piramidei fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului
- in rest este un orificiu larg format intre arcada zigomatica, osul zigomatic, creasta
infratemporalului, tuberculul articular al temporalului
Varful piramidei corespunde unghiului mandibulei
Continut:
M. pterigoidieni - medial

- lateral
Fascia infrapterigoidiana
Artera maxilara ramuri maseterina
- temporalele profunde anterioara si posterioara
- pterigoidiene
- bucala
Plexul venos pterigoidian
N. Mandibular
Ganglionul otic
5.

REGIUNEA PTERIGOPALATINA

- fosa pterigopalatina se afla in partea mediala a regiunii infratemporale.

- forma de piramida patrulatera
Baza piramidei fata maxilara a aripii mari a sfenoidului
- fata inferioara a corpului sfenoidului
- prezinta gaura rotunda prin care patrunde nervul maxilar
- portiunea mediala a fisurii orbitare inferioare, n maxilar si a suborbitara ies
spre orbita
Varful se continua cu canalul palatin mare, prin care trec n palatin mare si vasele palatine
descendente
- canalele palatine mici (pt venele si nervii palatini mici)
- format din procesul pterigoidian alaturat de tuberozitatea maxilei si cu lama perpendiculara a
palatinului
Peretele anterior : - tuberozitatea maxilei
- prezinta orificii ce conduc in canalele alveolare prin care trec arterele si venele
alveolare postero superiori
Peretele posterior fata anterioara a procesului pterigoidian
- in partea sa superioara se deschide canalul pterigoidian prin care trec vasele si
nervii canalului pterigoidian
Peretele medial lama perpendiculara a palatinului
- prezinta gauta sfenopalatina pentru trecerea vaselor omonime si a ramurilor n nazale
postero superioare
Peretele lateral lipseste
6.

AXILA DELIMITARE TOPOGRAFICA SI CONTINUT

Regiunea Axilara reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala
(supero-lateral), fata laterala a toracelui (medial) si scapula (posterior).
- Forma unei piramide patrulatere cu un varf si un continut.
I. Peretele anterior
- este superficial si include regiunea infraclaviculara.
- dedesubtul claviculei se afla fosa infraclaviculara. La acest nivel se poate comprima artera axilara.
Limite:
Superior clavicula
Medial verticala coborata la unirea treimii laterale cu cele doua treimi mediale ale claviculei
In jos marginea inferioara a muschiului pectoral mare
Lateral santul delto- pectoral
Stratigrafia:
a) Pielea fina si mobila, lipsita de peri
b) Planul subcutanat se subdivide intr-un strat superficial si unul profund.
- intre cele doua straturi se afla m platisma, vase sangvine superficiale, ramuri
nervoase cutanate din plexul brahial si nervi supraclaviculari din plexul cervical
c) Planul profund este alcatuit din 2 straturi
Stratul musculo-fascial superficial muschiul pectoral mare.

Stratul musculo-fascial profund m subclavicular si muschiul subclavicular mic.

Intre cele doua straturi musculo-fasciale se creeaza o loja inchisa, traversata de ram pectorale ale
Arterei toracoacromiale, nervii pectorali medial si lateral si vase limfatice.
II. Peretele posterior
- constituit in cea mai mare parte de fata costala a scapulei (fosa subscapulara) si de muschiul
subscapular.
- in partea inferioara a peretelui posterior se afla muschii rotundul mare si dorsalul mare.
III. Peretele medial
- constituit de peretele lateral al toracelui, format din coaste si muschi intercostali, acoperiti de muschiul
dintat anterior
IV. Peretele lateral
- fata mediala a articulatiei scapulo humerale si fata antero-mediala a humerusului, acoperite de
tendoanele capetelor m bicepsului brahial si coraco-brahial
V. Baza axilei
- superficiala
- in pozitie de semiabductie a bratului prezinta fosa axilara
Limite
Anterior marginea inferioara a pectoralului mare
Posterior marginile inferioare ale m dorsal mare si rotund mare
Medial si lateral cate o linie conventionala care uneste marginile inf ale muschilor pectoral mare si
dorsal mare.
Stratigrafie
a) Pielea subtire, prezinta peri lungi cu mumeroase glande sudoripare si sebacee
b) Planul subcutanat este subtire
c) Planul fascial este alcatuit dintr-o fascie superficiala, fascia axilara
VI. Varful axilei
- este reprezentat dintr-un orificiu, prin care regiunea comunica cu loja supraclaviculara.
- Orificiul este delimitat:
Anterior clavicula si m subclavicular
Posterior de marginea superioara a scapulei
Medial prima coasta
- permite trecerea : a subclaviculara (care de aici devine a axilara), v axilara, plexul brahial si trunchiul
limfatic subclavicular
VII. Cavitatea axilara
- contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos, manunchiul vasculo-nervos al axilei(vase axilare si
fasciculele plexului brafial), ram colaterale ale acestora, vase si noduri limfatice axilare
Regiunea axilara Vascularizatie
A. subclaviculara
a. toracica sup
A. axilara
a. toracica laterala
a toraco-acromiala
a subscapulara
A. brahiala
Vena axilara 2 vene brahiale
- v cefalica
- vena bazilica
- vena toracoepigastrica
Plexul brahial fascicului lateral n musculo cutanat si radacinile laterale a mediastinului
- fasciculul medial rad mediale a mediastinului n ulnar
- n cutanat medial al antebratului si bratului
- fasciculul posterior n axilar
- n radial
Ramuri colaterale n pectorali medial si lateral
- n toracic lung

- n subscapulari
- n toraco-dorsal
7.

DELIMITAREA TOPOGRAFICA A NEUROCRANIULUI

- regiunea fronto-parieto-occipitala
- regiunea temporala
- regiunea bazei craniului
Regiunea fronto-parieto-occipitala
Limite:
Anterior glabela si marginile supraorbitare ale frontalului
Posterior protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
Lateral liniile temporale superioare
Regiunea temporala
Limite:
Inferior arcada zigomatica
In rest linia temporala superioara
Regiunea bazei craniului
Exocranian planul trece prin glabela si protuberanta occipitala
Endocranian linia de unire a solzului cu portiunea orbitara a frontalului si prin protuberanta occipitala
interna
8.

DELIMITAREA TOPOGRAFIC A VISCEROCRANIULUI

Limite:
Fata de neurocraniu linia care merge de o parte si de cealalta, de la glabela
- marginea supra-orbitara a frontalului
- arcada zigomatica
- porul acustic extern
- marginea anterioara a m SCM
Fata de gat marginea inferioara a corpului mandibulei
- marginea anterioara a m SCM
- procesul mastoidian

9.

DELIMITAREA TOPOGRAFIC A MEMBRULUI SUPERIOR

Limite:
Fata de gat linia curba care trece prin marginea superioara a scapulei
- marginea laterala a acromionului
- marginea anterioara a claviculei
Fata de torace:
Anterior verticala coborata de la unirea treimii laterale cu cea mijlocie a claviculei
Distal linia orizontala pe peretele toracic, care trece prin marginile inferioare ale muschilor pectoral
mare, dorsal mare si rotund mare
Posterior marginea mediala a scapulei
10.

DELIMITAREA TOPOGRAFIC A MEMBRULUI INFERIOR

Limite:
Linia circulara, care incepe in partea anterioara a tuberculului pubelui, se continua prin plica inghinala,
creasta iliaca si santul intergluteal, pana la varful coccigelui. Trece apoi prin santul genito-femural si
ajunge pana la tuberculul pubian.

11.

TRIUNGHIUL LUI SCARPA DELIMITARE TOPOGRAFIC, STRATIGRAFIE I

CONINUT

- regiune topografica situata in partea superioara a lojei anterioare a coapsei

Delimitare:
Superior Ligamentul inghinal
Medial marginea laterala a m. adductor lung
Lateral marginea mediala a m croitor
In profunzime podeaua trigonului femural este formata:
Lateral m iliopsoas
Medial m pectineu
Planul superficial
- ramurile superficiale ale arterei femurale
- vv superficiale care dreneaza in crosa; v safene mari
- ganglioni limfatici inghinali superficiali
- ramuri cutanate din n femural
- ramura femurala a nervului genitofemural
Planul profund
- nervul femural + ramuri
- a femurala ramuri superficiale
- a femurala profunda
- vena femurala
- ganglioni limfatici inghinali profunzi
Continut:
- n femural ram cutanate
- ram musculare
- n safen cea mai lunga ramura senzitiva a n femural
- a femurala a epigastrica supreficiala
- a rusinoase
- a circumflexa iliaca superficiala
- a femurala profunda a circumflexa femurala laterala
- a circumflexa femurala mediala
- a perforante
- v femurala v safena mare
- v femurala profunda
- gg limfatici inghinali superficiali
- profunzi
12. GTUL DELIMITARE TOPOGRAFICA
Limite:
Superior: - urmeaza regiunea inferioara a corpului mandibulei, se continua cu orizontala conventionala
dusa pana la marginea anterioara a m SCM
- trece prin baza procesului mastoidian
- urmeaza linia nuchala superioara
- se termina la protuberanta occipitala externa
Inferior : - incizura jugulara a sternului
- fata superioara a articulatiei sternoclaviculare
- fata superioara a claviculei, pana la articulatia acromioclaviculara
- posterior linia conventionala care uneste cele 2 articulatii acromioclaviculare
- procesul spinos al vertebrei C7
13.

REGIUNEA ANTERIOAR A GTULUI TOPOGRAFIE SI STRATIGRAFIE

Regiunea anterioara a gatului este formata din regiunea infrahioidiana si regiunea suprahioidiana.
Regiunea infrahioidiana
- regiune mediana, nepereche, forma triunghiulara cu baza in sus .

Limite:
Superior orizontala care trece prin marginea superioara a hioidului si care uneste cei doi M. SCM
Inferior incizura jugulara a sternului
Lateral de o parte si de cealalta, marginile anterioare ale SCM
In profunzime regiunea se intinde pana la conductul laringo- traheal si glanda tiroida
Stratigrafie
a) Pielea subtire, foarte mobila, prevazuta cu peri, la barbat
b)Planul subcutanat cantitate redusa de tesut adipos, m platisma, ramuri ale nervului transvers al
gatului provenit din plexul cervical.
c) Planul fascial lama superficiala a fasciei cervicale. In partea inferioara a regiunii, lama se
dedubleaza si patrund venele jugulare anterioare
d) Planul profund este alcatuit din cei 4 muschi subhioidieni si lama pretraheala a fasciei cervicale.
M. Omohioidieni
M. Sternohioidieni
M. Tirohioidieni
M. Sternotiroidian
Arterele regiunii sunt de minima importanta;venele planului profund sunt tributare jugularelor
anterioare si venelor tiroidiene. Limfaticele profunde sunt drenate de nodurile cervicale profunde
anterioare.Elementele nervoase ale planului profund sunt reprezentate de ramurile provenite din ansa
cervicala.
La acest nivel se practica traheotomia, in scopul restabilirii permeabilitatii cailor aeriene superioare in
caz de obstacol. Tot la acest nivel se intervine pentru tiroidectomie.
Regiunea suprahioidiana
- regiune mediana, nepereche
Limite:
Superior marginea inferioara a corpului mandibulei, marginea anterioara a SCM
Inferior orizontala care trece prin marginea superioara a hioidului
Lateral marginile anterioare ale celor doi muschi SCM
In Profunzime muschiul milohioidian, fata laterala a muschiului hioglos
Stratigrafia:
a) Pielea groasa, mobila , la barbat pilozitate abundenta care formeaza barba
b) Planul subcutanat alcatuit dintr-un tesut celular, formand barbia, contine m platisma, originea
venei jugulare anterioare, ramuri nervoase motorii, ramuri senzitive ale nervului transvers al gatului (din
plexul cervical)
c) Planul fascial lama superficiala a fasciei cervicale. La nivelul hioidului, da nastere prelungirii sale
submandibulare, care trece pe fata profunda a glandei submandibulare; astfel se delimiteaza loja glandei.
d) Planul profund alcatuit din muschi, glanda submandibulara, noduri limfatice , vase si nervi
profunzi. Muschii sunt:
Digastric
Stilohioidian
Milohioidian
Hioglos
Glanda submandibulara ocupa o loja osteo-fibroasa.
Peretele lateral mandibula
Supero-medial m milohioidian si hioglos
Peretele infero-lateral - piele, planul subcutanat , planul fascial, planul profund
Elementele vasculare ale planului sunt reprezentate de vasele fasciale si linguale. Nervii sunt :
hipoglosul, lingual, milohioidian,
14.

REGIUNEA STERNOCLEIDOMASTOIDIAN A GTULUI TOPOGRAFIE I

STRATIGRAFIE

Limite
Anterior si posterior marginile corespunzatoare ale SCM
Superior baza procesului mastoidian
Inferior clavicula si articulatia sternoclaviculara

In profunzime - lama prevertebrala a fasciei cervicale

Stratigrafie
a) Pielea fina si foarte mobila in partea inferioara, mai groasa si acoperita cu peri in partea superioara
b) Planul subcutanat in partea superioara este dens, in cea mai mare parte este lax
- m platisma, vena jugulara externa , nodurile limfatice cervicale laterale
superficiale, nervii auricular mare si transvers ai gatului
c) Planul fascial reprezentat de lama superficiala a fasciei cervicale
d) Planul profund alcatuit din mai multe straturi
- M sternocleidomastoidian, intins oblic de la manubriul sternal, clavicula si articulatia
sternoclaviculara, pana la fata laterala a procesului mastoidian si la linia nuchala superioara.Intre
fasciculul sternal si cel clavicular este delimitat triunghiul supraclavicular mic.
- Stratul fascial submuscular, este constituit din foita profunda a tecii muschiului din foita profunda
a tecii muschiului sternocleidomastoidian.
- Stratul musculo fascial profund, consta in partea inferioara din portiunea initiala
sternocleidomastoidianului, pantecele inferior si tendonul intermediar al omohioidianului.De aceasta este
fixata lama pretraheala a fasciei cervicale. Aici se afla vena jugulara interna.
- Manunchiul vasculo-nervos al gatului reprezinta ultimul strat al regiunii. El este format de carotida
interna, jugulara interna, nervul vag. Cele trei elemente sunt reunite intr-o teaca celulo-fibroasa, numita
teaca carotidiana. Carotida comuna patrunde in regiune la nivelul articulatiei sternoclaviculare si este
continuata de carotida interna. Bifutcarea carotidei comune are loc in dreptul marginii superioare a
cartilajului tiroid, in triunghiul carotidian. In aria triunghiului se gaseste sinusul carotidian, originea
carotidelor interna si externa. Partea inferioara a planului profund este traversata de portiunea
prescalenica a vaselor subclaviculare.Nervul hipoglos trece prin partea superioara a regiunii, incrucisand
vasele mari
15.

REGIUNEA LATERAL A GTULUI - TOPOGRAFIE I STRATIGRAFIE

- regiune pereche, forma triunghiulara, s.n si regiunea supraclaviculara, fiind situata intre regiunea
SCM si cea nuchala.
Limite:
Anterior marginea posterioara a SCM
Posterior marginea laterala a trapezului
Inferior fata superioara a corpului claviculei
Superior marginile celor doi muschi se intalnesc dedesubtul liniei nuchale superioare, formand varful
triunghiului
In profunzime se intinde pana la regiunea prevertebrala.
Stratigrafia:
a) Pielea este fina, mobila, permite utilizarea ei in grefe
b) Planul subcutanat contine m platisma in jumatatea sa inferioara; vena jugulara externa care se
varsa in vena subclaviculara; ramuri nervoase supraclaviculare din plexul cervical; nervul occipital mic
c) Planul fascial reprezentat de lama superficiala a fasciei cervicale, care se dedubleaza la marginile
regiunii pentru a forma tecile muschilor SCM si trapez, iar inferior se continua cu fascia pectorala
d) Planul musculo-fascial al omohioidianului pantecele m omohioidian patrunde in regiunea
carotidiana. Datorita traiectului regiunea se imparte in doua triunghiuri. Triunghiul superior
(omotrapezian) este delimitat intre omohioidian, marginea posterioara a SCM si marginea laterala a
trapezului. Triunghiul inferior (omoclavicular sau fosa supraclaviculara mare) este mai mic si este cuprins
intre omohioidian, marginea posterioara a SCM si clavicula.
e) Planul profund este reprezentat de loja supraclaviculara.
Loja supraclaviculara
Aceasta loja este o cavitate foarte neregulata. Pe aici trec o serie de formatiuni ce patrund sau ies din
cavitatea toracica, axila sau regiunea SCM. Loja are forma unei piramide triunghiulare.
Peretii lojei sunt :
Peretele lateral , reprezentat de planurile superficiale ale regiunii.
Peretele posterior, format de o serie de muschi (spleniul gatului, ridicatorul scapulei, scalenul
posterior si scalenul mijlociu) inserati pe coloana cervicala.

Peretele medial este alcatuit din muschiul scalenul anterior. Acest perete prezinta hiatul anterior
(spatiul prescalenic).Este delimitat intre scalenul anterior si SCM. Prin el loja supraclaviculara comunica
cu regiunea carotidiana si cu planurile superficiale ale mediastinului superior. Prin acest hiat trec vena
subclaviculara, artera suprascapulara si nervul frenic. Intre scalenul anterior si cel mijlociu exista un hiat
posterior (spatiul interscalenic), prin care loja comunica cu planurile profunde ale mediastinului superior.
Pe aici trec artera subclaviculara si plexul brahial.
Varful lojei respunde punctului de intersectie a SCM, trapezului, ridicatorul scapulei si spleniul.
Baza lojei are forma triunghiulara. Marginea antero-laterala - clavicula; Marginea posterioara
marginea superioara a scapulei; Marginea mediala linia conventionala ce uneste marginea
posterioara a intersectiei SCM cu procesul transvers al vertebrei C7.
Continutul lojei:
- A subclaviculara; trei dintre ramurile acestei artere, care au luat nastere in segmentul prescalenic,
ajung in loja supraclaviculara (cervicala ascendenta, cervicala superficiala, artera suprascapulara); ramura
transversa (interscalenica) ajunge in regiunea scapulara.
- V subclaviculara
- Plexul cervical
- Plexul brahial ramurile colaterale : n subclavicular si nervii pectorali lateral si medial, nervii dorsali
al scapulei, toracic lung si suprascapular, nervul toracodorsal
La nivelul portiunii mediale a bazei lojei supraclaviculare se insinueaza dinspre cavitatea toracica,
varful plamanului acoperit de cupola pleurala.

16.

REGIUNEA NUCHAL - TOPOGRAFIE I STRATIGRAFIE

- Este regiunea posterioara a gatului, nepereche, mediana

Limite:
Superior - protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
Inferior linia orizontala conventionala ce uneste cele doua acromioane, trecand prin varful procesului
spinos al vertebrei C7
Lateral marginile laterale ale muschilor trapezi,
Stratigrafie
a) Pielea are in partea superioara toate caracteristicile pielii paroase a capului, groasa, paroasa,
aderenta de straturile profunde, bogata in glande sebacee si sudoripare
b) Planul subcutanat in portiunea superioara este dens; in portiunea inferioara tesutul adipos este din
ce in ce mai abundent
c) Planul fascial reprezentat de fascia muschiului trapez
d) Planul profund
- cel muscular este fosrtamt din mai multe straturi:
Stratul I: m trapez
Stratul II: romboidul, dintatul mic posterior si superior, spleniusul, ridicatorul scapulei
Stratul III: format din muschi longitudinali (spleniusul capului, longissimul capului, longissimul gatului)
Stratul IV: m interspinosi si intertransversari, cei patru rotatori ai capului (muschii drepti posteriori ai
capului mare si mic, muschii oblici ai capului superior si inferior)
17.

FOSA SUPRACLAVICULAR - TOPOGRAFIE I STRATIGRAFIE, CONINUT

Aceasta loja este o cavitate foarte neregulata. Pe aici trec o serie de formatiuni ce patrund sau ies din
cavitatea toracica, axila sau regiunea SCM. Loja are forma unei piramide triunghiulare.
Peretii lojei sunt :
Peretele lateral , reprezentat de planurile superficiale ale regiunii.
Peretele posterior, format de o serie de muschi (spleniul gatului, ridicatorul scapulei, scalenul
posterior si scalenul mijlociu) inserati pe coloana cervicala.
Peretele medial este alcatuit din muschiul scalenul anterior. Acest perete prezinta hiatul anterior
(spatiul prescalenic).Este delimitat intre scalenul anterior si SCM. Prin el loja supraclaviculara comunica
cu regiunea carotidiana si cu planurile superficiale ale mediastinului superior. Prin acest hiat trec vena

subclaviculara, artera suprascapulara si nervul frenic. Intre scalenul anterior si cel mijlociu exista un hiat
posterior (spatiul interscalenic), prin care loja comunica cu planurile profunde ale mediastinului superior.
Pe aici trec artera subclaviculara si plexul brahial.
Varful lojei respunde punctului de intersectie a SCM, trapezului, ridicatorul scapulei si spleniul.
Baza lojei are forma triunghiulara. Marginea antero-laterala - clavicula; Marginea posterioara
marginea superioara a scapulei; Marginea mediala linia conventionala ce uneste marginea
posterioara a intersectiei SCM cu procesul transvers al vertebrei C7.
Continutul lojei:
- A subclaviculara; trei dintre ramurile acestei artere, care au luat nastere in segmentul prescalenic,
ajung in loja supraclaviculara (cervicala ascendenta, cervicala superficiala, artera suprascapulara); ramura
transversa (interscalenica) ajunge in regiunea scapulara.
- V subclaviculara
- Plexul cervical
- Plexul brahial ramurile colaterale : n subclavicular si nervii pectorali lateral si medial, nervii dorsali
al scapulei, toracic lung si suprascapular, nervul toracodorsal
La nivelul portiunii mediale a bazei lojei supraclaviculare se insinueaza dinspre cavitatea toracica,
varful plamanului acoperit de cupola pleurala.
18.

PACHETUL VASCULO-NERVOS AL GTULUI TRAIECT, PROIECIE

TOPOGRAFIC I RAPORTURI ANATOMICE -PG 62

Manunchiul vasculo-nervos al gatului este format din artera carotida comuna, artera carotida interna,
nervul vag si vena jugulara interna.
Artera carotida comuna
Limite: proximala in dreptul articulatiei sternoclaviculare drepte; distala in trigonul carotic, la
nivelul unei linii care trece intre vertebrele C3 si C4 si tangent la marginea superioara a cartilajului tiroid.
Traiect : Artera face parte din manunchiul vasculo-nervos al gatului impreuna cu nervul vag si jugulara
interna. Ea strabate regiunea SCM (1/3 inferioara) si trigonul carotic.
Raporturi:
a) in regiunea SCM (1/3 inferioara)
- anterior:
Planul osteo-muscular este format din articulatia sterno-claviculara si capetele de origine ale
muschiului SCM, originile muschilor sternohioidian si sternotiroidian
Planul venos este format din vena jugulara interna si confluentul jugulo-subclavicular
- antero-medial : lobul glandei tiroide
- medial : traheea si esofagul
- posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale , muschii prevertebrali, artera vertebrala, artera
tiroidiana inferioara , nervul frenic
- lateral: nervul vag, vena jugulara interna si artera subclavie
b) in trigonul carotic
- antero-lateral: muschiul platisma, radacina anterioara a ansei hipoglosului, pantecele anterior al
muschiului omohioidian
- antero-medial : laringele
- medial : muschiul constrictor inferior al faringelui, nervul laringeu recurent
- posterior: procesele transverse ale vertebrelor cervicale, muschii prevertebrali, fascia prevertebrala
- postero-lateral : nervul vag
- lateral : vena jugulara interna, muschiul SCM
Artera carotida interna
Limite: proximala se afla in trigonul carotic, la nivelul unei linii care trece intre vertebrele C3 si C4
si tangent la marginea superioara a cartilajului tiroid. Distala situata edocranian, medial de procesul
clinoid anterior
Traiect: Artera carotida interna traverseaza : trigonul carotic, spatiul retrostilian, stanca osului
temporal, fosa craniana medie si spatiul subarahnoidian
Raporturi:
a) In trigonul carotic

- anterior : artera carotida externa initial face o bucla antero-mediala fata de artera carotida interna, apoi o
incruciseaza anterior si apoi se dispune antero-lateral
- posterior: nervul vag se afla in unghiul diedru posterior dintre artera carotida interna si vana jugulara
interna; lantul simpatic cervical; procesele transverse ale vertebrelor C3 si C4; muschiul lung al gatului
- lateral : vena jugulara interna, nervul hipoglos
b) in spatiul retrostilian
- anterior: diafragma stiliana
- posterior: nervul vag, nervul hipoglos, ganglionul cervical superior;
- medial: muschiul constrictor superior al faringelui, nervul laringeu superior
- lateral: procesul mastoidian, muschiul SCM, pantecele posterior al muschiului digastric, nervul hipoglos
si ramura externa a nervului accesor
Nervul vag
Traiect
Nervul vag strabate urmatoarele regiuni: fosa craniana posterioara, spatiul retrostilian, trigonul carotic,
1/3 inferioara a regiunii SCM, mediastinul superior, mediastinul posterior si etajul supramezocolic al
abdomenului. La nivelul gatului, nervul vag impreuna cu vena jugulara interna si cu artera carotida
comuna formeaza manunchiul vasculo-nervos al gatului.
1. N vag in spatiul retrostilian
Raporturi:
- artera carotida interna- este situata antero-medial
- vena jugulara interna- este situata postero-lateral
- nervul IX trece intre nervul vag si artera carotida interna
- ramura interna a nervului XI patrunde in ganglionul inferior al nervului vag, ramura externa a nervului
XI se afla lateral de nervul X
- nervul XII trece intre nervul vag si vena jugulara interna
2. N vag in trigonul carotic
Raporturi:
- artera carotida interna este situata antero-medial
- vena jugulara interna este situata antero-lateral
- nevul XII trece intre vena jugulara interna si nervul vag
- lantul simpatic cervical si muschii prevertebrali se afla posterior
3. N vag in regiunea SCM
Raporturi:
- nervul vag drept incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune drepte, apoi trece intre portiunea
prescalenica a arterei subclaviculare si jonctiunea dintre vena jugulara interna si vena subclavie. Prezinta
raporturi posterioare cu artera vetrebrala, trunchiul tireocervical. Nervul frenic si ansa subclavie se afla
lateral de nervul vag.
- nervul vag stang artera subclavie stanga este situata postero-lateral de nervul vag cate in traiectul sau
descendent incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune stangi.
Vena jugulara interna
Traiect: spatiul retrostilian, trigonul carotic si 1/3 inferioara a regiunii SCM
Raporturi: V. Jugulara interna are un traiect spiralat in jurul axului arterial format din artera carotida
interna si artera carotida comuna. Initial vena este situata postero-lateral de artera carotida interna, apoi
trece lateral de artera carotida comuna, iar la baza gatului se dispune anterior.
19.

LARINGELE DELIMITARE TOPOGRAFIC, ELEMENTE CONSTITUTIVE I

RAPORTURI

- este situat in regiunea anteromediana a gatului

- raspunde ultimelor 4 vertebre cervicale (C4-C7)
Limite:
Posterior faringele
Inferior traheea
Anterior tiroida

Superior limba, legat prin plicile glosoepiglotice

- osul hioid, legat prin membrana tirohioidiana
Are forma unui trunchi de piramida tiunghiulara.
Baza mare orientata in sus, reprezentata de aditusul laringian, delimitat anterior epiglota;
posterior relieful celor 2 cartilaje aritenoide separate prin incizura interaritenoidiana; pe laturi - plicile
aritenoepiglotice
Baza mica marginea inferioara a cartilajului cricoid
Fetele anterolaterale membrana tirohioidiana
- cartilajul tiroid
- ligamentul cricotiroidian
- arcul cricoidului
- ligamentul cricotraheal
- partial acoperite de glanda tiroida
Fata posterioara proemina in laringofaringe. Este alcatuit din: cartilajele corniculate si aritenoide,
lama cartilajului cricoid, ligamentul cricotraheal
Marginea anterioara proeminenta laringelui (marul lui adam)
Cavitatea laringiana este impartita in 3 etaje:
Superior (vestibulul laringelui / etajul supraglotic) cuprins intre aditusul laringian si marginile
mediale ale plicelor vestibulare; are forma unei palnii cu varful in jos
Mijlociu (cavitatea intermediara/ etajul glotic) cuprins intre marginile mediale ale plicelor vestibulare
si marginile mediale ale plicelor vocale, delimitate intre ele de fanta glotica
Glota este portiunea laringiana constituita din cele 2 plice vocale la nivelul careia se produce vocea.
Etajul inferior (cavitatea infraglotica/ subglotica) cuprins intre fanta glotica si marginea inferioara a
cricoidului
Tunicile
Mucoasa culoare roz; contine foliculi limfatici;
Submucoasa tesut conjunctiv lax slab
Fibro-elastica cuprinde conul elastic si membrana patrunghiulare
Scheletul cartilaginos alcatuit din epiglota, tiroid si cricoid; cartilajele aritenoide, corniculate,
cuneiforme si sesamoide
Muschii intrinseci profunzi cricoaritenoidian
- tiroaritenoidian
- tiroepiglotic
- muschiul vocal situat in grosimea plicei vocale
- superficiali post : - aritenoidianul transvers
- ariteroidianul oblic
- aritenoepigloticul
- cricoaritenoidianul posterior
- anterior cricotiroidianul
Vascularizatia laringelui
- a tiroidiana superioara (ram din carotida externa), care emite laringiana superioara
- a cricotiroidiana
- a tiroidiana inferioara (din trunchiul tireocervical al subclaviei) da artera laringiana inferioara
- vena laringiana superioara (se varsa in jugulara interna)
- vena laringiana inferioara (se varsa in plexul tiroidian)
- vena tiroidiana inferioara
- vena brahiocefalica stanga
Limfaticele formeaza 3 perechi de pediculi
Superior transporta limfa etajului supraglotic
Antero inferior transporta limfa etajului mijlociu si anterior
Postero inferior restul cavitatii subglotice
Inervatia
Realizata de vag prin nervii laringei
Laringeul superior ramura interna
- ramura externa
Laringeul inferior (desprins din laringeul recurent)

20.

FARINGELE DELIMITARE TOPOGRAFIC I ANATOMIC, CONINUT,

VASCULARIZAIE I INERVAIE
+
21. FARINGELE RAPORTURI ANATOMICE

SITUAIE este situat naintea coloanei cervicale i napoia fosei nazale i a cavitii bucale. n sus se
ntinde pn la baza craniului, n jos se continu cu laringele i esofagul
LIMITE
Superioar - baza craniului;
Inferioara este reprezentat printr-un plan orizontal, ce trece prin marginea inferioar a corpului celei
de-a asea vertebre cervicale.
FORMA Faringele are forma unei plnii incomplete, i lipsete peretele anterior.
Faringele prezint: baz, vrf , trei perei: unul posterior i doi laterali.
DIVIZIUNE
Exofaringele are: poriunea cefalic - n partea capului , poriunea cervical n partea gtului.
Endofaringele rspunde, de sus n jos: foselor nazale nazofaringe; cavitii bucale orofaringe;
laringelui laringofaringe.
RAPORTURILE FARINGELUI
BAZA se inser pe baza craniului, pe poriunea bazilar a occipitalului i pe faa inferioar a stncilor
temporalelor.
VRFUL este mai ngust i se continu fr o limit net cu esofagul. Separaia dintre farige i esofag
este convenional, dat de planul orizontal ce trece prin marginea inferioar a cartilajului cricoid i partea
inferioar a corpului vertebrei a asea cervicale.
FAA POSTERIOAR
rspunde coloanei cervicale. ntre farige i fascia prevertebral se delimiteaz o fisur transversal,
numit spaiul retrofaringian. n esutul retrofaringian, se gsesc nodurile limfatice retrofaringiene.
Rinofaringe se exploreaz coloana cervical n cazuri de fracturi, luxaii i mai ales n cazuri de
tuberculoz vertebral. n spaiul retrofaringian se pot dezvolta colecii purulente.
FEELE LATERALE fiecare parte lateral are un segment cefalic i un segment cervical
Segmentul cervical este n raport cu mnunchiul vascular al gului, acoperit de sternocleidomastoidian
i de planurile regiunii carotidiene. n partea inferioar faringele vine n raport cu lobii glandei tiroide. n
partea inferioar faringele cervivcal e ncruciat de nervul hipoglos.
glosofaringian(IX), vag (X), nervul accesor spinal (XI), hipoglos(XII), artera carotida comuna (CC),
vena jugulara interna (IJ),teaca carotidei(CS)
Segmentul cefalic
prezint spaiul mandibulo vertebro faringian ntre faringe, coloana vertebral cervical i ramura
mandibulei. Spaiul mandibulo vertebro faringian este mprit prin lama profund a fasciei
parotidiene, n dou spaii secundare spaiul glandular i spaiul subglandular.
spaiul glandular conine parotida i organele care o strbat
spaiul subglandular. e divizat prin diafragma stilian ntr o loj prestilian i loja retrostilian.
ENDOFARINGELE Cuprinde:Nazofaringele, Orofaringele, Laringofaringele
Nazofaringele se ntinde de la baza craniului la marg liber a vlului palatin si prezint:
perete ant - la niv cruia se face comunicarea cu fosele nazale prin choane
perete sup coresp bazei craniului i la acest niv se afl tonsila faringian
perei laterali - pe fiecare se poate obs, din anterior n posterior: orificiul faringian al tubei care poate
explica modul n care o infecie faringian se poate propaga la nivelul casei timpanului, recesul faringian
Orofaringele se ntinde de la un plan ce trece prin marginea liber vlului palatin, n sus pn la un
plan ce trece prin osul hioid, n jos si prezint: perete ant un vast orificiu, limitat de vlul palatului i de
arcul palatofaringian; pereii laterali prezint numeroase formaiuni limfoide care fac parte din inelul
limfatic al lui Waldeyer
Laringofaringele e cuprins ntre un plan ce trece prin osul hioid i alt plan ce trece prin marginea
inferioar a cartilajului cricoid
Stratigrafie
este alctuit din mai multe tunici: tunica fibroas, tunica musc, tunic mucoas

TUNICA FIBROASA are aceeai form ca si faringele i prezint:

extremitate sup (baza) se inser pe craniu
extremitate inferioar sau vrful se continu cu tunica submucoas a esofagului
dou margini stng i dreapt se inser pe toat ntinderea faringelui
TUNICA MUSCULARA
la ext, acoperit la rndul su de adventiia faringelui
este alctuit din:
muchii constrictori orientai circular: constrictorul superior format din 4 poriuni.
constrictorul mijlociu- se inser pe cornul mare i pe cornul mic al osului hioid de unde fibrele lui
iradiaz ca un evantai
constrictorul inferior- se inser pe laringe
muchii ridictori - orientai longitudinal:palatofaringian,stilofaringian.
TUNICA MUCOASA la interior, are aspecte variate n diferite regiuni
n nazofaringe mucoasa seamn cu pituitara
pe bolta faringelui n grosimea mucoasei se gsesc 3 formaiuni:Tonsila faringiana, Bursa faringiana,
Hipofiza faringiana.
Vascularizatie si inervatie
Arterele faringelui:
- provin in cea mai mare parte din faringiana ascendenta (ram din carotida externa)
- palatina ascendenta
- artera canalului pterigoidian
- arterele tiroidiene superioara si inferioara
Venele provenite dintr-un plex superficial si unul profund, sunt tributare jugularei interne
Inervatia este realizata de plexul faringian, constituit din ramuri ale glosofaringianului, vagului si
simpaticul cervical.
22.

ARTERA CAROTID EXTERN PROIECIE TOPOGRAFIC, RAMURI

COLATERALE I TERMINALE, TERITORII DE VASCULARIZAIE

Limite.
Limita inferioar este reprezentat de bifurcarea arterei carotidecomune i corespunde marginii superioare
a cartilajului tiroid al laringelui
Limita superioar corespunde colului condilului mandibulei; la acest nivel se mparte n cele
dou ramuri terminale:-artera temporal superficial - a r t e r a m a x i l a r
Traiect. Artera carotid extern are un traiect vertical ascendent,strbate regiunea trigonului carotic i
ptrunde n parenchimul glandeisalivare parotide, unde formeaz planul profund arterial. De-a lungul
acestui traiect artera carotid extern d un numr de aseramuri colaterale:
A carotida externa 6 ramuri
1) Tiroidiana superioara regiunea anterioara a tiroidei
2) A linguala
3) A faciale
patrund in regiunea suprahioidiana
4) A faringiana ascendenta urca pe peretele lateral al faringelui
5) A occipitala ajunge in regiunea occipitala
6) A auriculara posterioara ia nastere in regiunea parotidiana
1)Artera tiroidiana superioara:
-originea:faa ant a carotidei externe
-traiect inferomedial ndreptndu-se ctre polul superior al lobului tiroidian,in raport cu faringele fiind
acoperit de muchiulsternocleidomastoidian.
Ramuri colaterale:
a)ram sternocleidomastoidian:vasc por inf a muchiului SCM
b)ram subhioidian: vasc muchii subhioidieni
c) ram cricotiroidian:vasc muchiul cricotiroidian
d)ramuri ce vasc ganglionii limfatici cervicali inferiori profunzi
e)ram terminale:gld tiroide:ramura glandular anterioar,lateral si post .
2)Artera linguala:

Originea:faa medial a a carotide externe la 15 mm sup de orig a tir sup, coresp osului mareal osului
hioid.Este situat profund n raport cu muchiul constrictor superior alfaringelui.
Ramurile colaterale ale arterei linguale sunt:-artera dorsal a limbii vascularizeaz rdcina limbii,
cartilajullaringelui epiglota i stlpul anterior al vlului palatinramura suprahioidian vascularizeaz muchii suprahioidieni. .
3)Artera faciala:
Originea: faa anterioar a a carotide ext la 5 mm sup de originea arterei linguale Situat iniial profund,
n raport cu faringele se angajeaz pe submuchiul stilohioidian i pntecele mastoidian al muchiului
digastric i ptrunde n loja glandei submandibulare unde este dispus profund.nconjoar glanda
submandibular i ajunge pe faa superficial a acesteia,apoi intersecteaz marginea inferioar, bazilar, a
corpului mandibulei ;apoi strbate regiunea facial avnd un traiect oblic ascendent,atinge comisura
buzelor, strbate anul nazogenian i ajunge la nivelul unghiului medial al orbitei unde se termin prin
artera unghiular.

Ramurile colaterale, n numr de ase, pot fi mprite n:r a m c e r v i c a l e s i f a c i a l e

-A palatina ascendenta.
-Ram glandulare:submandibulare: vasc glanda submandibular
-A s u b m e n t a l .
-A labial inferioar si e)sup
-A lateral a nasului
4)Artera faringiana ascendenta:
Origine: faa post a a carotide ext,sup de originea acesteia. Are un traiect ascendent vertical pn la baza
craniului
Ramurile colaterale:
-ramurile faringiene: vasc muchii i mucoasa faringelui
-ramurile posterioare musculare: vasc m prevertebrali
-ramura meningee post:vasc duramater cranian
5)Artera occipitala:
Origine:faa post a a carotide ext,coresp emergenei arterei faciale.Are un traiect oblic ascendent n sens
anteroposterior paralel cu pntecul posterior al muchiului digastric.Atinge procesul mastoidian, strbate
muchii regiunii nucale i ajunge pe poriunea solzoas a osului occipital pe care o strbate pn
la protuberana occipital extern.
Ramuri colaterale:
-a sternocleidomastoidian sup-vasc procesul mastoidian i cel mastoidiene
-ramura meningee:dura mater.
6.A auriculara post:
Origine:la 1 cm sup de originea a occipitale, avnd un traiect ascendent oblic n sens
anteroposterior pn la nivelul marginii anterioare a procesului mastoidian unde se termin prin: o ram
auriculara si una mastoidiana
Ramuri colaterale:
-artera timpanic posterioar :vasc cavitatea timpanic.
- prin ram ei, artera stapedian, vasc muchiul scria
-ramura parotidian:vasc parenchimul poriunii posterioare a glandei parotide.
RAMURI TERMINALE ALE CAROTIDEI EXT:
1)A temporala superficiala:
Originea: n artera carotid extern, n plin parenchim glandular parotidian
Traiect:ascendent oblic dinuntru nafar, prsete glanda parotid i se dispune posterior de articulaia
temporomandibular i anterior de tragus. icontinutraiectul ascendent venind n raport cu

faa superficial a arcadei temporozigomatice, iar la 3 cm superior de aceasta se mparte n dou

ramuriterminale:
-ramura anterioar, frontal
-ramura posterioar, parietal .
n traiectul su, artera temporal superficial emite ase ramuri:
-ramura parotidian vascularizeaz parenchimul glandei parotide
-ramuri articulare care se distribuie articulaiei temporomandibulare
-ramuri auriculare vascularizeaz pereii pavilionului auricular
-artera transvers a feei:regiunea geniana.
-artera zigomatico-orbital ajunge pe faa temporal a corpului osuluizigomatic,
-artera temporal profund mijlocie:muchiului temporal
2)Artera maxilara:
Origine:iniial un parcurs intraparotidian. Apoi strbate butoniera retrocondilian a lui Juvara si ptrunde
n fosa infratemporal. Se angajeaz prin interstiiul delimitat ntrecele dou fascicule musculare
ale muchiului pterigoidian lateral.n continuare descrie o curb cu convexitatea orientat
anterior ndreptndu-se ctre tuberozitatea corpului osului maxilar, ptrunde n fosa pterigopalatin, pe
care o strbate, orientndu-se ctre gaura sfenopalatin,unde se termin prin artera sfenopalatin, care
reprezint ramura sa terminal.

23.

VENELE SUPERFICIALE ALE GTULUI P 60

VENA JUGULARA EXTERNA:

Origine: Se formeaza prin unirea ramurii posterioare a venei retromandibulare cu vena auriculara
posterioara in interiorul glandei parotide sau inferior de aceasta. Uneori vena jugulara externa se formeaza
prin jonctiunea venelor occipitala si auriculara posterioara.
Traiect si raporturi:
a) regiunea parotidiana vena jugulara externa se formeaza de cele mai multe ori in interiorul glandei
parotide fiind situata in planul mijlociu (venos), intre planurile arterial si nervos. Vena emerge din glanda
formand unul dintre cei doi pediculi vasculari inferiori.
b) regiunea sternocleidomastoidiana (2/3 superioara) este strabatuta de vena jugulara externa.
Raporturi:
- superficiale: tegumentul, tesutul celular subcutanat, muschiul platisma, nervul supraclavicular medial
- postero-lateral: nervul auricular mare care are un traiect paralel cu jumatatea superioara a venei
- profund: nervul transvers al gatului , fascia cervicala superficiala si muschiul sternocleidomastoidian
c) trigonul omoclavicular: vena jugulara externa face o curba in raport cu marginea laterala a
muschiului SCM, trece pe la nivelul fasciilor cervicala superioara si pretraheala ajungand din nou in
regiunea SCM
d) regiunea SCM (1/3 inferioara) vena are un traiect profund de capatul clavicular al muschiului
SCM si se varsa la nivelul venei subclavii sau unghiul venos jugulo-subclavicular
Afluenti:
- vena jugulara posterioara, vena cervicala transversa, vena suprascapulara, ramura anastomotica cu vena
jugulara interna, vena occipitala, ramura anastomotica cu vena jugulara anterioara.
VENA JUGULARA ANTERIOARA
Origine: Se formeaza prin unirea venelor submandibulare superficiale in regiunea submentala.
Traiect si raporturi
a) regiunea submentala in care cele doua vene coboara paralel cu linia mediana in aria formata de
pantecele anterioare ale muschilor digastrici pe muschiul milohioidian. Apoi venele jugulare anterioare
trec superficial de hioid in regiunea infrahioidiana.
b) regiunea infrahioidiana fiecare vena coboara anterior de fascia cervicala superficiala, de-a lungul
marginii mediale a muschiului sternohioidian. In partea inferioara a regiunii face o curba spre lateral si
trece printr-un hiatus de la nivelul fasciilor cervicala superficiala si pretraheala si ajunge profund de
muschiul SCM.

c) regiunea sternocleidomastoidiana (1/3). Vena jugulara anterioara are un traiect orizontal, profund de
capetele de origine ale muschiului SCM si se varsa fie in vena subclavie, fie in vena jugulara externa.
Afluenti si anastomoze:
- arcul venos jugular, anastomoza cu vena jugulara externa, anastomoza cu trunchiul venos tireo-linguofacial, venele laringiene, vene tiroidiene
24.

PLANEUL BUCAL STRATIGRAFIE - P. 46

-este de fapt per inf al cavit bucale ,alc dintr-o serie de parti moi care inchid spatiul dintre cele 2 arcuri
osoase:corpul mandibulei si osul hioid; acestea sunt:
1)Diafragma gurii:
-form din cei 2 muschi milohioidieni care form o chinga intinsa intre lin milohioidiene ale mandibulei si
corpul hioidului.Chinga este intarita pe fata sa sup de cei 2 m geniohioidieni ,iar pe fata inf de cele 2
pantece ant ale m digastrici
2)Reg sublinguala:
-este ascunsa de corpul limbii;
-contine muc sublinguala cu fraul limbii,plicele sublinguale,carunculele sublinguale pe care se deschid
ductele submandibulare si sublinguale mari
Loja sublinguala:-are 4 pereti:
-med:m genioglos si hioglos:de pe planseul bucal,intra in limba
-lat:foseta sublinguala a mandibulei
-sup:muc regiunii
-inf:diafragma gurii
Contine:
-gld salivara sublinguala cu ductul sublingual mare Bartholin
-ductul submandibular
-ductele accesorii Rivinus
Pe fata med a gl sublinguale se gas prelungirea gl submandibulare cu ductul omonim Warthon ,apoi vs
sublinguale si nv lingual
3)Limba:
-org musculo-membranos cu rol in dig(masticatie,supt,deglutitie),gust si fonatie;
Are 2 port:radacina si corpul ,separate la suparafata prin santul terminal
Radacina este fixata la org din jur si fixata de fapt de faringe
Corpul reprez port libera care se gas pe planseul cav bucale
Fata dorsala prezinta santul median si reliefurile papilelor linguale
Fata inf prez fraul limbii,la copii plicele fimbriate,iar prin transparenta muc:venele prof ale lb
Marg corpului lb vin in rap cu arcadele dentare
Structura limbii:
1)Scheletul:
-alc din:os hiod,membr hioglosiana,de la osul hioid pana in profunz radac lb si septul lingual ,sagital
intre cele 2 ale lb
2)Muschii extrinseci
-orig pe oasele sau org vecine
-genioglos:in evantai de la hioid pana la vf lb
-hioglos:poz sagitala,lat de genioglos
-stiloglos:de-a lg marg corpului lb pana la vf
-palatoglos:se confunda cu stiloglosul in marg lb
-faringoglos:fascicul din constrictorul sup al faringelui
3)Muschii intrinseci:
-longitudinalul sup:sub muc fetei dorsale a corpului lb
-longit inf:intre genioglos si hioglos
-m transvers:transversal in toata masa corpului
-m vertical:de la fata dorsala la cea inf a lb
4)Mucoasa linguala:
-se cont cu muc buco-faringiana ;pe fata dorsala prez papilele linguale

-papilele valate sau caliciforme,disp sub forma V-ului lingual,inaintea santului terminal
-papilele fungiforme:pe toata fata dorsala
-papilele foliate :in special in partea post a fetei dorsale
Fata faringiana a radacinii lb,foarte neregulata,prez foliculi limf linguali care alcatuiesc tonsila linguala
Arterele:a. linguala,ram din a. palatina ascendenta si faringiana ascendenta
Venele:tributare lingualei
Limfaticele:converg spre nodurile submentoniere,submandibulare si spre limfonodurile cervicale lat prof
Nervii:-facial si hipoglos
25.

GLANDELE SALIVARE PROIECIE TOPOGRAFIC I RAPORTURI

ANATOMICE P 47

Regiunea parotidiana contine ca formatiune principala glanda parotida. Situatia sa in raport cu regiunea
invecinata, a facut ca ea sa fie in raport considerate de catre unii autori ca apatinand gatului. Conexiunile
apropiate ale gl parotide cu cav buc
Limitele superficiale dau regiunii forma unui patrulater alungit vertical:
-anterior : marginea post a ramurii mandibulei;
- posterior : procesul mastoidian si marginea anterioara a sternocleidomastoidianului;
-superior porul acustic extern;
-inferior orizontala care continua inapoi marginea inferioara a corpului mandibulei.
In profunzime, regiunea se intinde pana la procesul stiloid si la fata laterala a faringelui.
La exterior, regiunea apare ca un sant vertebral, mai mult sau mai putin adanc.
Raporturi exterinseci postero-mediale.
Spatiul mandibulo-vertebro-faringian este impartit de lama profunda a fasciei parotidiene intr-un spatiu
glandular ocupat de parotida si un spatiu subglandular (laterofaringian). Acesta din urma este divizat
prin diaphragma stiliana (buchetul stilian si aponevroza stilofaringiana sau aripioara faringelui a lui
Toma Ionescu) in doua loji. a)Loja retrostiliana contine:
- manunchiul vasculo-nervos al gatului:nervii gloso faringian, accesor si hipoglos
-ganglionul superior al simpaticului si noduri limfatice cervicale laterale profunde.
-rap cu vena jugulara interna
b)Loja prestiliana contine :
-cei doi muschi pterigoidieni
- nervul mandibular cu ramurile lui
- artera maxilara
26.

REGIUNEA INFRAHIOIDIAN A GTULUI

- regiune mediana, nepereche, forma triunghiulara cu baza in sus .

Limite:
Superior orizontala care trece prin marginea superioara a hioidului si care uneste cei doi M. SCM
Inferior incizura jugulara a sternului
Lateral de o parte si de cealalta, marginile anterioare ale SCM
In profunzime regiunea se intinde pana la conductul laringo- traheal si glanda tiroida
Stratigrafie
a) Pielea subtire, foarte mobila, prevazuta cu peri, la barbat
b)Planul subcutanat cantitate redusa de tesut adipos, m platisma, ramuri ale nervului transvers al
gatului provenit din plexul cervical.
c) Planul fascial lama superficiala a fasciei cervicale. In partea inferioara a regiunii, lama se
dedubleaza si patrund venele jugulare anterioare
d) Planul profund este alcatuit din cei 4 muschi subhioidieni si lama pretraheala a fasciei cervicale.
M. Omohioidieni
M. Sternohioidieni
M. Tirohioidieni

M. Sternotiroidian
Arterele regiunii sunt de minima importanta;venele planului profund sunt tributare jugularelor
anterioare si venelor tiroidiene. Limfaticele profunde sunt drenate de nodurile cervicale profunde
anterioare.Elementele nervoase ale planului profund sunt reprezentate de ramurile provenite din ansa
cervicala.
La acest nivel se practica traheotomia, in scopul restabilirii permeabilitatii cailor aeriene superioare in
caz de obstacol. Tot la acest nivel se intervine pentru tiroidectomie.

27.

TRAHEEA PROIECIE TOPOGRAFIC, ELEMENTE CONSTITUTIVE,

RAPORTURI ANATOMICE

Traheea este un conduct aeric, impar, median, simetric, format din cartilaj i membran
fibromuscular, tapetat intern de mucoas, cuprins ntre extremitatea inferioar a laringelui i originea
bronhiilor
Limite:
superior C5C6;
inferior T4T5, nivel la care se mparte n cele dou bronhii principale, dreapt i stng.
La ft traheea este situat mai sus, la nivelul luiC4C5.
Raporturi
Traheea este nvelit de o teac de esut conjunctiv lax care i favorizeaz micrile i prin intermediul
creia traheea vine n raport cu o serie de structuri cervicale i toracice importante.
Traheea prezint dou regiuni, cervical i toracic
Traheea cervical
Anterior, piele, fascia superficial i profund, muchii strenohioidian i sternotiroidian, arcul jugular,
istmul glandei tiroide care ncrucieaz cartilajele traheale 24; deasupra istmului se gsete arcada
arterial supraistmic ntre arterele tiroidiene superioare dreapt i stng
anteroinferior se afl fascia pretraheal, venele tiroidiene inferioare, resturi timice i artera thyroidea
ima
Posterior
1. esofagul care se afla ntre trahee i coloana vertebral, uor deviat spre stnga, de care este conectat
prin esut conjunctiv lax, care conine fibre elastice
2.nervul laringeu recurent drept care urc pe faa posterioar a traheii
3. nervul laringeu recurent stng care trece prin unghiul format ntre trahee i esofag
Lateral
lobii glandei tiroide care coboar pn la al 56lea cartilaj traheal; creterea n volum a lobilor
tiroidieni poate duce la fenomene de sufocare
artera carotid comun, arterele tiroidiene, vena jugular intern, nervul vag.
Traheea toracic
Anterior: manubriul sternal, muchii sternohioidian i sternotiroidian, vestigiile timice, vena tiroidian
inferioar i vena brahiocefalic stng, arcul aortic, artera brahiocefalic i artera carotid comun
stng, plexul cardiac profund, noduli limfatici, artera brahiocefalic i arterele carotide comune stngi
Posterior: esofag si coloana vertebral
Lateral
la dreapta: plmnul i pleura dreapt, vena brahiocefalic dreapt, vena cav superioar, nervul vag
drept, vena azygos.
la stnga: arcul aortic, artera carotid comun stng, arterele subclaviculare stngi.
La nivelul bifurcaiei traheea corespunde pericardului i atriilor.
Anterior corespunde unui plan situat inferior de bifurcarea trunchiului arterei pulmonare, i vine n
raport cu plexul pulmonar
Constituie anatomic
Traheea este format dintro succesiune de inele de cartilaj hialin incomplete unite la extremitile lor
posterioare prin esut fibros i muchi neted i tapetate cu mucoas pe suprafaa interioar
Scheletul cartilaginos
Cartilajele traheale sunt n numr de 1620, fiecare fiind un inel incomplet, cu 2/3 anterioare ale
circumferinei; posterior sunt dehiscente, tubul traheal fiind turtit i completat cu esut fibroelastic i

muchi neted. Cartilajele traheale sunt situate n plan orizontal, separate prin intervale de 4mm vertical i
1mm orizontal, au o suprafa intern convex i o suprafa extern concav, turtit vertical. Deseori
cartilajele sunt unite parial sau incomplet, cte doutrei, sau se bifurc la extremiti.
Cartilajele sunt alctuite din esut hialin care se poate calcifica odat cu naintarea n vrst.
Primul i ultimul cartilaj traheal difer de celelalte:
primul este cel mai larg cartilaj traheal, care, deseori, se bifurc la o extremitate i se unete prin
ligamentul cricotraheal cu marginea inferioar a cartilajului cricoid
Primul i ultimul cartilaj traheal difer de celelalte:
primul este cel mai larg cartilaj traheal, care, deseori, se bifurc la o extremitate i se unete prin
ligamentul cricotraheal cu marginea inferioar a cartilajului cricoid
ultimul cartilaj traheal (carina) este mai gros central, mai nalt, iar marginea sa inferioar prezint un
proces triunghiular, ncurbat posteroinferior, care ptrunde ntre bifurcarea bronhiilor; i formeaz pe
fiecare parte un inel incomplet care include primul cartilaj bronhic.
penultimul cartilaj traheal este mai gros n partea sa central dect celelalte
Membrana fibroas
Membrana fibroas are forma unui cilindru care ocup ntrega suprafa traheal.
Fiecare cartilaj este inclus n pericondru care se continu cu o membran fibroas dens, situat ntre
cartilajele adiacente i care ocup partea posterioar a traheii. Membrana i pericondrumul sunt alctuite
din colagen i fibre elastice, care se ncrucieaz n diagonal, permind modificri ale diametrului
luminal.
Tunica muscular
Fibrele musculare netede apar la nivelul membranei posterioare, fiind n majoritate transversale i ataate
pericondrumului la extremitile cartilajelor.
Tunica mucoas
Tunica mucoas continu inferior mucoasa laringeal i se continu inferior cu cea bronhic. Este
alctuit dintrun epiteliu cilindric ciliat pseudostratificat, care conine numeroase limfocite, vase de
snge, glande seromucoase tubulare (traheale).
28.

ESOFAGUL CERVICAL ANATOMIE I RAPORTURI (VASCULARIZAIE I

INERVAIE)

- Conduct musculo-membranos
- Esofagului i se descriu 4 portiuni: cervicala, toracica, diafragmatica si abdominala
Limite:
Superior planul care trece prin marginea inferioara a cartilajului cricoid. Tuberculul carotidian
marcheaza la acest nivel si este un important punct de reper in esofagotomia laterala.
Inferior planul orizontal trecut prin incizura jugulara a sternului
In stare de vacuitate esofagul este turtit antero posterior, iar in distensie el nu este uniform calibrat. La
origine prezinta stramtoarea cricoidiana datorata contractiei marginii inferioare a constrictorului inferior
al faringelui; urmeaza apoi o portiune mai dilatata, segmentul crico-aortic, care se intinde si in portiunea
toracica.
Esofagul, in afara de continuitatea sa cu faringele si cu stomacul, este mentinut in pozitie si prin
numeraose expansiuni musculare.
Rapoarte:
Anterior traheea, pe care o depaseste usor spre stanga, in partea inferioara. Astfel este justificata
abordarea chirurgicala de preferinta pe partea stanga. Nervul laringeu recurent stang urca aici pe fata
anterioara a esofagului, in unghiul diedru dintre aceasta si trahee.
Posterior esofagul este in raport cu regiunea prevertebrala, de care este separat prin spatiul
retrofaringian.
La dreapta - vine in raport cu traheea; nervul laringeu, arterele carotide comune, simpaticul cervical si
planurile regiunii SCM
La stanga lobul tiroidian; artera tiroidiana inferioara; venele tiroidiene mijlocie si inferioara, arterele
carotide comune, simpaticul cervical si planurile regiunii SCM
Vascularizatie si inervatie

Irigatia arteriala este saraca. Aceasta este asigurata de artera tiroidiana inferioara. Venele sunt tributare
venei tiroidiene inferioare. Vasele limfatice sunt drenate spre nodurile cervicale laterale profunde
inferioare. Inervatia provine din vag si simpaticul cervical.

29.

GRUPELE GANGLIONARE LIMFATICE ALE GTULUI P 68

Lantul simpatic incepe imediat sub baza craniului prin gg cervical sup si descinde pana la capatul
coastei I unde se cont cu lantul toracic,sit imd medial de tuberculii ant ai proceselor transverse; Cu
exceptia gg stelat,restul lantului este cuprins intr-o dedublare a fasciei prevertebrale
Gg cerv sup al simpaticului rasp vert C2 si C3.nefiind acoperit de fascia prevertebrala,el este
continut,impreuna cu manunchiul vasc-nv al gatului,in loja retrostiliana a sp mandibulo-vertebrofaringian
Gg cerv mijl-at cand exista-este sit in dreptul vert C5 sau C6 coresp primului cot al a tiroidiene inf
Gg cervicotoracic(stelat) este sit la baza gatului,in triungh scalenovertebral Velluda,delim medial de-a
lungul gatului,lat de scalenul ant si inf de cupola pleurala;este acoperit de fascia prevertebrala

30.

DELIMITAREA TOPOGRAFIC A TORACELUI

Limite:
Superior incizura jugulara a sternului, de o parte si de cealalta trece de-a lungul claviculelor pana la
articulatiile acromioclaviculare; procesul spinos C7
In profunzime discul intervertebral C7- T1, de-a lungul fetei superioare a primei coaste, pana la
marginea superioara a manubriului sternal
Inferior baza procesului xifoid, arcul costal pana la coasta a X a, varful coastelor XI, marginea
coastelor XII, discul intervertebral T12 L1
31.

REGIUNEA COSTAL

- regiune pereche, cea mai intinsa regiune parietala toracica

Limite:
Anterior marginea laterala a sternului
Posterior marginea laterala a musculaturii profunde (autohtone) ce ocupa santurile vertebrale
Superior - prima coasta
Inferior arcul costal, varful coastelor XI si XII si apoi marginea inferioara a coastei a XII a
Limita profunda pleura parietala
Stratigrafia
a) Pielea subtire antero-lateral;mai groasa posterior; mobila
b) Planul subcutanat contine numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale, dintre care venele
sunt cele mai importante. Reteaua participa la realizarea anastomozelor cavo-cave si porto-cave
c) Planul fascial superficial subtire antero-lateral, mai gros in partea posterioara
d) Planul muscular superficial alcatuit dintr-o serie de muschi. Dispozitia acestui plan nu este
uniforma, fiind mai gros in partea anterioara si posterioara , mai subtire pe partea laterala.
Muschii acestui plan sunt:
- In partea anterioara : pectoralul mare, muschiul subclavicular, pectoralul mic, dreptul abdominal
- In partea posterioara: superior trapezul, inferior dorsalul mare, portiunea laterala a romboidului,
dintatii mici posteriori
- In partea laterala scalenul posterior, oblicul extern, oblicul intern, dintatul anterior
Elementele vasculo-nervoase ale acestui plan:
- a toracica laterala, ramura a axilarei, nervii toracic lung si toracodorsal
- ramurile cutanate laterale din vasele si nervii intercostali
- ramurile cutanate anterioare ale manuchiurilor intercostale

e) Planul osteo-muscular : coastele, coastele osoase, cartilajele costale ; articulatiile costovertebrale,

articulatiile costocondrale; muschii intercostali externi si interni
f) Planul muscular profund muschii subcostali, muschiul transvers, artera toracica interna, ramuri
mediastinale, artera pericardiofrenica, arterele perforante, ramurile intercostale anterioare, artera
epigastrica superioara
g) Planul fascial profund fascia endotoracica
h) Pleura parietala costala formeaza ultimul plan
32.

REGIUNEA MAMAR (ANATOMIA GLANDEI MAMARE)

- regiune parietala perece, suprapusa regiunii costale in partea sa antero-superioara; ocupata de catre
mamela
Mamela
- forma unui con turtit, cu baza pe peretele toracic anterior. Aproximativ in centrul fetei convexe
prezinta proieminenta rotunjita a papilei mamare, inconjurata de areola mamara. In general forma
emisferica a mamelei este mai accentuata in jos unde se formeaza santul submamar. Intre cele doua
mamele se gaseste santul intermamar.
Limite:
Superior coasta a III a
Inferior coasta a VI a sau a VII a
Medial marginea sternului
Lateral linia axilara anterioara
In profunzime se intinde pana la fascia pectoralului mare
Stratigrafia
a) Tegumentul este subtire, fin, neted si mobil. Zona periferica contine foliculi pilosi, glande sebacee
si sudoripare; zona centrala sau aria papilara este constituita din areola mamara si papila mamara.
- Areola mamara circulara, roz la virgine, usor brune la femeile care au nascut. Prezinta 10-15
tuberculi Morgani, care se inmultesc in sarcina si se maresc de volum.
- Papila mamara (mamelonul) proeminenta cilindrica sau conica. Pe varful ei se deschid 15-20 ducte
lactifere, prin porii lactiferi. La acest nivel se gasesc glande sebacee. Pielea ariei papilare are anexat un
muschi neted, continte un tesut conjunctiv dens, numeroase vase, numerosi corpusculi tactili
b) Planul celulo- adipos premamar mai gros la periferia mamelei, se subtiaza spre centrul el. In acest
plan se gasesc vase sangvine si limfatice superficiale, precum si nervii corpului mamelei
c) Corpul mamelei Fata anterioara este convexa si foarte accidentata. Prezinta crestele
fibroglandulare, pe care se fixeaza ligamentele suspensoare Cooper, ale mamelei.Acestea traverseaza
glanda si se fixeaza pe fascia muschiului pectoral mare. Fata posterioara a corpului mamelei este plana
sau usor concava. Circumferinta corpului mamelei este neregulata.
Structural corpul mamelei este alcatuit din parenchim si stroma
- Parenchimul glandular (glanda mamara) se compune din 10 20 lobi, separati prin stroma. Fiecare lob
este constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa, tributara unui duct lactifer (canal galactofor)
- Stroma corpului mamelei este de natura conjunctivo-adipoasa, ea inconjoara parenchimul din toate
partile. Stroma este strabatuta de numeroase vase sangvine si limfatice, de nervi, precum si de o bogata
retea capilara.
d) Planul celulo adipos retromamar este totdeauna subtire. Datorita lui, corpul mamelei aluneca pe
fascia pectorala. Disparitia acestei mobilitati sugereaza posibilitatea invadarii peretelui de toracic de un
proces canceros al mamelei.
Vascularizatia arteriala
Toracica interna prin ramuri mamare si perforante; Toracica laterala; toracica suprema si intercostalele
spatiilor II IV.
Venele se aduna dintr-o retea superficiala, care se varsa in toracica interna si in axilara
Drenajul limfatic al mamelei urmeaza 2 cai?
- Calea axilara este cea principala. Ea conduce aproximativ 75% din limfa sanului sanatos, preia limfa din
partea laterala a mamelei
- Calea parasternala intercostala dreneaza limfa partii mediale a sanului
Inervatia provine din ramurile supraclaviculare ale plexului cervical; din ramurile toracice ale plexului
brahial; din nervii intercostali II-IV

33.

REGIUNEA STERNAL

Regiunea sternala este situata in partea anterioara a toracelui si se incadreaza intre marginile sternului.
La persoanele slabe este usor proeminenta, iar la persoanele cu muschii pectorali mai bine dezvoltati se
prezinta ca un sant vertical, ce corespunde la femei santului intermamar.
Limite:
Superior este delmitata de incizura jugulara,
inferior de baza procesului xifoid,
lateral de marginile sternului
in profunzime se intinde pana la pleura parietala.
Stratigrafie
a) Pielea de la acest nivel are mobilitate redusa, este usor aderenta de planul presternal si se prezinta
cu foliculi pilosi la barbat, numeroase glande sudoripare si sebacee.
b) planul celular subcutanat , mai putin dezvoltat, ce prezinta in schimb travee conjunctive care
unesc pielea de straturile subiacente. In grosimea tesutului subcutanat se gasesc vase, ramuri perforante
din artera toracica interna, reteaua venoasa superficiala anastomotica cavo-cava, si nervi, ramuri
anterioare ale nervilor intercostali si ramuri din nervii cutanati ai gatului si nervii supraclaviculari.
c) fascia parietala externa - reprezentata de fasciile muschilor pectorali, care pe linie mediana adera
la periostul sternal, iar inferior se confunda cu insertia superioara a tecii muschiului drept abdominal.
d) Planul muscularsuperficial este constituit din fasciculele sternale ale muschilor
sternocleidomastodieni, care se insera la nivelul manubriului sternal, muschii mari pectorali, la nivelul
corpului sternal, catre partile laterale ale acestuia si muschii drepti abdominali, la nivelul xifisternului.
e) Planul osteoarticular este reprezentat de stern si articulatiile acestuia cu claviculele si coastele.
f) planul muscular profund - predomina muschiul transvers al toracelui, pereche, format din 5
fascicule, cu originea comuna pe fata posterioara a corpului sternal, de unde diverg si se insera pe
marginile inferioare ale cartilajelor costale 2-6. De asemenea, la constituirea planului muscular profund
participa si insertiile musculare ale sternohioidienilor sisternotiroidienilor pe fata posterioara a
manubriului, ale diafragmei, pe corpul sternului si pe apendicele xifoid si ale dreptului abdominal, pe
apendicele xifoid si pe cartilajele coastelor 5-7. o lama subtire de tesut celular formeaza
g) planul fascial profund - format dintr-o lama subtire de tesut celular
h) pleurei parietale costale ultimul plan , formeaza recesurile costomediastinale anterioare.
34.

MEDIASTINUL SUPERIOR
+
35. MEDIASTINUL INFERIOR

Mediastinul este regiunea topografica mediana dintre cele doua regiuni pleuro-pulmonare.
Limite:
Lateral cele doua pleure mediastinale
Anterior de fata posterioara a sternului
Posterior de corpurile vertebrelor toracice
Superior planul conventional, oblic, al orificiului superior al toracelui
Inferior fata superioara a diafragmei
Mediastinul comunica cu gatul prin orificul superior al toracelui, prin care trec traheea, esofagul, vase
si nervi. Comunicarea cu cavitatea abdominala se realizeaza prin orificiul aortic, prin hiatul esofagian,
prin triunghiul lombocostal, prin triunghiul sternocostal.
Mediastinul este divizat intr-un etaj superior si unul inferior.
MEDIASTINUL SUPERIOR
Raspunde anterior manubriului sternal, iar posterior primelor 4 vertebre toracice
a) In primul plan timusul
Raporturile organului se realizeaza cu formatiunile din planurile invecinate ale mediastinului superior,
raporturi posterioare cu pericardul si inima.Anterior, timusul este partial acoperit de recesurile pleurale
costomediastinale anterioare. Ramurile arteriale timice vin din; artera tiroidiana inferioara, trunchiul
brahiocefalic, subclaviculara stanga si toracica interna. Venele care parasesc lobii timici se varsa in

venele brahiocefalice sau in cava superioara. Vasele limfatice se indreapta spre nodurile parasternale si
spre nodurile cervicale profunde inferioare. Inervatia provine din vag, ganglionul simpatic cervicotoracic
si din frenic. Timusul este un organ important pentru imunitate
b) In al 2 lea plan venele brahiocefalice, care se formeaza prin confluenta jugularelor interne cu
subclavicularele. Vena brahiocefalica stanga are un traiect mai lung, incrucisand anterior nervii frenic si
vag din stanga, carotida comuna stanga si trunchiul brahiocefalic.Vena brahiocefalica dreapta impreuna
cu vena brahiocefalica dreapta constituie vena cava superioara. Vena cava superioara, extrapericardica
aproape in intregime, coboara vertical pentru a se varsa in atriul drept. Extremitatea sa inferioara se afla in
mediastinul mijlociu. Nervii frenici coboara de la gat, cel drept este situat lateral de cava superioara, iar
cel stang , lateral de vena brahiocefalica stanga. Anterior de venele brahiocefalice se gasesc noduri
limfatice mediastinale anterioare, care primes limfa de la timus, pericard si de la nodurile parasternale
c) Planul al 3 lea cuprinde arcul aortei, care se gaseste in dreptul portiunii inferioare a manubriului
sternal. Fata stanga (antero-laterala) a arcului aortic vine in raport cu nervii cardiaci, cu vagul stang si cu
frenicul stang, prin intermediul acestor elemente are raport cu pleura mediastinala. Aici se gasesc o parte
din limfonodurile mediastinale anterioare. Fata dreapta (postero-mediala) este incrucisata de trahee si de
nervul laringeu recurent stang, de esofag si ductul toracic. De pe fata superioara a arcului pornesc cele 3
ramuri ale sale, care de la dreapta spre stanga sunt : trunchiul brahiocefalic, carotida comuna stanga si
subclaviculara stanga. Fata inferioara este ocolita de nervul laringeu recurent stang, ce se insinueaza intre
aorta si pediculul pulmonar stang/
d) Planul al 4 lea Portiunea toracica a traheei. De o parte si de cealalta a traheei toracice se afla
nodurile limfatice paratraheale;Posterior de trahee trece esofagul. La marginea inferioara a vertebrei T4
ductul toracic deviaza spre stanga si trece inapoia arcului aortic si ajunge la nivelul orificului superior al
toracelui, situat intre esofag si a subclavie.
MEDIASTINUL INFERIOR
Etajul inferior al mediastinului are trei compartimente : mediastinul anterior, mediastinul mijlociu si
mediastinul posterior.
Mediastinul anterior compartiment ingust, intre fata posterioara a muschiului transvers al toracelui si
fata anterioara a pericardului.
Contine: extremitatea inferioara a timusului la copii, ligamentele sternopericardice, ramuri ale arterelor
toracice interne si tesut conjunctiv lax si adipos. In acestea se gasesc noduri limfatice. In partea inferioara
se afla grupul anterior al nodurilor frenice superioare, care primeste limfa din partea anteriara a
diafragmei, de la pleura diafragmatica si de la ficat deasupra acestuia nodurile prepericardice, dreneaza
limfa de la pericard.
Mediastinul mijlociu Este compartimentul cel mai mare al mediastinului inferior.Se intinde intre
planul prepericardic si cel pretraheal.
Contine:pericardul cu inima, portitunea inferioara a venei cave superioare, aorta ascendenta, trunchiul
pulmonar, nervii frenici, plexul cardiac si vasele pericardico-frenice.
Pericardul este un sac fibro-seros care inveleste inima si originea vaselor mari care pleaca sau vin la
ea.Este alcatuit din pericardul fibros si pericardul seros la interior.
Pericardul fibros este fixat de formatiunile din jur prin ligamentele sternopericardice superior si
inferior, ligamentele vertebropericardice drept si stang si ligamentele frenopericardice.
- Fata anterioara (sternocostala) este in raport cu planurile regiunilor sternala si costala, precum si cu
elementele mediastinului anterior.
- Fata posterioara este in raport cu organele mediastinului posterior.Dintre acestea, raporturi mai
apropiate are cu esofagul infrabronhic.Raporturi mai indepartate cu aorta toracica, vena azigos.
- Fetele laterale vin in raport cu pleurele mediastinale. Intre pericard si pleure coboara nervii frenici si
vasele pericardiofrenice si se gasesc nodurile limfatice pericardice laterale.
- Baza pericardului adera de fata superioara a diafragmei. Prin intermediul diafragmei, pericardul vine
in raport cu lobul stang al ficatului si cu fundul stomacului
- varful raspunde vaselor mari ce pleaca de la baza inimii
Pericardul seros este constituit din doua foite: una parietala si una viscerala. Intre cele doua foite este
cavitatea pericardica.
- sinusul transvers este un canal transversal. Delimitat anterior de fata posterioara a aortei ascendente
si a trunchiului pulmonar; inferior de fata anterioara a atriilor; posterior de artera pulmonara dreapta
- sinusul oblic delimitat intre fata posterioara a atriului stang si peretele posterior al sacului pericardic;
este cuprins intre pediculul venos stang si drept al inimii.

Pericardul este irigat prin ramuri ale arterelor toracice interne, pericardiofrenice, bronhice, esofagiene
si timice. Venele sunt tributare venelor azigos, brahiocefalice si toracice interne. Limfaticele sunt drenate
spre nodurile mediastinale anterioare si posterioare. Inervatia pericardului este realizata prin ramuri
vagale directe sau prin nervii laringei recurenti si plexurile bronhopulmonare; ramuri pericardice din
simpaticul toracic, ramuri din nervii frenici pentru fata inferioara a sacului pericardic.
Inima organ musculo-cavitar, ocupa aproape intreg mediastinul mijlociu.
- fata sternocostala este alcatuita din cei 2 ventriculi separati prin santul interventricular anterior,
precum si cele doua urechiuse (auricule) ce incadreaza emergentele aortei si trunchiului pulmonar.
Auriculele sunt separate de ventriculi prin santul coronar.
- fata diafragmatica este alcatuita din ventriculi, separati prin santul interventricular posterior
- fata pulmonara este alcatuita din ventriculul stang
- marginea dreapta separa fata sternocostala de cea diafragmatica
- Baza inimii alcatuita de fata posterioara a atriilor
- varful inimii realizat de ventriculul stang
Raporturi:
- fata diafragmatica - prezinta raporturile fetei inferioare a sacului pericardic
- fata pulmonara corespunde fetei laterale stangi a pericardului
- marginea dreapta corespunde limitei dintre fata inferioara si cea anterioara ale sacului pericardic
- baza inimii are raporturile fetelor posterioara si laterala dreapta ale pericardului
- varful inimii prin intermediul pericardului, pleurei si plamanului stang are raporturi cu o zona a
peretelui toracic la nivelul spatiului V intercostal stang
Irigatia arteriala a cordului este realizata de coronara stanga si dreapta
Sangele neoxigenat este drenat de sinusul coronarian
Inervatia este realizata de ramuri vegetative cardiace parasimpatice si simpatice. Ele alcatuiesc plexul
cardiac.
Mediastinul posterior intre planul pretraheal si coloana vertebrala.
a) In primul plan elemente care formeaza pediculii pulmonari. Bronhiile principale rezulta din
bifurcarea traheei la nivelul vertebrei T4.Bronhia dreapta este aproape verticala, mergand putin oblic spre
dreapta si inapoi, este mai voluminoasa si mai scurta decat cea stanga. Bronhia stanga se apropie de
orizontala si se indreapta spre stanga si putin inainte. Aceste diferente explica de ce corpii straini aspirati
patrund mai usor si mai frecvent in dreapta. Arterele pulmonare rezulta prin bifurcarea trunchiului
pulmonar. Venele pulmonare , cate doua pentru fiecare plaman, se varsa in atriul drept. Pediculul
pulmonar mai contine: arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice, venele bronhice,
b) In al 2 lea plan esofagul si nervii vagi
Intre esofag si pleura mediastinala se afla subgrupul juxtaesofagian al nodurilor limfatice mediastinale
posterioare.
c) Planul al 3 lea aorta toracica, vena azigos, ductul toracic
Aorta toracica se intinde de pe fata stanga a vertebrei T4, pana la hiatul aortic al diafragmei. In
jumatatea sa superioara este situata la stanga liniei mediane.
Vena azicos continua vena lombara ascendenta dreapta, intrand in torace, fie imediat lateral de stalpul
drept al diafragmei impreuna cu simpaticul, fie cu nervii splahnici prin grosimea stalpului drept.
Ductul toracic ia nastere in abdomen, inaintea vertebrelor L2 sau L3
d) Planul al 4 lea vena hemiazigos, vena hemiazigos accesorie, lanturile simpaticului toracic
36.

FOCARELE DE AUSCULTAIE ALE CORDULUI

- Valva bicuspida este ascultata la varful inimii, unde se palpeaza socul apexian
- Valva tricuspida se asculta pe linia mediosternala, in dreptul cartilajului costal V
- Orificiul pulmonar se asculta in al II lea spatiu intercostal, langa marginea stanga a sternului
- Orificiul aortic este ascultat in al II lea spatiu intercostal drept, imediat langa stern
37.

PROIECIA TOPOGRAFIC A PLMNILOR N INSPIR I EXPIR

Marginile plamanilor-patrund in timpul imspiratiei adanc in recesurile pleurale,dar fara sa le umple

complet,nici chiar in inspiratia fortata;astfel raman spatiile complementare,portiuniale recesurilor
pleurale in care doia portiuni ale pleurei parietale se aplica una peste cealalta

Marginile anterioare-ale plamanilor- au o linie de proiectie paralela cu cea a recesurilor

costomediastinale anterioare;in expiratie,intre cele 2 linii de proiectie ramane o distanta de 10-20 mm,care
se reduce in inspiratie la cca 5mm.Face exceptie marginea plamanului stang la nivelul scobiturii
cardiace:de la a IV -a articulatie sternocostala stanga,ea se indreapta orizontal spre stanga,apoi in jos,pana
la al VI-lea cartilaj costal,pe care il atinge la 4 cm de linia mediana;la acest nivel marginea plamanului se
indeparteaza mult de recesul costomediastinal.
Marginile inferioare-se proiecteaza in continuarea marginilor anterioare, la distanta de 30-90 mm de
proiectiile recesurilor costodiafragmatice.Marginea inferioara incruciseaza coasta a VI-a pe linia
mexioclaviculara,coasta a VIII-a pe linia axilara mijlocie si coasta a X-a pe linia scapulara;de aici se
continua orizontal,atingand linia paravertebrala la nivelul vertebrei T11.
In partea posterioara si la varf ,plamanul are aceeiasi proiectie cu recesul costomediastinal
posterior,respectiv cu cupola pleurala.
Fisurile oblice- ale celor 2 plamani se proiecteaza plecand de la coloama vertebrala,din dreptul coastei a
III- a sau a IV-a;coboara oblic inainte pana langa a VI-a articulatie condrocostala. Proiectia fisurii
orizontale porneste din fisura oblica dreapta,de la nivelul liniei scapulare;se indreapta anterior pana la
nivelul articulatiei a III-a sternocostale drepte.
Spina scapulei-reper orientativ pentru delimitarea proiectiei lobilor pe peretele posterior al
toracelui:deasupra spinei se proiecteaza lobul superior,iar dedesubtul ei ,lobul inferior.
Coasta a IV-a este un alt reper important pentru delimitarea lobilor in raport cu fata antero-laterala a
toracelui:pe fata anterioara,in partea dreapta,deasupra acestei coaste se proiecteaza lobul superior,iar sub
ea,lobul mijlociu;la stanga intalnim numai proiectia lobului superior. Pe fata laterala a toracelui ,la
dreapta,deasupra coastei a VI-a este proiectat lobul superior,iar dedesubt,lobul mijlociu si inferior;la
stanga,deasupra coastei a VI-a se proiecteaza lobul superior,iar dedesubt cel inferior
38.

PROIECIA TOPOGRAFIC A CORDULUI, ARIA MATITII RELATIVE I

ABSOLUTE

Aria de proiectie a pericardului

- in dreapta sus pe marginea superioara a cartilajului II costal din dreapta, la 2 cm de marginea
sternului
- in stanga sus - prima articulatie condrosternala din stanga
- in stanga jos spatiul V intercostal stang, la 8-10 cm de linia mediana (proiectia varfului inimii)
- in dreapta jos pe cartilajul costal VI din dreapta, la 2 cm de marginea sternului
Aria de proiectie a inimii (aria matitatii relative)
- punctul superior drept este situat pe marginea superioara a cartilajului III costal din dreapta, la 1 cm
de marginea sternului
- punctul superior stang , in spatiul II intercostal stang, la egala distanta de cele doua cartilaje alaturate
si la 2 cm in stanga sternului
- punctul inferior stang corespunde varfului inimii
- paunctul inferior drept este situat la nivelul articulatiei V sau VI condrosternale din dreapta
Aria matitatii absolute
- baza triunghiului este inferioara si corespunde aproximativ cartilajului VI costal stang
- latura dreapta este reprezentata de marginea stanga a sternului
- latura stanga corespunde proiectiei marginii anterioare a plamanului stang, la nivelul incizurii
cardiace
- varful triunghiului este situat pe marginea inferioara a articulatiei IV sternocondrale stangi
Proiectia posterioara a inimii
- se face la nivelul vertebrelor toracice , de la a IV a pana la a VIII a , vertebra T8 corespunde varfului
inimii
39.

PROIECIA TOPOGRAFIC A VASELOR MARI 125

Arterele mari care pleaca de la imima ,aorta si trunchiul pulmonar,se gasesc la originea lor ,tot im
mediastinul mijlociu,cuprins in pericardul fibros care se continua cu adventitia lor.

Emergenta trunchiului pulmona este situata pe un plan anterior fata de cea a aortei.De la originea sa el se
indreapta in sus,spre dreapta si inainte,rezultand o incrucisare a celor 2 vase.Ele vin in raport inainte cu
eementele mediastinului anterior;inapoi si in jos-cu fata anterioara a arterelor,de care sunt separate prin
sinusul transvers al pericardului.
Fata posterioara a aortei ascendente este incrucisata de artera pulmonara dreapta.
Fata stanga a trunchiului pulmonar e in raport cu urechiusa stanga si artera coronara stanga.
Fata dreapta a aortei ascendente raspunde urechiusei drepte si portiunii inferioare a venei cave superioare
40.

DISPOZIIE ELEMENTELOR VASCULO-NERVOASE N HILUL PULMONAR

STNG. ARTERA PULMONAR STNG.-113

La nivelul hilului pulmonar stang elementul superior este artera, sub ea se afla bronhia. Dintre venele
pulmonare, una este situata inaintea bronhiei, iar cealalta dedesubtul ei.
Artera pulmonara stanga este situata anterior, deasupra, apoi postero-lateral fata de bronhis
principala. In hil se divide in trei ramuri pentru cei doi lobi ai plamanului stang.
- ramura superioara (pentru lobul superior) cu cinci diviziuni segmentare: apicala, posterioara (pentru
segmentul apico-posterior), anterioara ascendenta si anterioara descendenta, (pentru segmentul anterior),
lingulara (pentru cele doua segmente lingulare superior si inferior)
- ramura superioara, independenta pentru segmentul superior
- ramura inferioara, este destinata celorlalte segmente ale lobului inferior: bazala anterioara, bazala
laterala, bazala posterioara
41.

DISPOZIIE ELEMENTELOR VASCULO-NERVOASE N HILUL PULMONAR

DREPT.ARTERA PULMONAR DREAPT.114

La nivelul hilului drept, bronhia este situata postero-superior, artera inaintea ei, iar venele pulmonare
se afla inferior fata de artere.
Artera pulmonara dreapta este situata inaintea, apoi dedesubtul si in cele din urma postero-lateral
fata de bronhia principala, se divide chiar inainte de patrunderea ei in hil, in patru ramuri
- ramura superioara (a lobului superior) da cinci diviziuni segmentare: apicala (pentru segmentul apical),
anterioara ascendenta si anterioara descendenta (pentru segmentul anterior), posterioara ascendenta si
posterioara descendenta (pentru segmentul posterior)
- ramura mijlocie (destinata lobului mijlociu) da doua diviziuni segmentare: laterala si mediala (pentru
segmentul lateral si medial)
- ramura superioara, independenta pentru segmentul superior
- ramura inferioara, este destinata celorlalte segmente ale lobului inferior: bazala anterioara, bazala
laterala, bazala posterioara, bazala mediala
42.

GANGLIONII LIMFATICI MEDIASTINALI 128

- sunt alcatuiti din cele 10-12 perechi de ganglioni legati prin cordoanele inermediare
- coboara vertical de o parte si de alta a coloanei vertebrale
- e acoperit de fascia endotoracica si de pleurele mediastinului
- portiunea toracica a simpaticului e situata pe capetele coastelor, si incruciseaza dinamic
manunchiurile intercostale posterioare
- se gasesc lateral de vena azygos in dreapta si lateral de hemiazigos.
Din lantul simpatic se desprind cei 3 nervi splahnici
- splahnicul mare se formeaza din primii 5-9 ganglioni simpatici, coboara oblic in dreapta mediala,
strabate diafragma prin stalpul corespunzator, se termina in plexul celiac
- splahnicul mic se formeaza din ganglioni 10 11 simpatici, apoi coboara cu precedentul
- splahnicul inferior mic, inconstant , ultimul ganglion simpatic.
Paravertebral, la extremitatea posterioara a spatiilor intercostale se gasesc limfonoduli intercostali.
Primeste limfa de la pleura, mamela. Limfa de la pleura dreneaza in ductul toracic si ductul limfatic drept
si se varsa in trunchiul brahiocefalic drept.
43.

PLANUL ARTERIAL AL MEDIASTINULUI

Situat posterior planului venos el este alctuit din primul segment al arcului aortic reprezentat de aorta
ascendent i prima colateral a arcului aortic reprezentat de trunchiul arterial brahiocefalic.
AORTA ASCENDENTA
Limite :
Proximala valva aortica
Distala emergenta trunchiului brahiocefalic
Raporturi:
- anterior: trunchiul arterei pulmonare, care la origine se situeaza anterior aortei, dar ulterior se dispune
posterior
- posterior: artera pulmonara dreapta; bifurcatia traheei
- la dreapta: vena cava superioara, nervul frenic drept
- la stanga: trunchiul arterei pulmonare; urechiusa stanga; fata mediastinala a plamanului stang
Ramuri: arterele coronare
ARCUL AORTIC
Continua aorta ascendenta si inconjoara pediculul pulmonar stang
Limite:
Proximala emergenta trunchiului arterial brahiocefalic
Distala insertia ligamentului arterial
Raporturi
- stanga: pleura si fata mediastinala a plamanului stang, nervul vag, nervul frenic stang
- dreapta: vena cava superioara, traheea, nervul laringeu recurent stang, esofagul, canalul toracic
- superior: trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga si artera subclavie stanga
- inferior: artera pulmonara dreapta si bifurcatia arterei pulmonare, bronhia principala stanga, nervul
laringeu recurent stang
Ramuri: Trunchiul brahiocefalic, aorta carotida comuna stanga si artera subclavie stanga
AORTA DESCENDENTA TORACICA
Limite:
Proximala: la nivelul ligamentului arterial
Distala : hiatusul aortic al diafragmei
Raporturi:
- anterioare : pediculul pulmonar stang, esofagul, nervul vag stang
- posterior: coloana vertebrala toracica T4-T12, vena hemiazygos, lantul simpatic paravertebral stang
- lateral : fata mediastinala a plamanului stang
- medial: canalul toracic, vena azygos, esofagul
Ramuri: arterele bronsice, arterele intercostale posterioare, arterele esofagiene, arterele pericardice,
ramuri mediastinale, arterele frenice superioare, arterele intercostale si arterele subcostale.
TRUNCHIUL BRAHIOCEFALIC
Originea: crosa aortei
Ramuri terminale: posterior de articulatia sternoclaviculara dreapta, trunchiul brahiocefalic se bifurca
in artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta.
Raporturi:
- anterior: vena brahiocefalica stanga
- posterior: traheea,nervul vag drepr
- lateral : vena brahiocefalica dreapta, vena cava superioara, plamanul drept
- medial: originea arterei carotide comune stangi, venele tiroidiene inferioare, traheea
44.

PLANUL VENOS AL MEDIASTINULUI

Este alctuit din vena jugular intern care se unete cu vena subclavicular formnd trunchiul venos
brahiocefalic. Trunchiul brahiocefalic stng traverseaz n partea dreapt, unindu-se cu trunchiul
brahiocefalic drept ntr-un punct situat posterior faa de prima articulaie sterno-costal, dup care se
vars n vena cav superioar. Vena cav superioar nainte de a ptrunde n atriul drept primete ca

afluent ntr-un punct pe vena azygos, ce are ca repet anterior al II-lea spaiu intercostal i posterior a IV-a
vertebr toracal.
Venele brahiocefalice, se formeaza prin confluenta jugularelor interne cu subclavicularele.
Vena brahiocefalica dreapta
Origine: Se formeaza inapoia articulatiei sternoclaviculare drepte prin unirea venelor subclavie dreapta
si jugulara interna dreapta
Raporturi:
- anterioare: articulatia sternoclaviculara dreapta
- posterioare: nervul vag drept
- lateral: nervul frenic drept, plamanul drept
- medial: trunchiul brahiocefalic
Vena brahiocefalica stanga
Origine: la nivelul articulatiei sternoclaviculare stangi, prin unirea venelor subclavie si jugulara interna
stangi
Raporturi:
- anterioare: articulatia sternoclaviculara stanga
- posterioara: artera subclavie stanga, artera carotida comuna stanga, nervul vag stang, nervul frenic stang,
trunchiul brahiocefalic
Aferentele sistemului venos brahiocefalic sunt: venele vertebrale, venele tiroidiene inferioare, venele
timice, traheale si esofagiene; venele toracice interne, venele intercostale supreme stangi, venele bronsice,
venele pericardice.
Vena cava superioara
Originea: inapoia primei articulatii sternocostale drepte prin unirea celor doua vene brahiocefalice
Raporturi:
- anterioare: timusul, sternul
- posterior: traheea, bronhia principala dreapta, artera pulmonara dreapta, nervul vag drept
- laterale: plamanul drept, nervul frenic
- medial: aorta ascendenta
Vena azygos
Origine: se formeaza in abdomen prin unirea venelor lombara ascendenta dreapta cu vena subcostala
dreapta.
Afluentii: venele intercostale IV XI drepte, vena intercostala superioara dreapta, venele intercostale
drepte, venele esofagiene, venele bronsice drepte, venele hemiazygos si hemiazygos accesorie
Vena hemiazygos
Origine: vena se formeaza prin unirea venei lombare ascendente stangi cu vena subcostala stanga
Afluenti: venele intercostale posterioare stangi sub nivelul T7, venele esofagiene stangi, venele
diafragmatice superioare stangi, venele bronsice standi si venele pericardice stangi
Vena hemiazygos accesorie:
Origine: se formeaza din unirea venelor II- VII intercostale posterioare din stanga
Afluenti: venele intercostale posterioare stangi IV VIII, venele bronsice stangi, venele esofagiene
stangi, venele pericardice, venele mediastinale
45.

PLANUL PROFUND AL MEDIASTINULUI 126

Mediastinul posterior intre planul pretraheal si coloana vertebrala.

a) In primul plan elemente care formeaza pediculii pulmonari. Bronhiile principale rezulta din
bifurcarea traheei la nivelul vertebrei T4.Bronhia dreapta este aproape verticala, mergand putin oblic spre
dreapta si inapoi, este mai voluminoasa si mai scurta decat cea stanga. Bronhia stanga se apropie de
orizontala si se indreapta spre stanga si putin inainte. Aceste diferente explica de ce corpii straini aspirati
patrund mai usor si mai frecvent in dreapta. Arterele pulmonare rezulta prin bifurcarea trunchiului
pulmonar. Venele pulmonare , cate doua pentru fiecare plaman, se varsa in atriul drept. Pediculul
pulmonar mai contine: arterele bronhice, ramuri ale aortei toracice, venele bronhice,
b) In al 2 lea plan esofagul si nervii vagi
Intre esofag si pleura mediastinala se afla subgrupul juxtaesofagian al nodurilor limfatice mediastinale
posterioare.
c) Planul al 3 lea aorta toracica, vena azigos, ductul toracic

Aorta toracica se intinde de pe fata stanga a vertebrei T4, pana la hiatul aortic al diafragmei. In
jumatatea sa superioara este situata la stanga liniei mediane.
Vena azicos continua vena lombara ascendenta dreapta, intrand in torace, fie imediat lateral de stalpul
drept al diafragmei impreuna cu simpaticul, fie cu nervii splahnici prin grosimea stalpului drept.
Ductul toracic ia nastere in abdomen, inaintea vertebrelor L2 sau L3
d) Planul al 4 lea vena hemiazigos, vena hemiazigos accesorie, lanturile simpaticului toracic
46.

NERVUL VAG TRAIECT TORACIC I RAPORTURI

Traiect toracic
Limte: Nervul vag strabate apertura toracica superiara si ajunge in mediastinul superior latereal de
trahee si posterior de vena brahiocefalica drapta si de vena cava superioara. Trece medial de crosa venei
azigos, apoi posterior de pediculul pulmonar drept si ajunge pe marginea laterala a esofagului. Insoteste
esofagul in mediastinul posterior si traverseaza hiatusul esofagian al diafragmei pe fata posteriara a
esofagului, ajungand astfel in abdomen.
Nervul vag stang patrunde prin apertura toracica superioara in mediastinul superior si ajunge lateral de
crosa aortei. Trece posterior de pediculul pulmonar stang si ajunge in mediastinul posterior lateral de
esofag. Coboara anterior de esofag si patrunde prin hiatusul esofagian al diafragmei in abdomen.
Ramuri:
- Nervul laringeu recurent stang se desprinde din nervul vag stang la nivelul crosei aortice, trece apoi pe
sub acesta venind in raport anterior cu ligamentul arterial. Ajunge medial de crosa aortei si urca in unghi
diedru dintre trahee si esofag si patrunde la baza gatului. Da ramuri traheale, esofagiene si se termina in
laringe prin nervul laringeu inferior.
- Ramuri cardiace toracice
- Ramuri bronsice
Traiect cervical
Nervul vag strabate urmatoarele regiuni: fosa craniana posterioara, spatiul retrostilian, trigonul carotic,
1/3 inferioara a regiunii SCM, mediastinul superior, mediastinul posterior si etajul supramezocolic al
abdomenului. La nivelul gatului, nervul vag impreuna cu vena jugulara interna si cu artera carotida
comuna formeaza manunchiul vasculo-nervos al gatului.
1. N vag in spatiul retrostilian
Raporturi:
- artera carotida interna- este situata antero-medial
- vena jugulara interna- este situata postero-lateral
- nervul IX trece intre nervul vag si artera carotida interna
- ramura interna a nervului XI patrunde in ganglionul inferior al nervului vag, ramura externa a nervului
XI se afla lateral de nervul X
- nervul XII trece intre nervul vag si vena jugulara interna
2. N vag in trigonul carotic
Raporturi:
- artera carotida interna este situata antero-medial
- vena jugulara interna este situata antero-lateral
- nevul XII trece intre vena jugulara interna si nervul vag
- lantul simpatic cervical si muschii prevertebrali se afla posterior
3. N vag in regiunea SCM
Raporturi:
- nervul vag drept incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune drepte, apoi trece intre portiunea
prescalenica a arterei subclaviculare si jonctiunea dintre vena jugulara interna si vena subclavie. Prezinta
raporturi posterioare cu artera vetrebrala, trunchiul tireocervical. Nervul frenic si ansa subclavie se afla
lateral de nervul vag.
- nervul vag stang artera subclavie stanga este situata postero-lateral de nervul vag cate in traiectul sau
descendent incruciseaza fata laterala a arterei carotide comune stangi.

47.

NERVUL FRENIC- ORIGINE, TRAIECT TORACIC, RAPORTURI, TERITORIU DE

INERVAIE

Origine:
Nervul este format din 1 -3 rdcini care cuprind fibre somatice i vegetative; rdcin principal i
constanta provine din ramura ventral C4. Celelalte dou rdcini i au originea n ramurile ventrale C3,
respectiv C5
Traiect:
La intrarea n torace - nervul frenic trece ntre vena i artera subclavicular , unde d un filet
anastomotic pentru simpaticul cervical; medial, se gsete ansa stelo-stelat a lui Vieussens i nervul vag;
anastomoza prevenoas dintre nervul frenic i al muchiului subclavicular se gsete n partea sa lateral
Raporturi:
La dreapta nv. frenic se plaseaz lateral de trunchiul venos brahiocefalic i de vena cav superioar;
fa de hilul pulmonar drept trece anterior i apoi lateral de pericard pn la diafragm
La stng, nervul coboar pe faa anterolateral a crosei aortei, trece anterior pediculului pulmonar
stng i ajunge la diafragm
Teritoriu de inervatie
Nervul frenic drept ptrunde n centrul tendinos al diafragmului, lateral de orificiul venei cave
inferioare, unde se mparte n 3-4 ramuri :
Ram pentru vena cav inferioar i atriul drept
Ram cu direcie oblic i lateral i se distribuie fasciculelor musculare costale ale diafragmului
Ramurile frenico-abdominale se anastomozeaz cu plexul solear
Ramuri pentru stlpii diafragmului, peritoneu i filete anstomotice cu nervul de partea opus
Nervul frenic stng se distribuie ca i nervul frenic drept, mprindu-se (trecnd prin partea sternal
corespunztoare foliolei stngi.)
ramur anterioar ( care se distribuie fasciculelor sternale i costale anterioare i se anastomozeaz
retroxifoidian - cu nervul frenic drept)
ramuri laterale
ramuri frenicoabdominale.
48.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV TORACAL PG 128

Plexurile toracale.
1) Plexul aortic toracic: plex in jurul aortei toracice, contine in special fibre simpatice postganglionare
cu originea din ggl.Th.1-Th.5, precum si fibre aferente, care patrund in nervul vag. Are legaturi cu plexul
cardiac.
2) Plexul cardiac: plex mixt, situat deasupra bazei inimii, format din nervii cardiaci ai trunchiului
simpatic, si ramurile cardiace vagale parasimpatice. Fibrele aferente se indreapta spre ambele sisteme.
Deservesc vasele coronariene si sistemul excito-conductor al inimii. In plex si in peretii atriilor se
gasesc ganglioni cardiaci, unde fac sinapsa fibrele preganglionare parasimpatice, vagale.
3) Plexul esofagian: plex mixt pe suprafata esofagului, primind fibre atit din trunchiul simpatic, cit si din
nervul vag. La formarea lui pe linga fibre toracale participa si fibre cervicale.
4) Plexul pulmonar: plex format din fibre postganglionare din simpaticul toracal si fibre preganglionare
parasimpatice din nervul vag, inervind musculatura neteda a bronchilor, a vaselor si glandele. Plexul
insoteste ramificatiile bronhiilor, in care se gasesc si fibre aferente de la mecanoreceptori, ce se alatura
nervului vag, cu rol in reglarea respiratiei.

49.

FORMAREA PLEXULUI BRAHIAL PG 66?

Inervaia senzitiv i motorie a membrului superior este asigurat de plexul brahial (C5 -T1). Ramurile
anterioare ale nervilor rahidieni C5 T1, n regiunea axilar, supraclavicular se unesc dup cum urmeaz,
pentru a da natere la cele trei trunchiuri primare ale plexului:
C5 - C6 - trunchi primar superior,
C7 trunchi primar mijlociu,
C8 T1- trunchi primar inferior.
n regiunea infraclavicular, cele trei trunchiuri primare se divid n cte dou ramuri: anterioare i
posterioare. Din unirea acestor ramuri vor lua natere apoi urmtoarele trunchiurile secundare:
- antero - extern, din ramurile anterioare ale trunchiului primar superior i mijlociu;
- antero intern, din ramurile anterioare ale trunchiului primar inferior;
- posterior din unirea celor trei ramuri posterioare ale trunchiurilor primare.
Tot n aceast regiune, trunchiurile secundare ale plexului vor da natere nervilor care inerveaz membrul
superior:
trunchiul secundar antero-extern: n. musculocutanat i n. median (rdcina extern)
trunchiul secundar antero-intern: n. median (rdcina intern), nervul ulnar, nervul brahial cutanat
intern;
trunchiul secundar posterior: n. circumflex i n. radial.
n regiunea supraclavicular iau natere ramurile colaterale ale plexului care inerveaz tegumentele i
muchii regiunii scapulare.
50.

DIAFRAGMUL PROIECIE TOPOGRAFIC N INSPIR I EXPIR,

VASCULARIZAIE, INERVAIE ORIFICII

-este reg parietala inf a toracelui,alc dintr-un sg plan,cel al m. diafragm;ea separa cavit toracica de cea
abd,a.i. reprez si per sup al ei
Forma este cea a diafragmei ;ea prez pe lin med o boltire cu convexit in sus ,in tp ce periferia regiunii
care coresp insertiilor musc,ramane fixata mult mai jos. In acest fel,continutul abd se ridica mult in torace
in portiunea mijlocie ,in timp ce cavit si viscerele toracice se insinueaza spre abd la niv boltii
diafragmatice;
In partea centrala si la st se gaseste o suprafata plana pe care repauzeaza inima ;de o parte s.a. se ridica
cele 2 convexitati ale hemidiafragmelor,cea dreapta fiind mai sus cu 1-3 cm
In poz intermediara,punctul culminant al diafragm coresp sp V i.c. dr si VI st; in inspir si expir
fortat,aceste puncte urca sau coboara cu un spatiu i.c.
Orificii si hiatusuri:
1)Hiatul aortic :
-delim intre vertebra T12,cei 2 stalpi ai diafragmei si ligamentul arcuat median;da trecere aortei si
ductului toracic
2)Hiatul esofagian:
-sit pe un plan mai ant si sup fata de 1) ,in dreptul vertebrei T10,este cuprins de cele mai multe ori in
grosimea stalpului dr al diafr; alaturi de esofag,el permite trecerea celor 2 trch vagale:ant si post si a unor
vs sgv esofagiene
3)Orif VCI:
-sit in centrul tendinos,la unirea foliolei ant cu cea creapta
4)Triunghiul lombocostal,triungh sternocostal si hiatul dintre fasciculele sternale
Irigatia arteriala:
-a. musculofrenica,ram din toracica int
-a. frenice sup,ram din aorta toracica

-a. frenice inf,ram din aorta abdominala

Venele acompaniaza arterele:
-cele musculofrenice sunt tributare v brahiocefalice
-frenicele sup se varsa in v azigos si hemiazigos
-frenicele inf sunt afluente ale VCI
Limfaticele:
-sunt drenate la limfonodurile parasternale,frenice sup,mediastinale post si pericardice lat
Inervatia:
-nv frenici si ult 6-7 perechi de nv intercostali
51.

AORTA TORACALA

-se intinde de pa fata st a vertebrei T4 pana la hiatul aortic al diafragmei

-in sa sup este sit la stanga lin med,coresp capetelor costale si lantului simpatic;
Rapoarte:
-ant:pedicul pulmonar st,pericard
-la st:pleura mediastinala si plaman st
-la dr:col vert
In inf coboara pe lin med ,inaintea col vert,avand rap lat cu pleurile mediastinale si cu plamanii;
Inaintea sa,descinde esofagul care,sit la inceput la dreapta arterei,o incruciseaza apoi oblic ,pt ca in final
sa o depaseasca usor spre st
Ramuri colat:
-a. intercostale post III-XI
-a. bronhice
-a. esofagiene
-a. pericardice
AORTA DESCEND TO RACICA:Lim:prox:las niv ligam arterial;dist:hiatusul aortic al diafragmului.
Traiect:oblic inf si post;descrie o usoara concavitate cand vine in rap cu flancul st al col vert; intre crosa
aortei si port descend:istmul aortic. Raporturi:ant:pediculul pulm st,esofag,nv vag st;post:col vert
toracala T14-T12,v. hemiazygos,lantul simpatico paravertebral st; lat:f mediast a plam st;med:can
thoracic,v. azygos,esofagul. Ramuri:a.bronsice,a. intercost post,a. esofagiene,a. pericardice,ram
mediastinale,a. frenice sup,a. intercostale si a. subcostale.
52.

VENA CAV SUPERIOAR

-este extrapericardica aproape in intregime,coboara vertical inapoia extremit sternale ale primelor 2coaste
si se varsa in Ad;
-extremit sa inf se afla in mediastinul mijlociu
53.

VENA CAV INFERIOAR

-se form in dreptul discului intervertebral dintre L4 si L5 prin unirea celor 2 vene iliace comune;
-locul de orig:la 1,5-2 cm sub terminatia aortei si la dreapta ei; de aici,vena urca oblic spre dreapta,trece
prin centrul tendinos al diafragmei de care adera si se term in Ad
In traiectul ei ascendent,vine in rap ant succesiv cu:
-radacina mezenterului
-ansele intestinale
-port oriz a duod
-capul pancreas si vena porta

-port sup a duod

-orif omental
ficat
Post:
-coloana lombara
-m psoas drept
De-a lg VCI se insira numeroase limfonoduri lombare drepte:cave lat,precave,postcave
Afluentii:
-viscerali:vena genitala dreapta,renale,suprarenale dr si hepatice
-parietali:vene lombare si frenice inf
Venele genitale,testiculara dr /ovariana dr sunt afluenti directi,in timp ce omonimele lor din st se varsa in
vena renala st
Venele hepatice(dr,st,mijl) au traiect intrahepatic,varsandu-se in vena cava la iesirea lor din ficat sau in
port ei intrahepatica
54.

PLEXUL CARDIAC

Inervatia inimii este realizata de ramurile vegetative cardiace parasimpatice(vagale) si simpatice;ele alc
plexul cardiac sit la baza inimii,sub arcul aortic;acest plex emite plexurile coronariene(st+dr) ce insotesc
vasele coronare omonime;
Inervatia pericardului:
-ram vagale directe sau prin nervii laringei recurenti si plx brono-pulmonare
-ramuri pericardice din simpaticul toracic
-ram din nv frenici pt fata inf a sacului pericardic
55.

DELIMITAREA TOPOGRAFIC A ABDOMENULUI

-abs este partea trunchiului aflata intre torace si pelvis ,fiind sit inaintea port lombare a reg rahidiene ;el
contine cav abd in care se afla cea mai mare parte a ap dig ,o parte a ap urinar si vs sgv ,noduri limf,nv;
Limite:
-la supr:reprez de 2 linii circulare,neregulate:sup si inf care il separa de clt 2 segm ale trch
-linia sup:merge de la baza proc xifoid pana la discul intervertebral T12-L1,trece prin arcul costal pana la
coasta X ,vf coastelor XI si XII si marg inf a coastei XII
-lim inf:de la marg sup a simfizei pubiene,urca de-a lg plicei inghinale,urmeaza apoi creasta iliaca si
ajunge la orizontala care trece prin discul intervertebral L5-S1;
Extremit sup a cav abd este inchisa spre cav toracica prin bolta diafragmei care este concava in jos ; in
partea inf ,cav abd este larg deschisa ,cont cu cav pelvina cu care form cav abdomino-pelvina
Topografic,lim inf este conventionala,fiind reprez de planul stramtorii sup a pelvisului osos,sit pe un plan
mult mai coborat decat lim inf superf a abd;astfel,dpdv topo,pelvisul face parte din abd
56.

REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE ABDOMENULUI

1)Reg sterno-costo-pubiana:
-reg med a per ant ;coresp m drepti abd si tecilor lor;
Limite:
-sus:proc xifoid si arcuri costale
-jos:marg sup a oaselor pubiene
-lat:marg lat ale m drepti abd
-in profunzime:inclusiv pana la peritoneul parietal
2)Reg Ombilicala:
-reg mediana,nepereche,in centrul reg sterno-costo-pub
Limite:
-sup si inf:2 lin conventionale duse la cate 2 cm deasupra si sub ombilic
-lat:de o parte s.a.:marg med ale celor 2 m drepti abd

3)Reg costo-iliaca:
-reg lat,pereche,forma neregulata patrulatera si ocupa cea mai mare parte a per abd
Lim:
-sus:arcul costal si marg inf a coastei XII
-jos:oriz care uneste cele 2 spine iliace ant-sup,cont inapoi cu creasta iliaca
-inainte:marg lat a m drept abd
-inapoi:marg lat a m proprii ai coloanei vert(erectorul coloanei)
*Este alc din alte 2 reg:
-reg ant-lat a per abd
-reg post-lat a per abd
4)Reg inghinala:
-reg pereche,triungh,ant-inf a per abd,sit sub reg costo-iliaca ant si deasupra reg ant a coapsei
Lim:
-sup:oriz care uneste spinele iliace ant-sup
-inf-lat:plica inghinala
-med:marg lat a m drept al abd
57.

EPIGASTRUL DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

57->65)Cadranele abdomenului:
-subdiviz se face prin lin conventionale :2 vert:una in dreapta ,una in st,ridicate prin mijl plicilor inghinale
+ 2 oriz:una sup care trece prin extremit ant a coastei X si una inf care trece prin pct cel mai inalt al
crestelor iliace;seobtin astfel 3 etaje,fiecare cu cate 3 cadrane:
1)Etajul sup:
a)Epigastrul:cadranul mijl in care se protecteaza lobul stang al ficatului,o parte din stomac ,duoden si
pancreas
b)Hipocondrul drept:rasp lobului dr al ficatului si cailor biliare
c)Hipocondrul st:coresp unei port a stomacului si splinei
2)Etajul mijlociu:
a)Zona ombilicala:cadranul mijl in care se proiecteaza ansele instest subtire si colonul transvers
b)Flancul drept:coresp colon ascendent
c)Flancul st:colon descendent
3)Etajul inferior:
a)Hipogastrul:cadranul mijl in care se proiect ansele ileale,colon sigmoid si vezica urinara in stare de
plenitudine
b)Fosa iliaca dreapta:cec si apendice vermicular
c)Fosa iliaca stanga:prima port a colonului sigmoid
58.

HIPOCONDRUL DREPT - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

Localizare:
- superior regiunea mamara si axilara;
- medial epigastru si regiunea sternala;
- inferior flancul drept
59.

HIPOCONDRUL STNG - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

Localizare
- superior regiunea mamara si axilara;
- medial epigastru si regiunea sternala;

- inferior flancul stang.

60.

FLANCUL DREPT - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

Localizare
- superior regiunea hipocondrica dreapta;
- inferior fosa iliaca dreapta;
- medial regiunea ombilicala.
Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se continua si in regiunile
invecinate.Include ramuri din arterele intercostale si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu ochiuri neregulate ce se intinde in
regiunile invecinate.In cadrul acestei retele se pot distinge trunvchiuri venoase mai constante ,ni special
venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale regiunilor..Ele sunt afluenti ai venelor axilare si
prezinta anastomoze cu epigastricele superficiale tributare venelor femurale..
Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile limfatice inghinale superficiale
supero-laterale, iar cele superioare spre limfonodurile axilare pectorale.
Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si ale subcostalului, precum si
ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera muschiul oblic extern care se continua
si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai abdomenului.In partea anterioara ,muschii se
continua fiecare cu cate o aponevroza.Stratul este format din 3 lame musculo-aponevrotice,care se
suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8 coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers abdominal.
Irigatia:
Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare strabat de asemenea lamele
muscularepe care le iriga.Acestora li se mai adauga si ramuri ale a. Circumflexa iliaca profunda si
epigastrica inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de limfonodurile iliace externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se continua si in regiunile
invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund.
61.

FLANCUL STNG - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

Localizare
- superior regiunea hipocondrica stanga;
- inferior fosa iliaca stanga;
- medial regiunea ombilicala.
Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se continua si in regiunile
invecinate.Include ramuri din arterele intercostale si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu ochiuri neregulate ce se intinde in
regiunile invecinate.In cadrul acestei retele se pot distinge trunvchiuri venoase mai constante ,ni special
venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale regiunilor..Ele sunt afluenti ai venelor axilare si
prezinta anastomoze cu epigastricele superficiale tributare venelor femurale..

Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile limfatice inghinale superficiale
supero-laterale, iar cele superioare spre limfonodurile axilare pectorale.
Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si ale subcostalului, precum si
ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera muschiul oblic extern care se continua
si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai abdomenului.In partea anterioara ,muschii se
continua fiecare cu cate o aponevroza.Stratul este format din 3 lame musculo-aponevrotice,care se
suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8 coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers abdominal.
Irigatia:
Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare strabat de asemenea lamele
muscularepe care le iriga.Acestora li se mai adauga si ramuri ale a. Circumflexa iliaca profunda si
epigastrica inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de limfonodurile iliace externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se continua si in regiunile
invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund.
62.

HIPOGASTRUL - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

Stratigrafia:
-pielea-subtire,fina,supla foarte mobila,este prevazuta in partea inferioara cu par,la ambele
-planul subcutanat-in cantitate mai mult sau mai putin bogata,in functie de starea de nutritie si de sex ,se
continua cu cel al regiunilor invecinate.Fibrele conjunctive condensate al e planului formeaza ligamentul
fundiform al penisului.Dintre vasele continute in planul superficial , venele sunt mai importante.
Limfaticele-superficiale sunt tributare limfonodurilor inghinale superficiale supero-laterale.
Nervii-sunt ramurile cutanate provenite din ultimii 4-5 intercostali,din nervul subcostal,precum si din
iliohipogastric si ilioinghinal.
-planul aponevrotic superficial-este reprezentat de lamele anterioare ale tecilor muschilor drepti ai
abdomenului
-planul muscular-este alcatuit de muschii drepti ai abdomenului ,inserati pe elementele osteocartilaginoase ce alcatuiesc limitele superioara si inferioara ale regiunii.Ei primesc ramuri din ultimii 5-6
nervi intercostali,precum si din iliohipogastric si ilioinghinal.
-planul aponevrotic profund-lipseste
-fascia transversalis-acopera fetele posterioare ale tecilor,continuandu-se si in regiunile invecinate.
-planul preperitoneal-are 2 componente:
a)tesut celular prepeitoneal-face parte din fascia extraperitoneala.Este o lama subtire de tesut celular ,care
se continua in intregul spatiu extraperitoneal al cavitatii abdomino-pelvine si mai ales in spatiul
prevezical.
b)fascia ombilicoprevezicalaeste o condensare a tesutului celulo-fibros al spatiului pelvisubperitoneal
in jurul arterelor ombilicale.
--planul peritoneal-reprezentat de peritoneul parietal anterior
63.

MEZOGASTRUL - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

-superior si inferior-doua linii conventionale aduse la cate 2 cm deasupra si dedesuptul ombilicului,

Lateral-de-o parte si de cealalta marginile mediale ale celor 2 muschi drepti ai abdomenului.
Regiunea prezinta in centrul sau ombilicul.
Stratigrafia:

-pielea-fina si subtire ,destul de mobila la nivelul cadrului circular ,este aderenta la nivelul santului si
cicatricei ombilicale.
-planul subcutanat-determina formarea cadrului proeminent ,dar dispare la nivelul aderentei pielii de
straturile subiacente.Contine elemente venoase ale retelei subcutanate abdominale.In regiunea ombilicala
se realizeaza comunicari ale acestor vene cu porta prin venele para-ombilicale.
-planul aponevrotic-este reprezentat de linia alba ,care prezinta un orificiu inelul ombilical-situat
aproximativ la mijlocul distantei xifo-pubiene.Pe periferia inelului ombilical se fixeaza cordoanele
fibroase rezultate prin obliterarea elementelor care treceau,la fat, prin orificiul ombilical: pe margnea
superioara se prinde ligamentul rotund al ficatului,iar pe cea inferioara-median uracul,iar de-o parte si
ce cealalta ,cordoanele fibroase ale arterelor ombilicale.
-planul preperitoneal-alcatuit din tesut celular preperitoneal ,se reduce foarte mult la nivelul inelului
ombilical.Prin acest plan se apropie de inel cordoanele fibroase mentionate.In grosimea lui se afla fascia
ombilicala.Impreuna cu fata profunda a liniei albe ,ea determina formarea unui tunel numit canal
ombilical;
-peritoneul parietal-formeaza ultimul plan ;el prezinta de multe ori o depresiune in dreptul inelului
ombilical.
64.

FOSA ILIAC DREAPT - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

+
65. FOSA ILIAC STNG - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE
-este o regiune pereche antero-inferioara a peretelui abdominaleste situata sub regiunea costo-iliaca
anterioara si deasupra regiunii anterioare a coapsei.
Limitele sunt:
-superior-orizontala ce uneste spinele iliace anterosuperioare
-infero-lateral-plica inghinala
0medial-marginea laterala a mudchiului drept al abdomenului.Regiunea are drept forma triunghiulara.
Stratigrafie:
-pielea-este prevazuta ,in portiunea infero-mediala cu peri,la mabele sexe.Este elastica si mobila ,cu
exceptia plicei inghinale, unde ea adera de ligamentul inghinal.
b)planul subcutanat-alcatuit din tesut celulo-adipos bine reprezentat, contine : vasele epigastrice
superficiale;ramuri din rusinoasele externe;limfaticele superficiale tributare nodurilor inghinale
supero-laterale; ramuri nervoase din iliohipogastric si ilioinghinal.
c)fascia superficiala-este continuarea celei din regiunile parietale invecinate.Este de fapt fascia de invelis
a muschiului oblic extern.
d)planul profund-are aceeiasi structura ca si in regiunea costo-iliaca anterioara:
-stratul musculo-aponevrotic-consta din 3 lame
-fascia transversalis-are in cadrul acestei regiuni, o dispozitie aparte:ea prezinta fibrele de intarire care
alcatuiesc ligamentul lui Henle in partea mediala si inferofovelar in partea laterala.Printre aceste straturi
ale planului profund trece:
La barbat-funiculul spermatic
La femeie-ligamentul rotund al uterului;se formeaza astfel canalul inghinal
66.

PERETELE ABDOMINAL ANTERO-LATERAL - STRATIGRAFIE ANATOMIE

CONSTITUTIV

Stratigrafie:
a)pieleasubtire si fina este mobila pe planurile subiacente
b)planul subcutanat-contine un strat variabil de tesut adipos ,ce se continua si in regiunile
invecinate.Include ramuri din arterele intercostale si din circumflexa iliaca superficiala.
Venele-sunt mai numeroase si mai voluminoase formand o retea cu ochiuri neregulate ce se intinde in
regiunile invecinate.In cadrul acestei retele se pot distinge trunvchiuri venoase mai constante ,ni special
venele toraco-epigastrice situate pe partile laterale ale regiunilor..Ele sunt afluenti ai venelor axilare si
prezinta anastomoze cu epigastricele superficiale tributare venelor femurale..
Limfaticele-superficiale sunt drenate cele inferioare spre nodurile limfatice inghinale superficiale
supero-laterale, iar cele superioare spre limfonodurile axilare pectorale.

Nervii- sunt ramuri perforante laterale ale ultimilor 5 nervi intercostati si ale subcostalului, precum si
ramuri din iliohipogastric si ilioinghinal.
C)planmul superficial-este constituit din fascia subtire ce acopera muschiul oblic extern care se continua
si in regiunile invecinate.
d)planul profund-este constituit din mai multe straturi:
-stratul musculo-aponevrotic-este format din muschii lati ai abdomenului.In partea anterioara ,muschii
se continua fiecare cu cate o aponevroza.Stratul este format din 3 lame musculo-aponevrotice,care se
suprapun dinspre suprafata inspre profunzime.
Prima lama constituita de oblicul extern desprins de pe ultimele 7-8 coaste.
A doua lama musculara este cea a oblicului intern.
Lama musculara profunda este reprezentata de muschiul transvers abdominal.
Irigatia:
Arteriala-arterele intercostala aXI-a si,subcostala si cele 4 lombare strabat de asemenea lamele
muscularepe care le iriga.Acestora li se mai adauga si ramuri ale a. Circumflexa iliaca profunda si
epigastrica inverioara
Venele-iau traiectul invers al vaselor.
Limfaticele-profunde insotesc vasele sangvine si sunt drenate de limfonodurile iliace externe si lombare.
-stratul fascial profund-este alcatuit de catre fascia transversalis, care se continua si in regiunile
invecinate.
-stratul tesutului celular extraperitoneal-este slab reprezentat.
-peritoneul parietal-alcatuieste ultimul strat al planului profund.
67.

REGIUNEA LOMBAR - DELIMITARE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE,

CONINUT

-reg prof,pereche,sit la niv per post al abd,de o parte si alta a coloanei vertebrale lombare;ea coresp m
psoas si iliac;
Limite:
-sup:lig arcuat medial care o separa de reg diafragmatica
-inf;planul conventional care trece prin plica inghinala si marg ant a coxalului,separand-o de planurile
prof ale reg ant a coapsei
-med:fata lat a coloanei vert lombare si apoi linia terminala a coxalului care o delim de reg rahidiana si de
pelvis
-lat:marg lat a m. psoas mare ,cont apoi cu creasta iliaca ce o separa de reg costo-iliaca post;
*reg lombo-iliaca este sit anterior reg retrorahidiene lombare de care este separata prin procesele costale
si lig intertransversale
Stratigrafie:
1)Planul muscular:
-cuprinde m iliopsoas si micul psoas;
Psoasul mare,asez med,form o masa musc voluminoasa,de la T12 la L4;din dreptul artic sacro-iliace i se
adauga ,pe partea lat,muschiul iliac;se realiz astfel iliopsoasul ;La trecerea peste marg ant a coxalului,pe
fata profunda a muschiului se gaseste bursa seroasa iliopectinee;
Arterele si venele lombare(5):sub arcadele de insertie ale psoasului,apoi merg transversal pe fata prof a
acestuia;
-Venele lombare se anastom rezultand v lombara ascendenta ;in jos,ea se desch in v iliaca comuna ,iar in
sus se cont cu v azigos in partea dr si hemiazigos in partea st
-Artera iliolombara ,ram din iliaca int urca tot pe fata prof a iliopsoasului
-A circumflexa iliaca profunda,ram din iliaca ext iriga planul muscular
Vasele limfatice insotesc venele si sunt drenate de nodurile iliace si lombare
Plexul nv lombar se afla in grosimea m psoas a.i. ram sale strabat m iliohipogastric si ilioinghinal
-cutanatul femural lat paraseste psoasul mai jos,incruciseaza oblic fata ant a patratului lombelor si a m
iliac si ajunge pe coapsa
-genitofemuralul :perforeaza psoasul,coboara pe fata sa ant si apoi aj in reg inghinala si la coapsa
-obturatorul:la marg med a psoasului si descinde in pelvis
-nv femural coboara de-a lg marg lat a psoasului,apoi intre el si m iliac ,aj in reg ant a coapsei

2)Planul fascial:
-reprez de fascia iliaca ,fuzionata cu fascia transversalis;incepe in port sup printr-o ingrosare liniara num
ligamentul arcuat medial(arcada psoasului) ,de la L1 la L2. Sub ligamentul arcuat ,la niv port lombare
,fascia e subtire,dar se ingroasa pe masura ce coboara;adera de ligamentul inghinal in partea lat ,apoi
patrunde in profunzime si se insera pe eminenta iliopubica ,form arcada iliopectinee
Fascia iliaca impreuna cu col vert lombara si fosa iliaca delim loja m iliopsoas care se cont la coapsa sub
ligam inghinal ;in loja,iliopsoasul este inconj de tesut celulo-grasos prin care trec elem vasculo-nv ale
planului muscular
3)Planul retroperitoneal(fascia extraperitoneala):
-lama de tesut celular,relativ subtire in reg sup ,dar care se ingroasa in cea inf;
4)Peritoneul parietal:
-in fosa iliaca st e inlocuit de fascia de coalescenta retrocolica Toldt care separa fascia iliaca de fata post a
ansei iliace a colonului sigmoid;
68.

PROIECIA TOPOGRAFIC A VASELOR MARI ABDOMINALE

Ficatul:-dubla irigatie sgv:nutritiva si functionala

Sangele paraseste organul pe calea venelor hepatice; Sist vasc al ficatului e alc din 2 pediculi:
-aferent(glissonian,portal) al circulatiei de aport,alc din v porta si a hepatica
-eferent;al circ de intoarcere ,alc din v hepatice
Stomac:
-realiz prin cele 3 ramuri ale trch celiac;
1)A. gastrica st:port cardiaca,apoi coboara de-a lg curburii mici dand 2 ramuri anastomozate cu ram
gastricei dr,proven din a. hepatica;
2)A. gastro-omentala st,ram din a. splenica,form cu a. gastro-omentala dr ,arcada curburii mari;
3)A. gastrice scurte ,ram din a. splemica,iriga fundul stomacului
*pe fata ant ,intre terit celor 2 arcade,se gas o zona ingusta,avasculara
Splina:
-a splenica:in gros ligam splenico-renal;inaintea de a ajunge in hil,a se imparte in 5-6 ram ce patrund in
organ
-venele:ies din hil si se unesc pt a alc v splenica,afluent al portei
Duoden:
-cele 2 a pancreatico-duodenale sup din gastroduodenala
-2 a pancreatico-duod inf din mezenterica sup;acestea se anastomoz form 2 arcade in jurul capului
pancreasului
Pancreas:
- Arterele:provin din mm surse:
-capul,irigat impreuna cu duodenul,prin ram arcadelor pancreatico-duodenale
-corpul si coada:ram mici din a. splenica,a pancreatica dorsala,pancreatica mare si cele ale cozii
Venele:au aceeasi dispoz ,conducand sangele,prin v. splenica si v. mezenterice in v. porta
Jejun-ileon:
Irigatia arteriala a jejunileonului:
-provine din mezenterica sup;;dupa ce a depasit port a 3-a a duodenului,patrunde intre cele 2 foite ale
mezenterului si coboara oblic spre dreapta,descriind o curba cu convexitatea spre stanga; din ea se
desprind 12-18 artere jejunale si ileale care se anastomozeaza si form o serie de arcade vasculare din care
se desprind arteriolele drepre(Dwight) care iriga intestinul;
Venele jejunileale ,cu dispozitie asemanatoare arterelor,sunt afluente ale venei mezenterice sup
69.

CANALUL INGHINAL 139

Este un canal virtual, lung de 4-5 cm, cu traiect oblic al crui ax formeaz un unghi de 15 cu
ligamentul inghinal. Canalul inghinal este un traiect printre aponevrozele muchilor largi n abdomen,
devenind canal prin trecerea fasciculului spermatic la brbat sau a ligamentului rotund la femeie. n
traiectul su canalul inghinal perforeaz planurile externe i ridic planurile mijlocii, trecnd pe sub ele.
Poate fi comparat cu prism patrulater, cu 4 perei i 2 orficii:
Orificiul inghinal profund este o sprtur n fascia transversalis, fiind mrginit inferior i
medial de plica falciform a ligamentului Hasselbach.
Orificiul inghinal superficial apare ca o sprtur n aponevroza oblicului extern, fiind mrginit

de stlpii lateral, medial i posterior, derivai din aponevroza oblicului extern. Primii doi stlpi
(lateral i medial) sunt homolaterali iar cel postrior este heterolatal, lund natere din
aponevroza oblicului extern din partea opus
Patru perei:

peretele anterior format de aponevroza oblicului extern

peretele superior este format lateral de marginile inerioare ale obliculu intern i
transversului, ambii trecnd dinainte napoi peste cordonul spermatic, contribuind
prin unirea lor la formarea tendonului conjunct sau falx inghinalis (poriunea
medial a peretelui superior).

peretele inferior format de ligamentul inghinal, ntrit n poriunea medie de

ligamentul lui Gimbernat

peretele posterior format de peritoneu i fascia transversalis ntrit de patru

ligamente:

ligamentul interfoveolar Hasselbach are forma unui triunghi alungit cu baza situat inferior la
ligamentul inghinal i cu vrful n sus n contact cu extremitatea lateral a liniei arcuate a lui
Douglas, mpreun cu care formeaz un S alungit. La nivelul inelului inghinal profund
prezint o condensare numit plica falciform.

ligamentul Henle este o formaiune subire ce reprezint un vestigiu al inseriei pectineale a

muchiului drept abdominal. Are o form triunghiular cu vrful n sus i baza spre creasta
pectineal, cu o margine aderent la teaca dreptului abdominal i cu o margine lateral ce se
pierde n fascia transversis.

tendonul conjunct (falx inghinalis) se formeaz prin unirea n poriunea medial a tendoanelor
muchilor oblic intern i transvers. Se inser pe creasta pectineal participnd la formarea
ligamentului pectineal, precum i pe tuberozitatea pubian, creasta pubian, i simfiza pubian.

ligamentul reflex Colles

n partea inferioar se mai gsete bandeleta iliopubian a lui Thompson, care ntrete marginea
posterior a arcadei femurale.
ntre formaiunile descrie rmne un spaiu triunghiular format doar de fascia transversalis
(triunghiul lui Hasselbach) delimitat astfel: superior de fasciculul inghino-pubian, inferior de bandeleta
iliopubian Thompson, medial de tendonul conjunct iar lateral de ligamentul Hasselbach. Triunghiul lui

Hasselbach, cunoscut i sub denumirea de punctul slab Giles este locul pe unde se produc herniile
inghinale directe.

70.
71.

LOJA RENAL STNG - DELIMITARE I PROIECIE TOPOGRAFIC I

STRATIGRAFIE
+
LOJA RENAL DREAPT - DELIMITARE I PROIECIE TOPOGRAFIC I
STRATIGRAFIE

Rinichii, cel drept si cel stang, sunt organe toracoabdominale, retroperitoneale, situate de o parte si de alta
a coloanei vertebrale, corespunzind ultimelor 2 vertebre toracale si primelor 3 vertebre lombare.
Scheletotopic, rinichii pot fi incadrati intr-un patrulater delimitat astfel:
Superior o linie care trece prin procesul spinos al vertebrei T11;
Inferior o linie dusa prin procesul spinos al vertebrei L3;
Lateral o linie verticala dusa prin extremitatea anterioara a coastei 11 la creasta iliaca;
Medial o linie verticala plasata la 5 cm de linia mediana.
Mijloace de fixare rinichii prezinta un grad de mobilitate normala ei coboara in timpul inspirului si
revin in pozitia initiala in timpul expirului deplasarea fiind in medie de 3 cm in sens vertical. Cu toata
aceasta mobilitate, ei sunt mentinuti in pozitie prin urmatoarele elemente:
Capsula fibroasa renala este o parte componenta a fasciei viscerale, situata in spatiul extraseros
retroperitoneal; ea delimiteaza loja renala, fiind alcatuita dintr-o foita posterioara si alta anterioara.
Formatiunile conjunctive subperitoneale sunt reprezentate de o serie de condensari ale tesutului
conjunctiv, alcatuind: ligamentul hepato-renal, colo-renal, duodeno-renal.
Vasele renale reprezinta unul din mijloacele cele mai importante de fixare ale rinichilor; dimensiunile
lor reduse in lungime si emergenta si terminarea lor in vasele mari de la nivelul peretelui abdominal
posterior confera posibilitati multiple de mentinere a rinichilor in pozitia lor normala.
Presa abdominala participa la mentinerea rinichilor in pozitia lor anatomica.
Conformatie exterioara si rapoarte rinichii prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati.
Fata anteroexterna este convexa in ambele sensuri si are rapoarte anatomice diferite pentru cei 2
rinichi, rapoarte care se realizeaza prin intermediul peritoneului parietal posterior:
Rinichiul drept are raport cu colonul ascendent, flexura hepatica a colonului, fata viscerala a ficatului si
portiunea descendenta a duodenului.
Rinichiul stang are raport cu segmentul stang al colonului transvers si al mezoului sau, cu ansele
intestinului subtire, cu arcul vascular al lui Treitz, iar in etajul supramezocolic cu fata posterioara a
stomacului, corpul pancreasului si cu splina.
Fata posterointerna este plana sau usor convexa, neacoperita de peritoneu, incrucisata de coasta a 12a, motiv pentru care impartim rapoartele anatomice ale acestei fete in superioare si inferioare:
Rapoartele superioare sunt toracice reprezentate de: fata inferioara a diafragmului, nivel la care se afla
arcul medial si lateral si hiatusul costodiafragmatic; prin intermediul diafragmului, fata posterointerna a
rinichilor are raporturi cu pleura diafragmatica si baza plamanilor.
Rapoartele inferioare sunt abdominale si lombare, nivele la care se afla grasimea pararenala a lui
Gerota, muschiul patratul lombelor cu teaca sa, nervii toracolombari, iliohipogastrici, ilioinghinali si
genitofemurali.
Marginea laterala este convexa, neteda si are rapoarte diferite: la rinichiul drept superior cu ficatul
iar inferior cu colonul ascendent; la rinichiul stang superior cu splina iar inferior cu colonul descendent.
Marginea mediala este concava si prezinta in centrul sau hilul renal, prin care se patrunde intr-o
cavitate sapata in grosimea rinichilor, denumita sinusul renal. In segmentul suprahilar, marginea mediala
are raport cu glanda suprarenala respectiva; in segmentul hilar cu elementele vasculo-nervoase ale
pediculului renal (artera, vena renala, limfaticele si nervii vegetativi, pelvisul renal); in segmentul
subhilar cu portiunea extrarenala a pelvisului renal si cu portiunea incipienta a ureterului.
Rinichiul drept are raport medial cu vena cava inferioara iar rinichiul stang are raport cu arcul vascular al
lui Treitz si cu aorta abdominala.
Extremitatea superioara are raport cu originea muschiului psoas si cu glanda suprarenala respectiva.

Extremitatea inferioara se sprijina pe pernuta adipoasa si pe muschiul psoas.

Anatomie morfofunctionala rinichii sunt constituiti din nefroni grupati in lobuli si in lobi. Din punct
de vedere macroscopic, pe sectiune, rinichii prezinta o capsula proprie si parenchimul renal.
Capsula proprie renala este fibroasa si inveleste rinichiul la periferie; la nivelul hilului renal, ea
patrunde in sinusul renal si se continua cu tunica conjunctiva a calicelor si a pelvisului renal. La un rinichi
normal, capsula proprie se desprinde cu usurinta de suprafata exterioara a organului.
Parenchimul renal prezinta 2 zone: corticala si medulara.
Corticala renala se afla la periferie, constituita dintr-o substanta galbuie, semanata cu mici puncte de
culoare rosietica, care reprezinta corpusculii renali ai lui Malpighi. In partea profunda a corticalei renale
se observa piramidele lui Ferrein sau radiatiile medulare ale lui Ludwig; baza acestor piramide se afla la
limita profunda a substantei corticale, iar virful lor se apropie de portiunea cea mai superficiala a
substantei corticale, fara insa a o atinge.
Medulara renala se gaseste in profunzime; are o coloratie rosietica si se caracterizeaza prin prezenta
unor formatiuni de aspect conic, cu baza orientata spre corticala si virful orientat spre sinusul renal,
denumite piramidele renale ale lui Malpighi, in numar de 7-14, cu aspect striat pe sectiune; virful lor
poarta numele de papilele renale, care proiemina in sinusul renal; spatiile cuprinse intre papilele renale
sunt ocupate de prelungiri ale substantei corticale, denumite coloanele lui Berthin.
Organizarea segmentara a rinichilor rinichii sunt constituiti din reunirea unor segmente mici, numite
lobii renali, fiecare lob fiind reprezentat de o piramida renala a lui Malpighi impreuna cu portiunea
corticala corespondenta acesteia. La rindul lor, lobii renali sunt alcatuiti din lobuli corticali,
corespunzatori fiecare unei piramide a lui Ferrein, impreuna cu tot tesutul invecinat din corticala; se
considera ca pentru fiecare lob renal exista cite 500 de lobuli corticali. Lobulii renali sunt la rindul lor
formati din numeroase elemente denumite nefroni.
Nefronul este unitatea histologica si fiziologica a rinichiului, cit si elementul fundamental al lobulului
cortical; numarul nefronilor este de aproximativ milion pentru fiecare rinichi. In alcatuirea 31
unui nefron intra urmatoarele elemente - corpusculul renal si tubul urinifer:
Corpusculul renal se gaseste situat in corticala renala, fiind alcatuit din capsula glomerulara a lui
Bowman si dintr-o retea de capilare sangvine care formeaza glomerulul renal. Capsula glomerulara
prezinta 2 segmente: o foita reflectata pe suprafata ghemului vascular si o foita parietala, intre care se
delimiteaza un spatiu, denumit sinusul urinar. La nivelul polului vascular al glomerulului, foita parietala
se continua cu foita reflectata iar la nivelul polului urinar, foita parietala se continua cu epiteliul tubular.
Tubii renali pornesc de la polul urinar al corpusculului renal si sunt formati din mai multe segmente:
tubul contort proximal, ansa lui Henle, tubul contort distal, tubul drept care se va deschide in tubii
colectori ce ajung la rindul lor la nivelul papilei renale, unde se afla 12-15 orificii care constituie aria
ciuruita.
Vascularizatia rinichilor
Arterele renale iau nastere din aorta abdominala, la nivelul L1; de obicei, artera renala este unica, mai
lunga la dreapta (3-5 cm), trece posterior de vena cava inferioara si mai scurta la stanga (2-3 cm). Se pot
gasi si 2-3 artere renale care vor aborda rinichiul prin extremitatile sale superioara si inferioara, artere
cunoscute sub numele de artere polare.
Inainte de a patrunde in hilul renal, arterele renale furnizeaza urmatoarele ramuri colaterale:
Artera suprarenala inferioara;
Ramuri ganglionare pentru nodulii limfatici lombari;
Artera ureterala superioara;
Arterele capsuloadipoase.
Venele renale colecteaza singele care provine din 2 retele venoase: renala si perirenala.
Nervii:plx renal,aortic si hipogastric
72.

73.

STOMACUL PROIECIA TOPOGRAFIC, RAPORTURI

+
STOMACUL DESCRIERE ANATOMIC, VASCULARIZAIE I INERVAIE

Este sit in loja gastrica alc din 6 pereti:

- sup,post si lat st,formati de bolta diafragmei
-ant de diafragma si de per abd ant

-per inf:de colon transvers si mezocolon

Spre dreapta,loja comunica cu loja hepatica; la ext se proiecteaza intre urmat planuri:
-in sus:planul oriz care trece prin sp 5 i.c.
-in jos:un plan orizontal dus prin ombilic
-la dreapta:planul medio-sagital
-la stanga:plan tangent la per st al toracelui
Forma:litera J,cu o port mai lunga,vert si una mai scurta,orizontala;
-cuprins intre orif cardia care il separa de esofag si orificiul piloric ,unde se cont cu duodenul
-mai are un per ant si unul post,o margine st/curbura mare si marg dr/curbura mica
Curbura mare:
-este convexa,porneste de la marg st a esofagului cu care form incizura cardiaca
-tine pana la santul duodeno-piloric,unde se afla vena prepilorica
-in port vertic:ligam gastro-splenic care cont vs scurte ale stomacului si a. Gastro-omentala st
-in port oriz:lig gastro-colic
Curbura mica:
-concava,cont in directie verticala marg dr a esofagului
-la niv incizurii unghiulare isi schimba directia ,devine oriz si se term la st duodeno-piloric
-da insertie omentului mic;prin vestibulul bursei omentale,rasp aortei,VCI,trch celiac si plex celiac,sit
in reg celiaca(Luschka)
Subdivizare:
Portiunea verticala:
-mai voluminoasa,este separata de cea oriz printr-un plan oblic ce trece prin incizura unghiulara a
curburii mici si depresiunea determinata de depresiunea antrului
-este si ea subdiviz in:port cardiaca,fundul si corpul stomacului
*port cardiaca;imprecis delim,sit in vecinatatea cardiei
*planul orizontal trecut prin incizura cardiaca imparte restul port in fundul/fornixul gastric in
partea sup si corpul stomacului,sub acest plan
Portiunea orizontala/pilorica:
-alc din antrul piloric(vestibul) ,usor dilatat si canal piloric ,ingust si cilindric
-pilorul:lung de aprox 5 cm,contine sfincterul piloric
FATA ANTERIOARA:
1)Port toracica:coresp coastelor V-IX din stanga si sp i.c. respective
-in port mediala e acoperita de fata viscerala a lobului st al ficatului
Spatiul semilunar al lui Traube:reg cu convexit in sus si spre st,sit pe partea ant a bazei hemitoracelui
stang;spatiul este delim de 2 linii:
-lim sup:convexa,aspect de arc intre extremit ant a cartilajului VIII costal st si extremit ant a coastei
IX st,avand crestetul la nivelul varfului inimii
-lim inf:rectilinie,reprez de port arcului costal st cuprinsa intre extremitatile liniei convexe
*in partea sup,in dreptul fundului,prin intermediul diafragmului,organul este in raport cu pleura si
recesul costodiafragmatic st;
2)Portiunea abdominala:-impartita in 2 zone:
-mediala/sup;acoperita de ficat
-lat/inf care vine in rap direct cu per abd= triunghiul lui Labbe;latura st a formata de arcul costal
st,marg dr e data de marg inf a ficatului;
FATA POSTERIOARA:
-form per ant al bursei omentale;prin ea,stomacul are rap cu org retroperit:corpul pancreasului,polul
superior al rinichiului st,gld supraren st,splina,mezocolon transvers
Fundul stomacului:mulat pe concav diafragm,vine in rap cu:
-inima,pleura diafragmatica si baza plamanului st

-port lipsita de peritoneu vine in rap direct cu stalpul st al diafragmei

Portiunea cardiaca:
-sit prof,in rap cu ficatul
Esofagul abdominal(2-3 cm)
-ant:cu trch vagal ant si ficat
-post:trch vagal post,stalpii diafragmei si aorta abdominala;
-la dreapta:lobul caudat
-la stanga:fundul stomacului
Structura:-de la ext spre int:
-tunica seroasa,form de peritoneu
-stratul subseros
-tunica musculara-alc din 3 planuri de fb musc netede:unul superf,longit si mijlociu cu fb circulare si un
plan prof cu fb oblice;prin ingrosarea fb circ in reg pilorului,se form sfincterul piloric
-stratul submucos
-tunica mucoasa cu numeroase glande:cardiale,gastrice propriu-zise principale si pilorice
Irigatia arteriala:
-realiz prin cele 3 ramuri ale trch celiac;
1)A. gastrica st:port cardiaca,apoi coboara de-a lg curburii mici dand 2 ramuri anastomozate cu ram
gastricei dr,proven din a. hepatica;
2)A. gastro-omentala st,ram din a. splenica,form cu a. gastro-omentala dr ,arcada curburii mari;
3)A. gastrice scurte ,ram din a. splemica,iriga fundul stomacului
*pe fata ant ,intre terit celor 2 arcade,se gas o zona ingusta,avasculara-aria gastrotomieiIrigatia venoasa:
-coresp arterelor si sunt tributare v. porte
-la jonctiunea eso-gastrice se realiz anastomoze porto-cave intre v. esofagiene ,tributare cavei sup si
afluentii gastrici st,tributari portei
-la niv port extraperit a fundului gastric:anastomoze porto-cave (sist venos extraperit Retzius)
Drenajul limfatic:4 arii:
1)Nodurile limf gastrice st: aria cea mai intinsa ce suprinde reg curburii mici si cea mai mare parte a
corpului si fundului-insirate de-a lg a. gastrice st2)Nodurile gastro-omentale dr(sit de-a lg a. omonime) si pilorice inf(sub prima port a duod)-limfaticele
partii inf a corpului si a celei mai mari port a partii pilorice
3)Nodurile gastro-omentale st si noduri pancreatice sup(de-a lg a. splenice)-cuprinde zona invecinata a
segm vert al marii curburi
4)Grupurile gastrice dr si suprapilorice :preia din zona invecinata a segm oriz al curburii mici si o parte
din reg pilorica
*drenajul limfatic final e spre nodurile celiace ;in jurul locului de varsare a esofagului in stomac se gas
inelul limfatic al cardiei,alc din vs si din mici noduri limfatice care dreneaza limfa acestei zone;eferentele
ajung tot la limfonodurile celiace;
Inervatia:
-din ramuri vagale si plex celiac
74.

LOJA SPLENIC - DELIMITARE I PROIECIE TOPOGRAFIC I

STRATIGRAFIE, VASE I NERVI

Lim:
-lat,inapoi si sup:de diafragma

-in jos:mezocolon transvers si ligam frenico-colic

-ant:comunica cu cav perit
-med :comunica cu loja gastrica
Proiectie:
-in intregime pe per toracic
-aria de proiectie este ovala,cu axul lung de 6-8 cm ,oblic,coresp coastei X; inaltimea ariei ajunge sup la
coasta IX,iar inf:coasta XI
Stratigrafie:
1.Tunica seroasa
2.Capsula fibro-conjunctiva:contine si fb musc netede
3.Pulpa splenica:alc din pulpa rosie si pulpa alba
Vascularizatie:
Artere:splenica:in gros lig spelnico-renal;inainte de a ajounge in hil,se imparte in 5-6 ram ce patrund in
organ
Venele:ies din hil si se unesc pt a alc vena splenica
Limfaticele:tributare nodurilor splenice din hilul organului,de unde limfa este condusa la nodurile celiace
Inervatia:plexul celiac
75.

TRUNCHIUL CELIAC- PROIECIE TOPOGRAFIC, RAMURI VASCULARE

Se desprinde ca si ram colat visceral din aorta abdominala:

-scurt si puternic,naste de pe fata ant a aortei,in dreptul discului intervertebral dintre T12 si L1
-cuprins in tesatura plx nv celiac ai carui gg sunt sit de o parte s.a.
-la marg sup a pancreasului se imparte in 3 ram:-a. gastrica st
-a. hepatica
-a. splenica
76.

PANCREASUL - DELIMITARE I PROIECIE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE

+
77. PANCREASUL DESCRIERE ANATOMIC, VASE I NERVI, RAPORTURI

76/77Pancreasul delimitare,proiecie topogr ,stratigrafie,descriere anatomic, vase i nervi,

raporturi
Org secundar retroperitoneal,alungit transversal,este asemanat cu un ciocan sau un carlig;alc
din:cap,col,corp,coada
1)Capul pancreasului:
-Intre concavit potcoavei duodenale de care adera strans prin tracturi conjunctive
-trim in jos si spre st o prelg num procesul uncinat
Fata anterioara:
-se intersecteaza cu insertia mezocolonului transvers ;deasupra lui vine in rap,prin vestibulul bursei
omentale,cu port pilorica a stomacului;dedesubtul mezocolonului e acoperrit e colonul transvers si anse
jejunale
-peste proc uncinat trec vs mezenterice sup
Post,capul pancreasului vine in rap cu VCI si pediculul renal dr; cel mai import rap e cel cu portiunea
retropancreatica a ductului coledoc
2)Colul pancreasului:-delim intre 2 incizuri:
-sup:cont prima port a duodenului si cotul a. hepatice din care pleaca a. gastro-duodenala
-inf:prin ea trec vs mezenterice sup
*este acoperit ant de port pilorica a stomacului prin vestibulul bursei omentale
Pe fata post are loc confluenta trch mezenterico-splenic cu v. mezenterica sup pt a forma v. porta
3)Corpul pancreasului:
-ant:prin perit bursei omentale ,vine in rap cu fata post a stomacului

-post:de la dr la st,cu:aorta si orig a. mezenterice sup,v. renala st si rinichi st,v. si a. splenica,limfonodurile

pancreatice sup
-inf:prin perit parietal al marii cavit vine in rap cu flexura duodenojejunala si anse jejunale sup
-marg ant:de-a lg ei trece insertia mezocolon transvers
-marg sup:deasupra ei se gas trch celiac si orig celor 3 ramuri ale lui
4)Coada pancreasului:
-se indreapta spre hilul splinei
Structura:
-pancreasul este o glanda mixta ,cu secretie exo si endocrina
Componenta endocrina=insulele Lamgerhans=:raspand difuz in tes exocrin ,alc din acini glandulari care
secreta sucul pancreatic care este condus prin ductul pancreatic principal(Wirsung) si cel
accesor(Santorini),ambele varsandu-se in port descend a duodenului;
Ductul principal se alatura ductului coledoc si se desch impreuna in ampula hepato-pancreatica(Vater);
aceasta la randul ei se desch printr-un orif sit pe papila mare a duodenului;orif coresp punctului pancreatic
,sit pe linia ombilico-axilara,la 5-7 cm de ombilic
Irigatia si inervatia:
Arterele:provin din mm surse:
-capul,irigat impreuna cu duodenul,prin ram arcadelor pancreatico-duodenale
-corpul si coada:ram mici din a. splenica,a pancreatica dorsala,pancreatica mare si cele ale cozii
Venele:au aceeasi dispoz ,conducand sangele,prin v. splenica si v. mezenterice in v. porta
Limfa:este drenata spre urmat noduri:
-splenice:din hilul splenic(de la coada si corp)
-pancreatice sup-sit de-a lg vs splenice
-pancreatice inf:pe marg inf a pancreas(de la corp)
-pancreaticoduodenale:intre capul pancreasului si potcoava duodenala(de la cap)
-limfonoduri celiace
Nervii:provin din plx celiac
78.

FICATUL - DELIMITARE I PROIECIE TOPOGRAFIC I STRATIGRAFIE,

LOBULAIE
+
79. FICATUL FAA VISCERAL,
+
80. FICATUL RAPORTURI ANATOMICE, MIJLOACE DE FIXARE
Delimitare:
Inferior colonul si mezocolonul transvers
Inainte, lateral si posterior peretii corespunzatori abdomenului si baza toracelui
Superior bolta diafragmatica
Medial comunica larc cu loja gastrica
Proiectia lojei hepatice pe peretele toraco-abdominal este variabila in raport cu miscarile respiratorii si
cantitatea de sange pe care o contine ficatul.
Delimitarea lojei:
Superior - planul care trece prin al cincilea spatiu intercostal drept
Inferior planul orizontal dus prin vertebra T12
Lateral planul sagital tangent la peretele toracic
Medial planul sagital ce trece la 5-6 cm la stanga liniei mediane.
Structural, ficatul prezinta sub invelisul peritoneal, o tunica fibroasa, capsula fibroasa glisson.
Componenta structurala cea mai importanta este parenchimul, alcatuit din lobuli hepatici.
Fata diafragmatica este impartita de ligamentul falciform in cei doi lobi inegali, drept si stang. Fetei
diafragmatice i se descriu patru portiuni.
Portiunea superioara vine in raport prin intermediul diafragmei, cu pleura si baza plamanului drept, cu
inima si pericardul, iar la extremitatea stanga, cu pleura si baza plamanului stang.

Portiunea dreapta, corespunde coastelor VII XI. Aceasta vine in raport cu baza plamanului, recesul
costodiafragmatic, diafragma (cub coasta a X a)
Portiunea posterioara este in raport cu glanda suprarenala dreapta, vena cava inferioara, lobul caudat,
recesul omental superior al bursei omentale.
Portiunea anterioara vine in raport cu peretele abdominal anterior, coastele, peretele toracic
Fata viscerala a ficatului prezinta trei santuri, dispuse in forma literei H, care impart aceasta fata in
4 lobi (drept, stang, patrat si caudat). Cele doua santuri sagitale delimiteaza trei zone.
Zona marginala dreapta vine in raport cu flexura colica drepta, rinichiul drept, flexura duodenala
superioara, glanda suprarenala. Santul sagital drept este mai larg in partea anterioara, reprezentand fosa
veziculei biliare.Segmentul posterior al santului contine vena cava inferioara. Cele doua segmente ale
santului sunt separate de procesul caudat, care formeaza peretele superior al orificiului omental.
Zona mijlocie este impartita prin santul transvers in lobii patrat (anterior) si caudat (posterior). Santul
transvers reprezinta hilul ficatului prin care trec elementele pediculului hepatic (vena porta si cele 2
ramuri de bifurcatie ale sale, artera hepatica cu ramurile sale, ductele hepatice drept, stang si comun).
Lobul partat vine in raport cu portiunea pilorica a stomacului, prima portiune a duodenului, colonul
transvers. Lobul caudat vine in raport cu trunchiul celiac, plexul celiac, marginea superioara a
pancreasului, mica curbura a stomacului si esofagul. Segmentul anterior al santului sagital contine
ligamentul rotund, iar portiunea posterioara contine ligamentul venos.
Zona marginala stanga vine in raport cu fata anterioara a stomacului si esofagul.
Marginea inferiara prezinta ligamentul rotund si incizura cistica, la nivelul careia se gaseste fundul
vezicii biliare.
81.

FICATUL - VASCULARIZAIE I INERVAIE

Sistemul vascular al ficatului este format din doi pediculi. Unul aferent circulatiei de aport, format din
artera hepatica si vena porta. Acestea formeaza impreuna cu ductele biliare extrahepatice, vasele limfatice
si nervii ficatului, pediculul hepatic. Pediculul eferent, al circulatiei de intoarcere este format de venele
hepatice.
Nervii ficatului provin din vagi si din plexul celiac, formand plexul hepatic la nivelul pediculului
hepatic.
82.

COLECISTUL PROIECIE TOPOGRAFIC, ANATOMIE, VASCULARIZAIE I

INERVAIE

Vezicula biliara este situata pe fata viscerala a ficatului. Fundul este situat anterior, se continua cu
corpul si apoi cu colul, intre aceste segmente nefiind limite nete.
Fundul veziculei depaseste anterior incizura cistica a marginii inferioare a ficatului, punandu-se in
contact cu peretele abdominal anterior.Acesta se proiecteaza in punctul de intersectie al liniei ombilicoaxilare drepte cu arcul costal (punctul cistic).
Fata superioara este slab aderenta de ficat printr-un tesut conjunctiv strabatut de vene porte
accesorii.Cele doua organe pot fi uneori legate printr-un mezocist. Fata inferioara, acoperita de peritoneu,
vine in raport , in partea sa anterioara cu colonul transvers (prin ligamentul cistico-colic), portiunea
descendenta a duodenului.
Colul nu adera de ficat, dar este suspendat de acesta printr-o prelungire a omentului mic, prin care trece
artera cistica, raport chirurgical de mare importanta; superior si medial vine in raport cu ramura dreapta a
venei porte.
Structura
De la exterior spre interior, vezicula biliara este alcatuita de tunica seroasa, (peritoneul), patura seroasa,
tunica musculara si tunica mucoasa.
Vascularizatie si inervatie
A hepatica proprie pentru ductul hepato-coledoc
A cistica pentru aparatul diverticular
Venele sunt tributare portei, o parte din sange este drenat direct in ficat prin grupul cistic al venelor
porte accesorii.
Limfa este condusa de nodurile hepatice, la nodul cistic si la cel hiatal, apoi la cele celiace.

Nervii provin din plexul celiac

83.

CALEA BILIAR PRINCIPAL

Calea biliara principala este formata din ductul hepatic comun si ductul coledoc.
Ductul hepatic comun este format prin unirea ductelor hepatice drept si stang la nivelul hilului.
Lungimea variaza intre 45- 50 mm. Pe toata lungimea sa este cuprins in ligamentul hepato-duodenal
(portiunea dreapta a omentului mic). Pe flancul drept se alatura ductului cistic. De aici formeaza ductul
coledoc, prin unirea inapoia portiunii superioare a duodenului.
Ductul coledoc continua traiectul ductului hepatic comun pana pe peretele posterior al duodenului, in
care se deschide. Coledocul este in mod secundar retroperitoneal. Prezinta 3 portiuni.
- retroduodenala raport cu peretele superior al duodenului
- raport cu artera gastroduodenala
- raspunde orificiului omental, Treitz, venei cave inferioare
Raportul cu orificiul omental permite chirurgului sa exploreze coledocul in timpul interventiilor in
aceasta regiune.
- retropancreatica inapoia capului pancreasului
- prin fascia de coalescenta vine in raport cu vena cava inferioara si cu vena renala
dreapta
- aceasta portiune este cuprinsa intr-o regiune patrulatera delimitata de primele trei
portiuni ale duodenului si vena porta
- intraparietala strabate peretele medial al portiunii descendente a duodenului si se deschide in acesta
in ampula Vater , impreuna cu ductul pancreatic mare.
Calea biliara accesorie este formata din ductul cistic si vezicula biliara.
Ductul cistic uneste ductul hepato-coledoc cu vezica biliara. Acest duct impreuna cu ductul hepatic se
unesc inapoia primei portiuni a duodenului ,pentru a forma ductul coledoc. Inainte de a se alatura, cele
doua ducte, impreuna cu fata viscerala a ficatului, delimiteaza triunghiul cisticohepatic (Budde), strabatut
de artera cistica. Acest triunghi este foarte important in chirurgie, deoarece in cazul inclavarii unui calcul
in ductul cistic, sau cand acesta este ocluzionat datorita altor cauze, vezica biliara se destinde prin
acumularea unui lichid clar, mucos, secretat de mucoasa vezicala. Se instaleaza hidropizia vezicii biliare

84. BURSA OMENTAL

IONELA
-cavitate virtuala ,comunica cu marea cavitate prin orificiul omental sau orificiul epiploic(hiatul
winslow).acesta este delimitat :
Inainte de marginea dreapta ,libera aomentumuluimic,care contine pediculul hepatic
Inapoi-de vena cava inferioara ,acoperita de peritoneul parietal;
In sus-de lobul caudat al ficatului
In jos-de portiunea superioara a duodenului.
Bursa omentala are o portiune principala si cateva prelungiri.
Portiunea sa principala este delimitata de:
Inainte-de peretele posterior al stomacului si de ligamentul gastrocolic;
Inapoi de peritoneul parietal,care acopera corpul pancreasului,vasele splenice si stalpii diafragmei
In sus-de ligamentul gastro-frenic;
In jos-de mezocolonul transvers.
Prelungirea dreapta a portiunii principale,vestibulul bursei omentale, comunica spre dreapta cu etajul
supramezocolic prin orificiul omental.Comunicarea cu bursa propriu-zisa se face prin orificiul bursei
omentale;acesta este delimitat posterior de plica gastropancreatica, care contine artera gastrica stanga, si
de plica hepatopancreatica ridicata de artera hepatica comuna ,iar anterior- este delimitat de curbura mica
a stomacului.
Peretele anterior al vestibulului este format de omentumul mic; cel posterior de peritoneul parietal care
acopera vena cava inferioara ,aorta si plexul celiac;
In sus vestibulul este delimitat de lobul caudat .

Prelungirea stanga a bursei omentale,recesul splenic, este cuprins intre ligamentul gastrosplenic
anterior si ligamentul splenicorenal-posterior.
Bursa omentala are si un mic reces superior, cuprins intre esofagul abdominal la stanga si vena cava
inferioara la dreapta.
EMA
- este un reces al cavitii peritoneale situat posterior de:- stomac- omentul mic
- comunic cu marea cavitate peritoneal prin hiatusul epiploic al lui Winslow delimitat astfel:
anterior :
-marginea liber a omentului mic = lig.duodenohepatic
-pediculul hepatic coninut n marginea liber a omentului mic; dintreelementele pediculului vena porta
este elementul posterior i particip direct ladelimitarea hiatusului epiploic
posterior
- vena cav inferioar acoperit de peritoneul parietal posterior
superior
- lobul caudat al feei viscerale a ficatului, acoperit de peritoneul visceral hepatic

inferior
- prima poriune a duodenului
*Bursa omental are 2 pri:
a) prima parte se numete vestibulul bursei omentale i se gsete posterior de omentul mic
b)a doua parte se gsete posterior de stomac i se numete bursa omental propriu-zisc
cele dou camere comunic prin orificiul bursei omentale =foramen bursae omentalis
VESTIBULUL BURSEI OMENTALE
-peretele anterior :omentul mic
- peretele posterior :peritoneul parietal posterior care acoper la acest nivel:- aorta- trunchiul celiacstlpul drept al diafragmei- plexul celiac
-peretelesuperior :peritoneul visceral c are acoper lobul caudat al ficatului
BURSA OMENTAL PROPRIU-ZIS
- peretele anterior :peritoneul visceral de pe faa posterioar a stomacului si
foi a posterioar a lig.gastrocolic
- peretele posterior :peritoneul parietal posterior care acoper la acest nivel:
- corpul pancreasului
- rinichiul stng
- glanda suprarenal stng
- stlpul stng al diafragmei- gg.celiac stng
-peretele inferior :
-foia superioar a mezocolonului transvers
ORIFICIUL BURSEI OMENTALE:
anterior :curbura mic a stomaculuib/
posterior :plicile gastropancreatice:
85.

LIGAMENTUL GASTRO-HEPATIC (OMENTUL MIC)

-se intinde intre:

-fata viscerala a ficatului-unde se insera pe santul transversal si pe portiunea retrohilara a santului sagital
stang

-esofagul abdominal;
-curbura mica a stomacului si portiunea superioara a duodenului
Marginea sa dreapta,libera, contine pediiculul hepatic si delimiteaza anterior orificiul omental.
86.

OMENTUL MARE

-sortul epiploic- coboara de pe colonul transvers inaintea anselor intestinale.Separa incomplet spatiul
perivisceral de restul cavitatii peritoneale mari.Intre cele 2 lame ale sale ,pe alocuri fenestrate,cuprinse
intr-o cantitate redusa de tesut celulo-adipos,trec ramuri ale vaselor gastro-omentale,anastomozate intre
ele.
87.

MEZENTERUL PROIECIE TOPOGRAFIC

-fixeaza jejunoileonul de peretele abdominal posterior.Marginea sa posterioara(radacina mezenterului)

oblica in jos si spre dreapta ,porneste de la flexura duodenojejunala intersecteaza portiunea orizontala a
duodenului,aorta abdominala,vena cava inferioara ,ureterul drept, muschiul iliopsoas drept, pentru a se
termina la unghiul iliocecal.
Marginea anterioara-,intestinala, urmeaza traiectul si inflexiunile anselor jejunale .
Fetele dreapta si stanga delimiteaza impreuna cu segmentele ascendent si descendent al colonului
,spatiile sau firidele mezentericocolice respective.
Inaltimea maxima a mezenterului(distanta dintre radacina si marginea intestinala) ,situata aproximativ la
intersectarea cu coloana vertebrala, este de 20-25 cm,scazand treptat spre extremitatile liniei de
insertie.Intre cele doua foite mezenteriale se gasesc vasele mezenterice superioare cu ramurile lor
jejunileale,numeroase vase si noduri limfatice mezenterice ,ramuri nervoase si tesut adipos.
88.

REGIUNEA CECO-APENDICULAR

-cecul si apendicele vermiform se gasesc impreuna in regiunea ceco-apendiculara.

Cele doua organe sunt situate de obicei in fosa iniaca dreapta (70-80%) .Uneori pot avea o pozitie joasa
,pelviana putand cobori la barbat pana in excavatia recto vezicala, sau la femeie in excavatia
rectouterina.Mai rar se pot gasi in pozitie inalta, cand se afla in regiunea lombara sau chiar
subhepatic.Apendicele poate avea fata de cec, diferite fozitii:
-dupa Testut-Lafforgue, cel mai frecvent se intalneste apendicele descendent,asezat medial de cec si
coborand varful pana la stramtoarea superioara a pelvisului;apendicele extern cobpara inapoia varfului
cecului;apenddicele intern-se indreapta medial,paralel cu ultima ansa ileala;apendicele retrocecal se
insinueaza in sus,inapoia cecului si chiar a colonului ascendent.Frecventa diferitelor pozitii variaza insa
foarte mult dupa diversi autori.
Raporturile cecului:
Fata anterioara-atunci cand organul este plin-raspunde direct peretelui abdominal anterior- cand este gol
,ultimele anse ileale aluneca inaintea sa.
Fata posterioara-vine in raport cu peritoneul parietal si, prin acesta, cu muschiul iliac;peste muschi trece
nervul cutanat femural lateral , si mai medial, nervul femural.Cecul insa poate fi fixat pe peretele
posterior al fosei iliace drepte prin fascia de coalescenta rectocolica(toldt) prelungita pana la acest nivel ,
sau poate prezenta un mezocec posterior.
Fata laterala-raspunde muschiului iliac iar
Fata mediala-ultimelor anse ileale.
Extremitatea inferioara(fundul cecal)- se gaseste in unghiul diedru format de intalnirea peretelui
abdominal anterior cu fasciailiaca.
Extremitatea superioara-se continua cu colonul ascendent.Apendicele vermiform este legat de cec si de
ultima ansa ileala prin mezoapendice;marginea libera a acestuia contine artera apendiculara.
Raporturile apendicelui:-sunt in general cu cele ale cecului.In pozitie joasa,cele 2 organe descind in
pelvis,intrand in raport cu organel pelviene.In acest caz,apendicele pepauzeaza pe muschiul psoas
(psoita), cand flexiunea coapsei devine dureroasa(semnul lui Blumberg).Varful apendicelui poate veni in
contact cu vasele iliace externe si cu vasele genitale .
Irigatia si inervatia:

Arterele-celor 2 organe provin din ileocolica.Ea emite:artera cecala anterioara care trece prin plica
cecala la fata anterioara a cecului; artera cecala posterioara trece inapoia locului de varsare a ileonului
in cec la fata post. A cecului, si artera apendiculara care coboara inapoia ileonului ,apoi prin marginea
libera a mezoapendicelui.
Venele-sunt satelite ale arterelor si afluente ale venei ileocolice.
Limfaticele-cecoapendiculare formeaza trei grupuri,care dreneaza limfaa de-a lungul celor 3 artere: spre
nodurile prececale,retrocecale si apendiculare, de unde este colectata la limfonodurile ilecocolice si
apoi mezenterice superioare.
Inervatia este furnizata din plexurile periarteriale, de catre fibrele vegetative provenite din plexul celiac.
89.

COLONUL - DELIMITARE I PROIECIE TOPOGRAFIC, RAPORTURI

+
90. COLONUL VASCULARIZAIE I INERVAIE

Alc din 4 segmente:ascendent,transvers,descendent si sigmoidian,form un cadru in jurul masei anselor

jejunale; colonul ascendent,cel descend si prima portiune a sigmei sunt fixate la peretele post al
abdomenului de catre fascia de coalescenta retrocolica Toldt; colonul transvers si cea mai mare parte a
colonului sigmoidian au mobilitate,aceste segmente prezentand cate un mezocolon.
Ca si config ext:3 tenii,haustrele,separate prin santuri adanci si apendicele epiploice sau
omentale(ciucuri epiploici)
1)Colonul ascendent:
-de la planul oriz tangent la creasta iliaca pana la planul oriz ce trece prin intersectia coastei X cu linia
medio-axilara unde intalneste fata viscerala a ficatului si se form flexura colica dr
Raporturi:
-inapoi:prin fascia de coalescenta,cu fasciile m. Iliac si patrat al lombelor
-ant:cu ansele intest subtire
-lat:form cu per lat al abd,santul paracolic drept in care se pot insinua ansele intestinale
-fata mediala:in rap cu intestinul mezenterial
2)Flexura colica dreapta(hepatica):sub grilajul costal,are rap cu:
-fata post:cu rinichi dr si port descend a duod
-fata ant:fata viscerala a lobului hepatic dr
3)Colonul transvers:
-are un traiect arcuat cu concavit in sus;punctul sau cel mai decliv se gaseste pe linia mediana ,putin
deasupra ombilicului,dar poate cobori chiar pana la simfiza pubiana
-ant:rap cu:per abd;se insera omentul mar e
-in sus:ficat si vezicula biliara
-inapoi:port a2-a a duod si apoi se aplica peste ansele intest subtire
4)Flexura colica stanga(splenica):
-mai sus si mai profund decat cea dreapta;
-inapoi vine in rap cu rinichiul si glanda suprarenala st si mai sus cu splina
5)Colonul descendent:
-coboara pana in dreptul crestei iliace si are rap:
-prin fascia de coalescenta ,fata post are rap cu marg lat a rinich st si m. patrat al lombelor
6)Colonul sigmoid:
-intre creasta iliaca si vertebra S3,unde se cont cu rectul;este alc din:
a)Portiunea iliaca:
-in fosa iliaca st,este fixa ,neavand mezou;coboara pe m. iliac,incrucis vs iliace ext,vs genitale si nv
genitofemural,pana la marg lat a psoasului st; cand colonul este plin,vine in rap cu per abd ant,iar cand e
gol,e acoperit de ansele intest subtire;

b)Portiunea pelvina:este mai lunga si mobila dat prezentei mezocolon sigmoid; ansa descrie o bucla a
carei mobilit este in fct de lung mezocolonului;; Rap:
-in jos si inainte:vezica urinara la B,cu uterul si anexele sale la F
-inapoi:cu ampula rectala
-in sus:ansele ileale
-in jos:excavatia rectovezicala la B si rectouterina la F
Structura:
-peritoneu
-strat subseros
-musculara
-tunica submuc
-mucoasa-lipsita de vilozitati intestinale
Irigatia arteriala:-provine din cele 2 artere mezenterice
-a.mezenterica sup prin ram ileocolica si colicele dr si mijlocie
-a. mezenterica inf prin colica st si a. sigmoidiene
Venele insotesc arterele si se varsa in cele 2 vene mezenterice
Vasele limfatice:
-se indreapta spre nodurile paracolice,iar de aici spre grupurile
ileocolice,prececale,retrocecale,apendiculare,mezocolice si sigmoidiene; limfa colonului ascendent si
transvers este drenata apoi spre limfonodurile mezenterice sup,iar clt segmente,de limfonod mez
inf;urmatoarea statie limfatica e cea celiaca
Inervatia:
-fb simpatice din gg celiaci si mezenterici sup si fb parasimp din nv vagi:colon ascendent si cele 2/3 dr ale
colonului transvers
-inerv simp din plx mezenteric inf si parasimp din nv splahnici pelvini:restul colonului
91.

PENSA AORTO-MEZENTERIC PROIECIE TOPOGRAFIC ELEMENTE

ANATOMICE

aorta abdominala mpreuna cu artera mezenterica superioara desprinsa din ea formeaza pensa aorticomezenterica n care este cuprins duodenul orizontal
92.

AORTA ABDOMINAL RAMURI VASCULARE

Trunchiul celiac:scurt si puternic naste pe fata anterioara a aortei in dreptul discului intervertebral dintre
T12 so L1.El este cuprins in bogata tesatura a plexului celiac,ai carui ggl sunt situati de-o parte si de alta a
sa.La marginea superioara a pancreasului si imparte in cele 3 ramuri:
1)a.gastrica stanga
2.hepatica
3) a.splenica
Mezenterica superioara-nepereche se desprinde de pe fata anterioara a aortei in dreptul vertebrei
L1coboara inapoia colului pancreasului ,apoi inaintea procesului uncinat al acestuia si portiunii
orizontale a duodenului si se angajeaza in grosimea mezenterului.
Arterele suprarenale mijlocii-dreapta si stanga ,nasc imediat dedesuptul precedentei ,de pe fetele
laterale ale aortei.
Arterele renale-dreapta si stanga cu originea in dreptul marginii inferioare a vertebrei L1, se indreapta
transversal spre hilul renal.Cea dreapta este mai lunga, trece inapoia cavei inferioare, a capului
pancreasului si a portiunii descendente a duodenului;cea stanga trece posterior de corpul pancreadului
Arterele genitale-dreapta si stanga pornesc de pe fata anterioara a aortei abdominale ,in general in
dreptul discului intervertebral dintre L2 si L3.Ele se indreapta in jos si lateral si incruciseaza in unghi
ascutit ureterele.

Artera testiculara coboara de-a lungul muschiului psoasin fosa iliaca si patrunde apoi in canalul
inghinal,intrand in constitutia funiculului spermatic;artera ovariana incruciseaza vasele iliace externe,intra
in pelvis si prin ligamentul suspensor al ovarului ajunge la acesta.
Mezenterica inferioara impara,emerge de pe fata anterioara a aortei la nivelul jumatatii inferioare a L3
sau al discului intervertebral subiacent;se indreapta oblic spre stanga si in jos si patrunde in grosimea
mezosigmei
Arterele frenice inferioare-dreapta si stanga iau nastere din aorta imediat ce aceastaa trecut prin
diafragma.
Arterele lombare-in numar de 4 perechi pornite de pe fata posterioara a aortei ,se indreapta lateral ,trec
sub arcadele de insertie a psoasului si participa la irigatia peretelui abdominal posterior.
93.

DUODENUL PROIECIE TOPOGRAFIC I RAPORTURI

Proiectia:la supr per abd e in zn ombilicala cu urmat delimitari:

-in sus;planul oriz ce trece prin extremit ant ale coastelor VIII
-in jos:planul oriz care trece prin ombilic
-la stanga:planul sagital dus la 2 latimi de deget in stanga lin mediene
-la dreapta:planul sagital ce trece la 3-4 latimi de deget in dreapta lin mediene
Raporturi:
1)Port sup:
-fata ant:ficat si colul veziculei biliare
-inapoi;prima port a duod e incrucis de ductul coledoc,v porta si a gastro-duden
-fata sup:pe ea se insera omentul mic l
-in jos:capul pancreasului
2)Port descend:
-fata post:rinichi dr,pedicul renal dr,VCI
-fata ant:incrucis de mezocol transvers;deasupra lui vine in rap cu ficatul si vezic biliara
-fata st:capul pancreas si ductele excretoare ale ficat si pancreas
-fata dr:ficat si colon ascend
3)Port oriz :
-ant:insertia mezenterului si vs mezenterice sup
-sus:capul pancreas
-jos:intestinul mezenterial
4)Port ascend:
-ant:fata post a stomacului
94.

VASCULARIZAIA INTESTINULUI SUBIRE

Irigatia arteriala a jejunileonului:

-provine din mezenterica sup;;dupa ce a depasit port a 3-a a duodenului,patrunde intre cele 2 foite ale
mezenterului si coboara oblic spre dreapta,descriind o curba cu convexitatea spre stanga; din ea se
desprind 12-18 artere jejunale si ileale care se anastomozeaza si form o serie de arcade vasculare din care
se desprind arteriolele drepre(Dwight) care iriga intestinul;
Venele jejunileale ,cu dispozitie asemanatoare arterelor,sunt afluente ale venei mezenterice sup
Limfaticele (chiliferele):de la marg mezenterica a intest,strabat limfonodurile mezenterice si cele
ileocolice;de aici limfa e colectata de nodurile celiace,apoi prin trch intest aj la cisterna chilului
95.

RECTUL PORIUNEA ABDOMINAL

+

96.

RECTUL PORIUNEA PELVIN

Rectul-portiunea terminala a intestinului gros ,incepe de la S3, strabate pelvisul si perineul si se deschide
la exterior prin canalul anal.Astfel topografic prezinta:
1)o portiune dilatata=ampula rectala,portiunea pelvina
2)o portiune mai ingusta=canalul analportiunea perineala
Ampula rectala-ocupa loja rectala.Aceasta este delimitata astfel:
Posterior-de sacru si coccige,acoperiti partial de muschii piriformi si cocigieni;
Anterior-de septul rectovezicoprostatic
Pe partile laterale si in jos de muschii ridicatori anali
In sus-de peritoneul parietal.
In aceasta loja ,ampula rectala este inconjurata de fascia rectala ,o condensare a tesutului
conjunctivpelvisubperitoneal.Intre fascie si peretii organului se gaseste un strat de tesut conjunctiv lax
infiltrat cu grasime, care permite decolarea si enuclearea ampulei in interventii chirurgicale.Prin
intermediul acestor formatiuni ,rectul are o serie de raporturi:
Posterior-cu peretele corespunzator al lojii rectale;aici se gaseste spatiul rectorectal, ce cuprinde vasele
sacrate mediane si laterale ,corpul sau glomul coccigian,lanturile simpatice sacrate,ramurile anterioare ale
nervilor S1-S4,limfonodurile sacrate.
Fetele laterale-ale ampulei rectale sunt partial acoperite de peritoneu,care,de pe ele se reflecta pe peretii
parietali ai excavatiei formand astfel recesurile pararectale.
In segmentul inferior,al ampulei,dedesuptul recesurilor peritoneale, fetele laterale vin in raport cu plexul
hipogastric inferior si cu lama sacrorectogenitopubiana.
Fata anterioara-este si ea partial acoperita de peritoneu,venind aici in raport cu colonul sigmoid si anse
ileale.Mai jos in portiunea sa extraperitoneala,prin septul rectovezicoprostatic,raspunde prostatei
,veziculelor seminale ampulelor deferent si fundului vezicii urinare.
La interior ampula rectala goala prezinta plice longitudinale care dispar odata cu umplerea organului.
Ca structura rectul este alcatuit ca si tractul digestiv subdiafragmatic din urmatoarele tunici:
-tunica externa- formata din peritoneu,se gaseste numai in jumatatea anterosuperioara a ampulei rectale,in
rest e invelit de adventitie
-tunica musculara are stratul longitudinalextern si circular intern.
Canalul anal-segmentul perineal al rectului,este portiunea cea mai fixa,mai scurta si mai ingusta s acestui
organ.Are forma cilindroida.La interior prezinta in partea sa superioara cele 8-10 coloane analemorgagni;se formeaza astfel sinusurile anale.
Aria circulara corespunzatoare portiunilor mai proeminente ale coloanelor anale reprezinta zona
hemoroidala a clinicienilor.
Canalul anal-raporturi:
Posterior-cu chinga formata de ridicatorii anali;
Lateral-cu fosele ischio-anale;
Anterior:de sus in jos- cu varful prostatei,uretra membranoasa,glandele bulbouretrale si bulbul penisului.
Irigatia arteriala-a rectului este asigurata de 3 perechide artere rectale:
Cele superioare-de fapt adevaratele artere ale rectului,provin din bifurcarea mezentericei inferioare in
dreptul vertebrei S3
Arterele rectale mijlocii-ramuri ale iliacelor interne
Arterele rectale inferioare-provin din rusinoasele interne
Venele rectului-pornesc dintr-un plex venos foarte bogat,intins pe toata latimea organului,dar mai bogat in
portiunea peeineala.Din acest plex se formeaza venele rectale:vena rectala superioara,venele rectale
mijlocii si rectalele inferioare.
Vasele limfatice formeaza 3 curente ce urmeaza traiectul venelor.
97.

PLANEUL PERINEAL STRATIGRAFIE LA BRBAT

+
98. PLANEUL PERINEAL STRATIGRAFIE LA FEMEIE

Perineul, considerat a fi diafragma inferioar, este alctuit din trei planuri

musculare
a) planul profund

, alctuit din muchi cu aciuni multiple, dintre care doi,

piramidalul i obturatorul intern aparin femurului. Planului perineal i apartin doi muchi
pereche,ridictorul anusului i coccigienii .
Planul profund al planeului pelvian este denumit i diafragma pelvin;are fom de plnie sau de hamac,
care estefixat de oasele bazinului.
Aceti muchi au rolul de a:
(1) nchide strmtoarea inferioar a cavittii pelviene;
(2) sustine i ridica planeul pelvin pentru a ajuta expulzarea fecalelor;
(3)contracara creeterea presiunii intra-abdominale (care ar avea ca efect
expulzarea continutului vezicii, rectului i uterului).
Diafragma pelvian are orificii pentru rect i pentru uretr (conductul urinar), iar la femeie, un orificiu
pentru vagin. Partea inferioar a diafragmei pelviene este perineul.
Legturile ntre muchii perineului sunt complexe.
B) planul median este format dindiafragma uro-genital. Ea se gsete
dedesuptul muchilor planeului pelvin i n jumtatea anterioar a perineului,ntinzndu-se ntre cele
dou ramuri ale arcadei pubiene. Acest strat subtire triunghiular de muchi continemuchiul sfincter al
uretrei(sfincterul extern).
Sfincterul mbrac uretra i permite controlul voluntar al mictiunii.
c) planul superficial se gsete deasupra diafragmei uro-genitale fiind acoperit de pielea perineului. Este
alctuit dinmuchii (ischio-cavernoi i bulbo-spongioi participanti la mentinerea erectiei penisului i
clitorisului. n jumtatea posterioar a perineului se gsetesfincterul extern al anusului
, un muchi sfincter n jurul anusului care permite controlul voluntar al defecatiei.
Acest ansamblu muscular este ntrit de trei straturi aponevrotice; aponevroza profund constituie
aponevroza pelvian.
Centrul tendinos al perineului este situat anterior sfincterului; este un tendon puternic pe care se inser
numeroi muchi ai perineului
99.

PELVISUL DELIMITARE TOPOGRAFIC

Topografic are forma aproximativ cilindrica ai carui pereti sunt partial mascati la exterior de alte regiuni:
Peretii laterali-acoperiti de partile moi ale radacinilor membrelor inferioare.Ii raman liberi peretii
anterior,constituit de regiunea pubiana,si cel posterior care se confunda cu regiunea rahidiana
sacrococcigiana.In partea inferioara pelvisul este inchis de catre partile moi ale perineului.Peretele
superior nu exista,la acest nivel pelvisul continuandu-se cu abdomenul.
Limitele pelvisului la suprafata nu pot fi din acest motiv demarcateprin linii continue,ca la nivelul
celorlalte segmente ale trunchiului.Singurele care pot fi descrise ,sunt limitele regiunilor parietale
mentionate.In profunzime ,limita superioaraa pelvisului,care il separa de abdomen,este convemtionala si
e reprezentata de planul stramtorii superioare,astfel incat cavitatea abdominala comunica larg cu cea
pelviana.
100. COMPARTIMENTUL PELVIN GENITAL LA FEMEIE
+
101. COMPARTIMENTUL PELVIN GENITAL LA BRBAT
Cavitatea pelvina este portiunea inferioara a marii cavitati abdomino-pelviene.
La barbat compartimentul pelvin genital contine:
Ductele deferente
-veziculele seminale
-prostata
Ductele deferente-fac parte din caile spermaticeextratesticulare.Acestea sunt reprezentate de ductele
eferente ale testiculelor,ductele epididimare,ductele deferente,ductele ejaculatoare si uretra submontanala.
Ductului deferent i se descriu 3 segmente:epididimar,si cel funicular,segmentul abdomino-pelvian.
In portiunea pelvina ductul deferent continua traiectul oblic pe peretele lateral al bazinului;trece lateral de
vezica urinara,apoi incruciseaza transversal ureterul si artera ombilicala;in final descinde pe fundul
vezicii unde delimiteaza cu ductul din partea opusa triunghiul interdeferential.Aceasta portiune este mai

dilatata ,purtand numele de ansa diferentiala.La baza prostatei se uneste cu ductul veziculei seminale si
formeaza ductul ejaculator.
Irigatia arteriala-este realizata de artera vezicala inferioara ;venele- sunt tributare epigastricei inferioare
si plexului venos prostatic.vasele limfatice-merg la nodurile limfatice iliace externe si iliace
interne.Inervatia provine din plexul deferential si cel hipogastric inferior.
Veziculele seminale-organe pereche ,veziculele seminalesunt situate in spatiul pelvisubperitoneal , intre
vezica urinara si rect,deasupra prostatei.Secretia lor intra in compozitia lichidului spermatic.
Vezicula seminala raspunde:
Anterior:fundului vezicii urinare;
Posterior:ampula rectala;
Medial-ampula deferentiala;
Lateral-plex venos vezico-prostatic.
Baza veziculei este singura portiune in rap. direct cu peritoneul excavatiei recto-vezicale.
Ea este incrucisata anterior de ureter,inainte de patrunderea acestuia in vezica.Varful se continua cu ductul
ei excretor;acesta participa la alc ductului ejaculator,ce va patrunde in prostata.
Vezicula seminala primeste sg din arterele vezicala inferioara si rectala mijlocie;venele merg in plexul
veziculo prostatic.Limfa este drenata in nodurile iliace interne.Nervii ii primeste din plx hipogastric
inferior,prin intermediul plx vezical si prostatic.
Prostata-galnda impara anexata ap genital masculin,situata in loja prostatica.Are forma unei castane si
are urmatoarele raporturi:
-fata anterioara-raspunde simfizei pubiene.sub fascia prostatica e acoperita de semiinelul preprostatic al
portiunii superioare a sfincterului uretrei.
-fata posterioara-este acoperita partiala(in partea inferioara) de semi-inelul retroprostatic al sfincteruui
uretrului.Prin septul rectovezicoprostatic ,respunde ampulei rectale.
-fetele laterale-ale glandei vin in raport cu muschii ridicatori anali iar prin intermediul acestora cu
prelungirile anterioare ale foselor ischio-anale.
-baza prostatei priveste in sus si are 2 versanti:
Anterior-raspunde si adera de colul vezicii urinare
Posterior-in rap cu veziculele seminale si ampulele deferentiale.
Creasta transversala ce separa cei 2 versanti raspunde fundulului vezical
Varful prostatei se sprijina pe diafragma urogenitala.
Irigatia-arteriala a prostatei provine din vezicalele unferioare si rectalele mijlocii.
Venele-se deschid in plexul prostatic venos ce inconjoara glanda si se varsa apoi in rusinoasa interna.
Limfaticele-formeaza un plex periprostatic,tributar nodurilor iliace externe,interne si sacrale.
Fibrele nervoase-sosesc ,sub forma plx periarteriale ,din plx. Hipogastric inferior.
Compartimentul pelvin genital la femeie
Ovarul-glandele sexuale ale femeii,organ pereche care impreuna cu tubele uterine si cu ligamentele largi
reprezinta anexele uterului.El este dispus in cavumul retrouterin,alipit de peretele lateral al pelvisului,sub
bifurcarea arterei iliace comune.Forma sa este asemanatoare cu cea a unei migdale.
Mijloacele de fixare:
-Ligamentul suspensor(lombo-ovarian)
-ligamentul tubo-ovarian;
-ligamentul propriu al ovarului (utero-ovarian)
-mezovarul
Raporturile ovarului
-fata laterala sau parietala-priveste spre peretele lateral al pelvisului,raspunzand fosei ovariene;
-fata mediala a ovarului este acoperita de infundibulul tubei si de mezosalpinge,poate avea rap cu anse
ileale,colon sigmoidian-in stanga,apendice vermiform-in dreapta
-marginea mezo-ovariana-priveste anterior fiind in raport cu mezovarul si ligamentul larg.Aici se
gaseste hilul organului.
-marginea libera(posterioara)raspunde anselor intestinului subtire ;
-extremitatea tubara (superioara) este inconjurata de tuba
-extremitatea uterina9inferioara)-da insertie ligamentului propriu
Tubele uterine-conduct pereche ce se intinde de la ovar pana la cornul uterina
Trompei i se descriu 4 segmente:

1.infundibilul-segmentul incipient,are forma unei palnii ,cu baza evazata si foarte festonata formata
din10-15 fimbrii
2.portiunea ampulara-invelita in peritoneu descrie un traiect ansiform in jurul ovarului
3.istmul-portiunea mai ingusta asezata transversal in marginea libera superioara a ligamentului
larg.Patrunzand in comul uterului,istmul se continua cu
4. portiunea uterina a tubei
Irigatia arteriala tubo-ovariana-are dubla origine:
-artera ovariana ramura a aortei abdominale;
-artera uterina-ajunsa la comul uterin se bifurca intr-o ramura tubara si una ovariana
Venele-urmeaza in general traiectul invers al arterelor.Sunt tributare plexului venos uterin si venei
ovariene care se varsa la dreapta in vena cava inferioara iar in stanga in vena renala stanga.
Vasele limfatice-insotesc pediculul vascular ovarian ,fiind drenate de nodurile lombare.
Nervii-provin din plexurile vegetative ovarian si uterin ,ce sosesc pe traiectul vaselor sangvine.
Uterul-organ musculos,cavitar ,median si nepereche,uterul este asezat in axul pelvisului, intre vezica
urinara si rect.Avand forma unui trunchi de con turtit dinainte-inapoi ,asezat cu baza mare(fundul uterin)
in sus prezinta mai jos de mijlocul sau o ingustare ,istmul uterin, ce il imparte in 2 portiuni:
-superioara-corpul uterului
-inferioara- colul uterin.
Uterul este mentinut in conditii normale,in pozitia sa ,printr-o serie de mijloace de suspensie si de
sustinere.
Mijloacele de suspensie-peritoneul,ligamentele largi si ligamentele rotunde.
Mijloacele de sustinere:
-aderenta anterioara- a regiunii cervico-istmice la fundul vezicii urinare;se realizeaza printr-un strat
subtire de tesut conjunctiv lax
-aderenta uterului la rect se realizeaza prin lamele sacrorectogenitopubiene,Portiunea posterioara a acestor
lame formeaza ligamentele uterosacrate care leaga portiunea supravaginala a colului de rect si osul
sacru:Prin ridicarea peritoneului ele formeaza plicile recto-uterine.
-centrul tendinos al perineului-constituie cel mai important mijloc de sustinere si de fixare al uterului.
Irugatia arteriala-a uterului este realizata in principal de artera uterina cu parsticiparea arterei ovariene.
Venele-se colecteaza spre marginile uterului ,unde intre foitele ligamentului larg, dau nastere unor bogate
plexuri venoase uterine care comunica larg cu cele ale vezicii urinare si ale vaginei.
Limfaticele corpului uterin se aduna in general spre coarnele uterine ;colectoarele ce iau nastere aici se
unesc cu cele ale anexelor si urca spre limfonodurile lombare.
De la colul uterin vasele limfatice anastomozate cu cele ale vaginei sunt drenate la nodurile iliace interne
si externe.
Inervatia-provine in principal din plexul nervos utero vaginal, cu originea in plexul hipogastric inferiorsi partial din plexul ovarian provenit din plexul aortico-abdominal.
102. ARTERA HIPOGASTRIC PROIECIE HIPOGASTRIC, RAMURI
COLATERALE
Prezinta ramura postero-mediala a arterei iliace comune.Vascularizeaza viscerele si peretii pelvisului,
regiunea gluteala, regiunea obturatorie.Prezinta 2 portiuni:1.portiunea superioara segmentul de
ligatura2.portiunea inferioara-segmentul de distributie, cu un traiect de 4 cm.Pana la nivelulmarii
scobituri ischiadice unde se imparte in :1.trunchiul anterior 2.trunchiul posterior Reprezint ramura
postero-medial a arterei iliace comune.Prin ramurile sale,vascularizeaz viscerele i
pereii pelvisului,regiunea gluteal iregiunea obturatorie. ORIGINE: Se desprinde din artera iliac
comun la nivelul articulaiei sacroiliace la 5 cmlateral de linia mediosagital a corpului.De la nivelul
originii are un traiect descendent vertical i ptrunde n spaiul pelvissubperitoneal.Traiectul su descrie o
curb cu concavitatea orientat n sens antero-superior.Lungimea total este de aproximativ 6-7 cm iar
de aproximativ 8-10 mm.Topografic, traiectul arterei hipogastrice poate fi mprit n
2 segmente:1.Poriunea(segmentul) superior este situat deasupra aperturii Superioare a
pelvisului,numit i segment de ligaturare,deoarece la acest nivel arterahipogastric nu emite nici o
ramur colateral.2.Segmentul inferior dispus inferior de apertura superioar a pelvisului numit
i segmentul de distribuie, deoarece la acest nivel, artera hipogastric emiteramurile sale colaterale i

cele terminale. RAPORTURI n prima poriune a traiectului su,suprapelvin,are o lungime de 2-3 cm,
participmpreun cu prima poriune a arterei iliace externe la formarea furcii iliacelor n unghiascuit
de 20 cu deschiderea inferioar.

Anterior vine n raport cu poriunea pelvin a ureterului; astfel n partea dreapt ureterul ncrucieaz
artera iliac extern la 15 mm lateral de bifurcaiaarterei iliace comune, apoi descinde antero-lateral de
artera hipogastric.
4
Artera hipogastrica
n schimb, n partea stng, ureterul ncrucieaz artera iliac comun la 15 mmsuperior de bifurcaia
acesteia, apoi coboar n raport cu faa medial a artereihipogastrice.Faa anterioar a arterei hipogastrice
este acoperit de peritoneul parietal pelvin posterior,care n partea dreapt se continu cu foia stng a
rdcinii mezenterului, iar n partea stng formeaz recesul intersigmoidian.

Posterior vine n raport cu aripa sacral, cu vena hipogastric, cu trunchiul nervoslombosacral i cu nervul
obturator

Lateral cu vena hipogastric

Medial cu promontoriul,artera sacral mijlocie, plexul hipogastric superior, lanulsimpatic cervical.n cea
de-a 2-a poriune, pelvin, se realizeaz urmtoarele raporturi:

Anterior cu ureterul pelvin care ncucieaz oblic faa anterioar a artereihipogastrice.

Posterior cu peretele postero-lateral al pelvisului,corespunztor primei gurisacrale anterioare, cu

muchiul piriform, cu rdcinile plexului nervos sacral.

Lateral cu muchiul obturator intern i nervul obturator

Medial cu faa lateral a ampulei rectale i cu lanul simpatic sacral.Dup un traiect intrapelvin de
aproximativ 4 cm, ajuns la nivelul marii scobituriischiadice, artera hipogastric se mparte n 2 ramuri
terminale:
1.
Trunchiul anterior-ischiopudental2 . T r u n c h i u l p o s t e r i o r - g l u t e r a l 1. Trunchiul anterior are un
traiect descendent, vertical, urmrind traiectul marginiianterioare a marii incizuri ischiadice. Din trunchiul
anterior se desprind urmtoareleramuri:

artera obturatoare

artera ischiadic (gluteal inferioar)

artera ombilical

artera vezical inferioar

artera uterin

artera rectal mijlocie

artera pudendal intern2.Trunchiul posterior are un traiect oblic infero-posterior, prsind pelvisul
prin spaiulsuprapiriform al marii incizuri ischiadice.D urmtoarele ramuri:

artera ilio-lombar

arterele sacrale laterale

artera gluteal superioar

5
Artera hipogastrica
TRUNCHIUL ANTERIOR AL ARTEREI HIPOGASTRICE
1.ARTERA OBTURATORIE2.ARTERA ISCHIADICA (A.GLUTEALA INFERIOARA)3.ARTERA
OMBILICALA4.ARTERA VEZICALA INFERIOARA5.ARTERA UTERINA6.ARTERA
VAGINALA7.ARTERA RECTALA MIJLOCIE8.ARTERA PUDENDALA INTERNA
TRIUNCHIUL POST:
1.A ischio-lombara
2.A sacrate lat
3.A gluteala sup
103. GRUPELE GANGLIONARE LIMFATICE ABDOMINALE
Ganglionii limfatici celiaci
Ganglionii limfatici gastrici
Gll. limf. gastrici stngi
Gll. limf. gastrici drepi
Gll. limf. pilorici
Inelul limfatic al cardiei
Gll. limf. Gastroepiploici drepi
Gll. limf. Gastroepiploici stngi
Ganglionii limfatici pancreatici
Ganglionii limfatici lienali
Ganglionii limfatici pancreatoduodenali
Ganglionii limfatici hepatici
Ganglionii limfatici cistici
Ganglionii limfatici mezenterici
Grupul periferic (paraintestinali)
Grupul mediu
Grupul central
Ganglionii parietali:
Ganglionii limfatici epigastrici inferiori
Ganglionii limfatici lombari:
stngi:
Gll. limf. preaortali
Gll. limf. postaortali
Gll. limf. aortali laterali
drepi:
Gll. limf. precavali
Gll. limf. postcavali
Gll. limf. cavali laterali
intermediari (interaortocavali)
Ganglionii limfatici diafragmatici inferiori
104. GRUPELE GANGLIONARE PELVIENE
Ganglionii limfatici paravezicali
Ganglionii limfatici parauterini
Ganglionii limfatici paravaginali

 Ganglionii limfatici pararectali

Ganglionii parietali:
Ganglionii limfatici subaortali
Ganglionii limfatici iliaci comuni
Ganglionii limfatici iliaci interni
Ganglionii limfatici iliaci externi
Ganglionii limfatici gluiteali
Ganglionii limfatici obturatori
Ganglionii limfatici sacrali
105. VEZICA URINAR PROIECIE TOPOGRAFIC, RAPORTURI,
VASCULARIZAIE INERVAIE
La adult are localiz pelvina,in partea ant a excavatiei,iar la copil in cav abd;
Forma:aprox piramidala;
Alcatuire:
-varf,orientat in sus si inainte
-uracul-cont varful
-fundul;port largita ce priveste in jos si inapoi
-colul vezical-partea cea mai decliva a fundului
-uretra-cont colul vezical
-corp:intre fund si varf
Cand vezica este goala,corpul apare turtit de sus in jos si prez o fata ant+post+inf care coresp fundului+2
marg lat;cand e plina,marg se transf in fete lat;
Vezica ur e asezata in loja vezicala,alc astfel:
-inainte:oasele pubiene si mai sus de per abd ant
-inapoi:port sup a septului recto-vezico-prostatic
-lat:de o parte s.a. ,m. obturatori int si ridicatori anali;
-in jos:prostata
-in sus:peritoneul pelvin
Raporturi:La barbat:
-Fata post:prin peritoneu,cu rectul
-fata ant:cand vez e goala,rap cu per ant al pelvisului;cand e plina,cu per abd ant;
-fundul:-in partea inf rasp prostatei/diafragma uro-genit(F)
-in partea sup :veziculele seminale si ampulele deferentiale/col uterin
Prin intermediul acestora si al septului recto-vezico-prostatic/sept vezico-vaginal(F),rasp ampulei rectale
-marg lat:form 2 recesuri latero-vezicale in care pot descinde ansele intestinale
Vasculariz si inervatie
Arterele:-provin din vs vecine:
-a. vezicala sup,ram din a ombilicala
-a vez inf,ram din iliaca int
-ram din a. rusinoasa int,epigastrica inf si rectala mijlocie
La F:a. uterina si a. vaginalainale
Venele:
-form un plex sit in special in jurul fundului care comunica cu plx prostatic;din el rezulta trch mai mari:v.
vezicale,tributare v. iliace int/plx uterine si vag
Limf:
-trec prin nodurile paravezicale(pre,post si laterovezicale),drenate apoi de limfonodurile iliace ext,int si
comune
Inervatia:

-fb simpatice din plx aortic prin plx hipogastric sup si inf
-fb parasimp:din nv splahnici pelvini (erectori)
106. ORGANELE GENITALE EXTERNE LA FEMEIE
Vulva-se compune din
1)Muntele pubei(venerei)-apartine topografic regiunii pubiene
Regiunea pubiana este mediana si nepereche,corespunde peretelui anterior al pelvisului osos.ea determina
la subiectii sanatosi o proeminenta rotunjita cunoscuta la femeie ca muntele pubelui.
Limitele-la suprafata ale regiunii sunt
-in sus-marginea superioara a oaselor pubiene,care o separa de regiunea sterno costo- pubiana
-inferior- arcul pubian ce o separa de perineul anterior lateral,de o parte si de cealalta ,verticalele
coborate prin tuberculii pubieni,care o separa de coapse.In profunzime-limita este reprezentata de fascia
pelvianaparietala.
Stratigrafic regiunea cuprinde:
a)pielealipsita de par pana la varsta pubertatii,apoi acoperita cu peri lungi si aspri;este groasa ,mobila pe
planurile subiacente ,cu numeroase glande sudoripare si sebacee.
b)planul subcutanat-contine de obicei o cantitate mare de tesut grasos,care se continua si in regiunile
invecinate.
c)planul aponevrotic-avand o grosime foarte mare (8-10mm) ,este alcatiit prin incrucisarea a numeroase
fibre aponevrotice ,provenite din musculatura peretilor abdominali sau ai coapsei,care vin sa se insere pe
oasele pubiene.
d)planul osteo-articular-este reprezentat de cele 2 oase pubiene si de simfiza pubiana.
e)planul muscular endopelvin-este format de muschii inserati pe fata posterioara a oaselor pubiene:in
partilelaterale,fascicule ale obturatorilor interni;in jumatatea inferioara, portiunile pubiene ale muschilor
ridicatori anali.
f)planul fascial profund-este reprezentat de fascia pelviana parietala.
2)Formatiunile labiale-sunt 2 perechi de plice tegumentare.
Labiile mari-se intind de la muntele venerei pana la corpul perineului si delimiteaza intre ele fanta
vulvara.Ele sunt unite intre ele prin comisura anterioara si comisura posterioara.Inaintea comisurii
posterioare labiile sunt legate intre ele prin fraul labiilor mari, care de obicei se rupe la prima nastere.
Labiile mici-acoperite de labiile mari , sunt separate de acestea prin santurile nimfolabiale;fetele lor
mediale incadreaza vestibulul vaginei.Extremitatile lor posterioare se pierd pe labiile mari, sau se pot uni
si atunci ele formeaza fraul labiilor.Anterior fiecare labie mica se bifurca,unindu-se cu cea de partea
opusa si imbratisand glandul clitorisului;se formeaza astfel posterior fraul clitorisului iar anterior
preputiul clitorisului.
3)Vestibulul vaginei-(canalul vulvar,spatiul interlabial)- este regiunea profunda a vulvei,incadrata pe
partile laterale de labiile mici ,marginita anterior de glandul clitorisului iar posterior de fraul labiilor.In
vestibul se deschid:
-orificiul extern al uretrei;
-orificiul vaginei prevazut cu himenul ;
-orificiile glantelor vestibulare.
Meatul urinar este situat inapoia clitorisului si inaintea orificiului vaginei.
Acesta din urma prezinta la extremitatea sa anterioara ,o mica proeminenta tuberculul uretral al vaginei,
situat la w-3 mm inapoia meatului urinar.La virgine ,orificiul vaginei este prevazut cu membrana
himenala.
Himenul membrana dispusa intre canalul vaginal si vestibul.Este prevazut cu o serie de orificii,variabile
ca numar si dimensiuni, ceea ce ii confera forme foarte diferite.Himenul se rupe la primele raportruri
sexuale, consecutiv raman cativa lobuli himenali.La prima nastere himenul se rupe complet iar resturile
se pezinta sub forma unor proeminente cicatriiale carunculele himenale.
Marginea aderenta a labiilor mici delimiteaza cu marginile himenului santurile nimfohimenale;in aceste
santuri ,in treimea posterioara a vestibulului,se deschid ductele excretoare ale glandelor vestibulare mari.
Stratigrafia perineului anterior este asemanatoare cu cea de la barbat .toate planurile sunt strabatute de
uretra si de vagina.De la suprafata spre profunzime intalnim:

a)pielea-are caracteristici mai aparte la nivelul vulvei.Ea imbraca labiile mari unde este mai pigmentata
,cu peri lungi si aspri,bogata in glande sebacee si sudoriparepoate fi sediul furunculelor.Pe fata mediala a
labiilor mari capata treptat caracter de mucoasa ,devenind roza,neteda,umeda sore marginea aderenta si
lipsita de peri.la nivelul labiilor mici are aspect de mucoasa ,ilpsita de peri si de glande sudoripare,contine
insa glande debacee mari si numeroase,precum si corpusculi genitali senzitivi.Veztibului vaginei este
acoperit de mucoasa care se prelungeste si pe himen si apoi in vagina
b)planul subcutanat- contine fibrele musculare netede ale dartosului innclusiv in structura labiilor
mari .In tesutul celular subcutanat ,in grosimea labiei mari se diferentiaza sacul elastic ,ce-i da acesteia
forma si consistenta caracteristica.
c)planul fascial superficial-consta din fascia perineala superficiala.
d)planul subfascial- sau spatiul superficial al perineului este reprezentat de loja bulboclitoridiana, cu
aceiasi semnificatie cu loja peniana.ea contine corpii erectili si trei perechi de muschi
ischiocanernos,bulbospongios si transversul superficial.
4)organele erectile sunt clitorisul si bulbii vestibulului
Clitorisul-este alcatuit din doua radacini ,care converg si se unesc imediat sub simfiza pubiana
constituind corpul clitorisului. Dupa un scurt traiect acesta coteste brusc formand genunchiul
clitorisului;se indreapta apoi in jos si inapoi si se termina printr-o extremitate rotunjita , glandul
clitorisului.
Genunchiul este sustinut deligamentul suspensor al clitorisului ,analog cu cel al penisului.Doar
radacinile si prima parte a corpului clitoridian sunt situate la loja bulboclitoridiana;portiunea terminala a
corpului este dispusa in vestibulul gaginei,dar acoperita de preputiul clitorisului,de sub care proemina
glandul.
Fata mediala a radacinii este acoperita de muschiul ischiocavernos ,care nu se continua la nivelul
corpului clitorisului.
Bulbii vestibulului-formatiuni pereche,sunt situati pe partile laterale ale vestibulului vaginei.Au o forma
ovoidala.Extremitatea anterioara ,eubtiata,este legata de cea a bulbului opus,prin vene
anastomotice;marginra inferioara raspunde labiei mici;marginea superioara adera de diafragma
urogenitala;fata mediala este in raport cu glanda vestibulara mare(Bartholin);fata laterala este acoperita
de muschiul bulbospongios intins de la dentrul tendinos la corpul clitorisului.Fiind un muschi constrictor
al orificiului vaginei,prin contractia lui spastica produce vaginismul inferior.Muschiul transvers
superficial
107. ORGANELE GENITALE EXTERNE LA BRBAT
Scrotul-sac median , situat dedesuptul regiunii pubiene,dedesuptul si inapoia regiunii peniene,atasat
peritoneului anterior. Tunicile care il formeaza se continua pe de-o parte cu planurile peretelui abdominal
anterior si cu invelisurile funiculului spermatic , iar pe de alta parte cu planurile perineului si cu
invelisurile penisului.
Are forma unui sac mai ingust la partea superioara si mai voluminos in partea inferioara,unde sunt
continute testiculele. Pe linia lui mediana se observa un rafeu sagital ,care se continua inapoi cu rafeul
perineului ,Iar inainte cu rafeul penian. DE la rafeul scrotal porneste in profunzime septul scrotal
format de dartos;astfel se creeaza doi saci (bursele) continand fiecare cate un testicul invelit in tunicile
sale.
Tunicile scrotului, in succesiune de la suprafata spre profunzime sunt urmatoarele:
-pielea- subtire ,finasi sensibila, este bine pigmentata si prevazuta cu perirari, rasuciti helicoidal, cu
numeroase glande sudoripare si sebacee. Pielea este un material de rezerva pentru penisul erect.
-tunica dartos- este o lama formata din fibre musculare netede,fibre elastice si colagene. Ea adera
puternic de tegument si trimite septul scrotal. Prin tonusul fibrelor sale musculare ,dartosul increteste
pielea sub forma cutelor transversale .Contractia reflexa a dartosului determina ridicarea lenta
,vermiculara a testiculului.
-fascia spermatica externa- (celuloasa)- este o lama conjunctiva,laxa, care se poate infiltra cu serozitate
sau urina.
-fascia cremasterica-eritroida- contine muschiul cremaster. Reflexul cremasterian determina ridicarea
brusca a testiculului.

-fascia spermatica interna-fibroasa- este o lama conjunctiva ce inveleste vaginala , si leaga extremitatea
inferioara a testiculului de dartos si de piele, sub forma ligamentului scrotal.Ultimele 3 tunici mentionate
se continua si la nivelul funiculului spermatic.
-tunica vaginala-este o seroasa , care deriva embriologic din seroasa peritoneala. La fat , se prezinta ca
un diverticul al peritoneului , care strabate canalul inghinal , numit procesul vaginal al peritoneului si
ajunge pana in scrot.Portiunea acestui proces situata in canalul inghinal si la nivelul funiculului
spermatic ,se rezoarbe dupa nastere. Persistenta procesului vaginal constituie o cale pentru instalarea
herniei inghinale laterale(congenitale). Ca orice seroasa , vaginala are 2 lame:
1.lama parietala adera de fata profunda a fasciei spermatice interne
2.lama viscerala- acopera cea mai mare parte a testiculului si epididimului, cu exceptia extremitatii
inferioare a testiculului si a cozii inferioare a epididimului;ea adera intim de albugineea testiculului , de
care nu poate fi separata. Lama viscerala a vaginalei se insinueaza intre corpul epididimului si Mrginea
posterioara a testiculului, alcatuind sinusul epididimar. Cele doua lame ale tunicii vaginale se continua
una cu cealalta ,delimitand astfel cavitatea vaginala , ce contine o pelicula fina de lichid ce solidarizeaza
foiteleuna de cealalta, dar asigura alunecarea lor si mobilizarea testiculului
Vascularizatia si inervatia regiunii scrotale sunt diferite pentru testicul si epididim respectiv pentru sacul
scrotal.
Artera cremasterica iriga fascia cremasterica si fascia spermatica interna. Tunicile superficiale ale
scrotului sunt irigate din arterele rusinoase externe, ramuri ale femuralei , precum si prin ramurile scrotale
ale rusinoasei interne.
Venele scrotului insotesc arterele si sunt tributare venelor omonime ale acestora.
Limfaticele scrotului sunt drenate spre grupul supero-medial al nodurilor inghinale superficiale.
Scrotul primeste fibre nervoase din ilioinghinal prin ramura genitala a genitofemuralului ,prin ramurile
scrotale posterioare din nervii perinealo, si din cutanatul femural posterior.
Penisul-organul copulator masculin ,are doua portiunio portiune fixa radacina penisului-ascunsa in
perineul anterior-si o portiune mobila,libera,corpul penisului care se termina prin glandul penisului.
Radacina penisului-,situala in loja peniana a perineului este formata din cele doua radacini ale corpului
cavernos si din bulbul penisului. Radacinile corpului cavernos sunt fixate puternic prin tracturi
conjunctive si prin peroost de fetele mediale ale ramurilor ischiopubiene;ele sunt acoperite medial de
muschii ischiocavernosi.Cele 2 radacini converg si,sub simfiza pubiana se alipesc pentru a forma corpul
cavernos.
Bulbul penisului-este asezat pe linia mediana intre fascia perineana superficiala inferior- si diafragma
urogenitala-superior.
La aceasta din urma ,adera strans prin fibre conjunctive dar si prin faptul ca primeste prin fata sa
superioara ,uretra si ductele excretoare ale glandelor bulbouretrale. Fetele laterale ale bulbului penisului
sunt invelite de muschii bulbospongiosi.Bulbul se continua anterior cu portiunea intermediara a corpului
spongios.
Corpul penisului de forma cilindrica usor turtita, are o fata dorsala ,dosul penisului , care in repaus
priveste anterior si o fata uretrala pe care proemina uretra in timpul erectiei. Corpul penisului este
alcatuit din corpul cavernos si din portinunea intermediara a corpului spongios,dispusa in santul
subcavernos.
Glandul- expansiune voluminoasa a corpului spongios,are forma conoida si acopera varful corpului
cavernos. Extremitatea glandului prezinta orificiul extern al uretrei (meatul urinar) in forma de fanta
sagitala. Baza glandului are o circumferinta proeminenta , coroana glandului ,intrerupta pe fata uretrala
de fraul preputiului..Coroana glandului este legata de corpul penisului prin colul penisului ,loc de
electie pentru ulceratiile veneriene. Glandul este invelit de preputiu.
Mijloacele de fixare-ale penisului in afara de radacinile corpilor erectili fixate in perineu ,sunt
reprezentate de doua ligamente , ligamentul fundiform si ligamentul suspensor al penisului
Structural-penisul este alcatuit din corpii erectili,vase si nervi.
Corpul cavernos siorpul spongios sunt constituiti din tesut erectil si sunt inveliti la exterior de
albuginee.Corpul spongios si mai ales glandul sau ,au structura areolara mult mai fina decat corpul
cavernos.
Corpul spongios al penisului este parcurs pe toata lungimea sa de uretra spongioasa ,fiind de fapt stratul
vascular puternic dezvoltat al corionului mucoasei uretrale. Pe suprafata interioara a uretrei spongioase se
gasesc lacunele uretrale(morgagni) ,depresiuni ale mucoasei,sapate oblic in peretele uretrei ,cu

deschiderea spre meatul urinar,fapt important in cateterism;in fundul lacunelor se pot deschide glande
uretrale.
In fundul de sac al bulbului se deschid glandele bulbouretrale.Pe peretele superior al fosei naviculare a
glandului se gaseste o plica transversala a mucoasei , valvula fosei naviculare (Guerin), cu marginea
libera asezata spre meat;ea delimiteaza o depresiune , sinusului lui Guerin.
Corpul penisului prezinta de la suprafata spre profunzime urmatoarele tunici:
a)pielea- subtire si usor pigmentata ,are o foarte mare mobilitate si se continua cu cea a regiunilor
invecinate
b)tunica dartos-continuare a celei scrotale, contine fibre musculare netede longitudinale,dar mai ales
circulare ,intrepatrunse intre fibrele colagene ale stratului urmator.
c)fascia peniana superficiala-(celuloasa)-este un tesut conjunctiv lax ,care permite mobilitatea paturilor
supraiacente. Infiltrarea ei cu serozitate da edeme care pot conferi penisului dimensiuni impresionante.
d)fascia peniana profunda-groasa si rezistenta,contine multe fibre elasticecu rol in erectie.Ea se
continua cu fascia perineala superficiala si cu ligamentul suspensor al penisului ;la extremitatea distala a
corpului penian se insera pe albugineea bazei glandului,neparticipand la formarea preputiului.
Preputiul- este o plica ce continua invelisurile corpului penisului.In apropierea extremitatii glandului se
reflecta pe el insusi si revine la nivelul colului unde se continua cu mucoasa glandului ce acopera
albugineea acestuia.In acest fel preputiul este format de la suprafata spre profunzime din:
piele,dartos,fascia superficiala, portiunea reflectata a tunicii dartos si mucoasa care rezulta din
continuarea pielii reflectate.Intre preputiu si gland se formeaza cavitatea preputiala, intrerupta pe fata
uretrala de fraul preputiului.
Penisul este irigat de ramuri arteriale cu origine diferita.Arterele profunde ale penisului ,ramuri ale
rusinoaselor interne, patrund fiecare in cate o radacina a corpului cavernos si apoi strabat axul fiecarei
jumatati a acestuia,deschizandu-se prin ramificatiile lor in cavernele corpuluicavernos.Astfel ele sunt
principalele vase ale erectiei.Arterele dorsale ale penisului cu aceeiasi origine ca si precedentele strabat
corpul penisului intre fascia perineala profunda si albuginee;ele iriga albugineea corpului
cavernos,glandul,pieleapenisului si preputiul.Artera uretrala ramura a rusinoasei interne ,este destinata
peretelui uretrei spongioase,portiunii intermediare a glandului corpului spongios.Artera bulbului
penisului,cu aceeiasi origine ,vascularizeaza bulbul corpului spongios.
Venele penisului:
-venele dorsale superficiale-pereche,aduna sangele de la gland si de la invelisurile penisului;sunt situate
pe fata dorsala a penisului,in grosipea fasciei siperficiale si se varsa in rusinoasele externe.
-vena dorsala profunda-unica,mediana situata intre arterele dorsale ale penisului dreneaza saingele de la
gland si corpii erectili; la extremitatea posterioara a corpului penisului se bifurca intr-o vena dreapta si
una satanga,tributare plexului prostatic.
-venele bulbului penisului se varsa in rusinoasele interne.
Limfaticele-sunt drenate de nodurile inghinale superficiale superomediale si nodurile inghinale
profunde ,precum si de cele iliace externe.
Inervatia invelisurilor penisului este asigurata de ramuri din nervii iliohipogastrici ,ilioinghinali si
dorsali ai penisului,acestia din urma ramuri ale nervului rusinos.Corpii erectili primesc fibre vegetative
din nervii rusinosi din plexul hipogastric inferior si din plexul prostatic.
108. FOSELE ISCHIO-RECTALE
Sunt doua spatii largi ,situate de o parte si de cealalta a canalului anal,ocupand aproape intreg perineul
posterior.fiecare fosa are forma aproximartiv piramidala ,delimitata de trei pereti:.baza este reprezentata
de planurile superficial;,varful se gaseste la unirea peretilor medial si lateral; peretele laateral este format
de ischion si muschiul obturator intern acoperit de fascia sa;peretele medianl este format de ridicatorul
anal si de sfincterul anal eztern .Acesta din urma se gaseste in imediata apropiere a anusului , dar se
intinde in sus in jurul canalului anal ,pe o inaltime de cca 3 cm. Muschiul est format din trei
portiuni,inomplet separate:
Portiunea subcutanata are fibre ce se fixeaza posterior pe ligamentul anococcigian ,si anterior pe centrul
tendinos al perineului;el adera de dermul regiunii din jurul anusului.
Portiunea superficiala a sfincterului-partea principala isi are oiginea pe varful coccigelui si pe
ligamentul anococcigian;trece pe fetele laterale ale canalului anal sub forma a 2 fasii musculare latite ,si
se termina pe centrul tendinos.

Portiunea profunda formeaza un inel complet in jurul acanalului anal si se intrica in centrul tendinos cu
ceilalti muschi.
Inervatia:sfincterului extern este data de p ramura din nervul sacrat si de nervii rectali inferiori, ramuri
ale rusinosului.
In fosa ischio-rectala este cuprins corpul adipos ,masa voluminoasa areolara de grasime
,compartimentata prin tracturi conjunctive. In aceasta grasime se pot dezvolta flegmoane care bombeaza
fie la piele fie la rect ,pe unde pot fi deschise chirurgical.
Tesutul adipos se continua in cele doua prelungiri ale fosei
-prelungirea anterioara care se insinueaza in perineul anterior
-prelungirea posterioara situata deasupra muschiului gluteu mare in regiunea gluteala.
In fosa ischio-rectala patrunde manunchiul vasculo-nervos rusinos intern, venind din regiunea gluteala
prin orificiulmic sacro ischiatic. Manunchiul este asezat pe peretele lateral al fosei ,intr-o dedublare a
fasciei obturatorului intern , care constituie canalul rusinos (Alcock). Din artera pleaca rectala inferioara
pentru rect si perineala pentru perineul anterior. Venele insotesc arterele omonime. Limfaticele insotesc
arterele si se anastomozeaza cu cele ale regiunilor invecinate.Din nervul rusinos pornesc ramuri pentru
sfincterul anal extern si pentru piele.
109. FORMAREA PLEXULUI LOMBOSACRAT
Plexul lombar:
-ramura anterioara a primului nerv lombar primeste anastomoza din ultimul nv toracal formand un
trunchi comun si trimite o anastomoza din T12 la L2 ,dupa care trunchiul format se divide in nnv marele
si micul abdominogenital:
-ramura anterioara a celui de-al 2-lea nerv lombar ,dupa ce primeste anastomoza de la L1 da si 3 ramuri
terminale:nv femuro-cutanat lateral , genito-femural si un ram care coboara catre L3 si se va anastomoza
cu radacinile superioare ale nnv femural si obturator
-ramura anterioara a celui de-al 3-lea nv lombar se divide in 2 ramuri: o ramura primeste anastomoza de
la L2 si una de la L4 si formeaza nv femural sau crural ,iar cea de-a doua ramura primeste o anastomoza
de la L2 si una de la L4 si formeaza nv obturator
-ramura anterioara a celui de-al patrulea nv lombar se trifurca dand radacinile inferioare pt nervul femural
si nv obturator si o anastomoza pt al 5-lea nv lombar, impreuna cu care formeaza trunchiul
lombosacrat .Cel de-al patruleanv lombar se numeste si nervus furcalis ,deoarece este impartit in cele 2
plexuri.
Fiecare ramura anterioara este legata de lantul simpatic paravertebral prin una sau mai multe ramuri
comunicante.Acestea,in majoritate ,sunt cenusii .L1 si L2 primesc si cate o ramura comunicanta
alba.Aceste ramuri comunicante trec printre arcadele psoasului.
Radacinile plexului lombar au o directie tot mai oblica,iar volumul ramurilor terminale creste de la prima
la a patra ramura
Din radacina plexului lobmar se desprind ramuri nervoase pentru muschii din vecinatate , astfel:
-pt muschiul psoas din L2-L3;
-pt. Muschiul patratul lombelor din L1-L3;
-pt muschii intertransversi lombari din L1-L2;
Formarea plexului sacrat:

-ramul anterior al L5 fuzioneaza cu o anastomoza de la L4 si formeaza trunchiul Lombosacral ,care

coboara pe aripioarele sacrate ,pe artic sacroiliaca ,trece pe sub vasele iliace interne si merge oblic inferolateral catre marea scobitura ischiatica si se va uni cu ramura ventrala a lui S1. Printre radacinile
trunchiului lombosacral trece ramura iliaca a arterei iliolombare.
-ramul anterior al primei perechi de nnv sacrati se gaseste pe marginea superioara a muschiului
piriform.Dupa ce paraseste sacrul se indreapta infero-lateral pe marginea superioara a muschiului
piramidal al bazinului pana la nivelul marii scocituri ischiatice unde se uneste cu trunchiul lombosacrat.
-ramul anterior sl S2 se gaseste intre fasciculele de origine ale muschiului piriform si dupa iesirea din
sacru se imparte intr-un ram superior care se uneste cu S1 si un ram inferior ce se uneste cu S3.
-ramul anterior al S3, apare la marginea inferioara a muschiului piriform si dupa ce iese din sacru merge
pe marginea inferioara a muschiului piramidal si se uneste cu S2. Intre ramurile ventrale ale lui S2 si S3
se gaseste artera fesiera inferioara.
-ramul anterior al celui de-al patrulea nerv sacrat se imparte in doua ramuri
-unul superior care se uneste cu S3 si unul inferior care se uneste cu al %-lea nerv sacrat si participa
la formarea nv coccigian
110. VASCULARIZAIA ORGANELOR GENITALE MASCULINE
Vascularizatia testiculelor:
-arterele:la testicul si epididim sosesc trei artere
-arterea testiculara( ram din ao abdominala);
-artera ductului deferent( ram din A. ombilicala su din vezicala inferioara);
-artera cremasterica(ramura din eoigastrica inferioara);
Artera testiculara-ajunsa la capul epididimului ,da ramuri prntru epididim;dintre acestea ,o ramura
posterioara se anastomozeaza cu artera ductului deferent ,formand o arcada de-a lungul cozii
epididimului.
Artera ductului deferent-insoteste ductul deferent si se anastomozeaza cu a. epididimara
posterioara,ramura a arterei testiculare. Ramurile terminale ale arterei testiculare si ale arterei ductului
deferent se ramifica si patrund prin marginea posterioara a testiculului ,in mediastinul acestuia;de aici iau
drumul septelor testiculare si ajung la parenchim ,unde se capilarizeaza.
Artera cremasterica- situate la inceput in afara funiculului spermatic, patrunde intre elementele
funiculului si se termina in bucla de anastomoza dintre a. epididimara posterioara si artera ductului
deferent.
Venele: venele testiculului sunt profunde si superficiale. Ele strabat mediastinul testiculului si ajung in
funiculul spermatic ,unde formeaza doua grupuri.
-grupul anterior: este cel mai important.Venele acestui grup se anastomozeaza puternic intre ele
si formeaza plexul pampiniform .Din plex rezulta vena testiculara.Aceasta se varsa in vena cava
inferioara la dreapta ,in timp ce vena testiculara stanga se varsa in vena renala homolaterala.

-grupul venos posterior: aduna sangele de la corpul si coada epididimului si se varsa in vena
epigastrica inferioara
Limfaticele: nasc in reteaua din jurul tubilor seminiferi ,strabat mediastinul testiculului ,urca pe traiectul
funiculului spermatic si se termina in nodurile limfatice lombare pre- si lateroaortice.
Nervii:insotesc artera testiculara ,formand plexul testicular. Acesta contine fibre vegetative. Fibrele
sensitive ale plexului asigura sensibilitatea albugineei si tunicii vaginale.
Vascularizatia cailor spermatice

vascularizatia ductului deferent:

-artera ductului deferent ramura a arterei ombilicale sau a vezicalei inferioare

-venele- sunt tributare venei epigastrice inferioare si plexului venos prostatic;
-limfaticele- merg la nodurile limfatice iliace externe si interne:
-nervii- vin din plexul diferential si din plexul hipogastric inferior.
Vascularizatia scrotului:
Arterele: arterele destinate scrotului sunt
-arterele rusinoase externe(ramuri ain artera femurala);
-ramuri scrotale( din a. rusinoasa interna);
Venele insotesc arterele si se varsa in venele omonime arterelor.
Arterele si venele formeaza un plex la nivelul fasciei cremasterice. Tot aici se stabilesc anastomose
arterio-venoase largi.
Vascularizatia penisului:
Arterele: destinate formatiunilor erectile sunt ramuri ale arterelor rusinoase interne:
-a. profunda si dorsala ale penisului,artera ureterala si artera bulbului penisului; toate sunt perechi.
A. profunde ale penisului: sunt in numar de 2.Ele patrund in radacinile corpului cavernos si strabat apoi
axul fiecarei jumatati a acestuia. Pe masura ce parcurg corpul cavernos , arterele dau ramuri care patrund
in trabecule. La acest nivel unele se rezolva in capilare care se deschid in cavernele profunde; alte ramuri
se continua cu arterele helicoidale , arterele helicine , care se rezolva la randul lor tot in capilarele care se
deschid in cavernele profunde;.
A. dorsale ale penisului- in numar de 2 strabat santul de pe fata dorsala a capului cavernos , fiind situate
medial de nervii dorsali ai penisului si lateral de vena dorsala a penisului, formatiuni cu care alcatuiesc
manunchiul vasculo nervos dorsal al penisului. Manunchiul vasculo-nervos dorsal este situat profund
,intre fascia profunda a penisului si corpul cavernos.
Arterele dorsale ale penisului iriga tunica albuginee a corpului cavernos ,glandul penisului ,pielea
penisului si preputiul.

Ureterale- vascularizeaza peretele uretrei spongioase ,portiunea intermediara a corpului

spongios si glandul acestuia.

Bulbului penisului vascularizeaza bulbul penisului si portiunea profunda a corpului

spongios.

Arterele care iriga invelisurile sunt urmatoarele

-arterele dorsale ale penisului;
-artera rusinoasa externa superficiala( ram din a. femurala);
Venele se strang in doua sisteme:
Venele superficiale: strang sangele de la gland si de la invelisurile penisului si il dreneaza spre
venele dorsale superviciale ale penisului. Aceste vene pereche sunt situate pe fata dorsala a
penisului ,in grosimea fasciei superficiale a acestuia. Sunt tributare venelor rusinoase externe din
dreapta si din stanga
Venele profunde se aduna in vena dorsala profunda a penisului siuata in santul de pe fata
dorsala a corpului cavernos, intre cele doua artere dorsale ale penisului. Aceasta vena impara dreneaza
sangele de la cavernele superficiale ale corpilor erectili si de la gland. Inainte de terminare ,vena
dorsala profunda se bifurca intr-o ramura dreapta si alta stanga, varsandu-se in plexul prostatic
,respective in venele rusinoase interne.
Venele bulbului penisului dreneaza sangele de la bulbul penisului si din primul segment al portiunii
intermediare a corpului spongios; se varsa in venele rusinoase interne
Limfaticele :
-limfaticele superficiale si profunde plecate din invelisuri si formatiunile erectile ,se strang in nodurile
inghinale superficiale si profunde si in cele iliace externe.
Nervii: inervatia penisului este subordonata centrilor medulari lombosacrati. Inervatia invelisurilor
este asigurata de nervii iliohipogastrici ,ilioinghinali si dorsali ai penisului.
Nervii dorsali ai penisului sunt ramuri ale nervilor rusinosi;sunt situati lateral de a. dorsale ale
penisului. Ei ajung la gland ,unde ramificatiile lor prezinta numerosi corpusculi receptori incapsulati
cu mare importanta in mentinerea erectiei si producerea orgasmului.
Inervatia corpilor erectile este asigurata de ramuri ale nervului rusinos ,plexului hipogastric inferior si
plexului prostatic. Din aceste plexuri pornesc nervii cavernosi ai penisului Cre patrund in corpii
erectile si determina vasodilatatia respective vasoconstrictia, mecanisme prin care se realizeaza
erectia penisului