SET II

1.Cavitatea peritoneala, delimitare,

impartire
Cele 2 foite ale peritoneul(parietal si visceral) formeaza intre ele cavitatea
peritoneala cu lichid peritoneal.
Peritoneul imparte cavitatea abdominala intr-un spatiu
extraperitoneal(pre, sub si retro peritoneal) si cavitatea peritoneala.
Cavitatea peritoneala prezinta o portiune abdominala si una pelvina.
Cavitatea peritoneala abdominala e impartita in cavitatea peritoneala
mare si mica (bursa omentala)apare in viata intrauterina.
Cavitatea peritoneala mica (bursa omentala) se afla posterior de stomac
si comunica cu marea cavitate peritoneala prin orificiul epiploic Winslow.
Cavitatea peritoneala mare este impartita de colon si mezocolon
transvers in etaj supra si inframezocolic.
Etajul supramezocolic delimitat inferior de colon si mezocolon transvers si
superior de cupola diafrgmatica: ficat, cea mai mare parte a cailor biliare,
esofag abdominal, stomac, splina.
Etajul inframezocolic delimitat superior de colon si mezocolon transvers si
se continua inferior cu cavitatea pelvina.
o este impartit de mezenter, colon ascendent si descendent in: spatiu
mezenterico-colic drept si stang, sant parieto-colic drept si stang.
Cavitatea peritoneala pelvina cu excavatiile recto-vezical la barbati si
recto-uterin si vezico-uterin la femeie.

2. Etajul supramezocolic al cavitatii

peritoneale
Cavitatea peritoneala mare este impartita de colon si mezocolon
transvers in etaj supra si inframezocolic.
Delimitare

superior= cupola diafragmatica

Inferior= colon si mezocolon transvers

Contine
Ficat
Cea mai mare parte a cailor biliare
Esofagul abdominal
Stomac
Splina

3. Etajul inframezocolic al cavitatii

peritoneale
Cavitatea peritoneala mare este impartita de colon si mezocolon
transvers in etaj supra si inframezocolic.
Delimitat superior= colon si mezocolon transvers
inferior= se continua cu cavitatea pelvina
Contine
intestinul subtire
cec
colon
Este impartit de mezenter, colon ascendent si descendent in:
Spatiu mezenterico-colic drept (nu comunica cu excavatia pelvina)
Medial= mezenter
Lateral= colon ascendent
Spatiu mezenterico-colic stang (comunica cu pelvisul)
Medial= mezenter
Lateral= colon descendent
Sant parieto-colic drept
Limitat de colon ascendent si perete abdominal
Colectiile lichidiene subhepatice ajung prin el la nivelul excavatiei
pelvine
Sant parieto-colic stang
Limitat de colon descendent si peretele abdominal
Colectiile lichidiene subfrenice prin el dreneaza catre excavatia
pelvina

4. Etajul pelvin al cavitatii peritoneale

=situat sub planul stramtorii superioare a bazinului
Delimitat superior de peritoneul parietal pelvin
inferior de diafragma pelvina (m ridicator anal+ coccigian)
Contine
prostata
parte a vezicii urinare si rect
parte din col uterin si vagina
uretere plevine
duct deferent
vase sagvine, limfatice, plexuri nervoase pelvine
1.La barbat
Peritoneul parietal trece de pe fata anterioara a rectului pe fata
posterioara a vezicii urinare excavatia rectovezicala Douglas.
De pe vezica trece pe peretele abdominal anterior
2.La femeie
De pe fata anterioara a rectului trece pe perete posterior al vaginului
apoi pe fata intestinala a uteruluiexcavatia recto-uterina.
Peritoneul se continua pe fundul si pe fata vezicala a uterului apoi pe
fata posterioara a vezicii urinare excavatia vezico-uterina
Se continua pe peretele anterior al abdomenului

5. Bursa omentala
=cavitatea peritoneala mica
Portiune inchisa in fund de sac
Situata posterior de stomac
Comunica cu etajul supramezocolic al marii cavitatea peritoneala prin
intermediul orificiului epiploic Winslow:
o anterior= ligamentul hepatoduodenal (cu pediculul hepatic)
posterior= vena cava inferioara
superior= lob caudat hepatic
inferior= duoden I
Are o portiune principala:
o anterior= fata posterioara stomac, ligamentul gastrocolic
o posterior=fata anterioara pancreas, diafragma (acoperite de
peritoneu parietal posterior)
o inferior= colon si mezocolon transvers
o superior= diafragma, ligament gastrofrenic
Are 3 prelungiri:
Vestibulul bursei omentale= prelungire la dreapta
Recesul omental superior=patrunde intre portiunea abdominala a esofagului
(stanga) si vena cava inferioara (dreapta). Inchis superior de diafragm.
Recesul splenic=se intinde pana la splina

6. Vestibulul bursei omentale

=prelungirea dreapta a bursei omentale
=segment asezat intre orificiul omental Winslow si orificiul bursei omentale
Are 4 pereti:
Anterior= omentul mic
Posterior= peritoneul parietal posterior (acopera aorta abdominala, stalp
diafragmatic drept,
vena cava inferioara)
Inferior= mica curbura gastrica
Superior= lob caudat hepatic
Are 2 orificii:
Orificiul omental= orificiul drept al vestibulului
o Permite comunicarea cu cavitatea peritoneala mare
o anterior= ligamentul hepatoduodenal (cu pediculul hepatic)
posterior= vena cava inferioara
superior= lob caudat hepatic
inferior= duoden I
Orificiul bursei omentale= orificiul stang al vestibulului
o prin el comunica cu portiunea principala a bursei omentale
o anterior= mica curbura gastrica
posterior= plicile peritoneale gastro-pancreatica(ridicata de a gastrica
stanga)
hepato-pancreatica (ridicata de a
hepatica comuna)

7.Omentul mare, omentul mic

1. Omentul mare= prelungire peritoneala
Forma de sort
Prezinta parte anterioara:
o Pleaca de la nivelul stomacului si duoden I
o Se continua peste colonul transvers si ansele intestinale subtiri
Partea sa posterioara :
o Are traiect ascendent
o Adera la peritoneul de pe fata superioara a colonului transvers
o Se delimiteaza ligamentul gastro-colic
=intre stomac si colon transvers
trec aa gastro-epiploice dreapta si stanga
2. Omentul mic
Se intinde de la mica curbura gastrica si duoden I pana la fata inferioara
a ficatului
E impartit in:
o Ligament hepatogastric (medial) intre stomac si ficat
o Ligamentul hepatoduodenal (lateral) intre duoden si ficat
Contine elementele pediculului hepatic: vena porta, a hepatica
proprie, canal coledoc

8. Cai de acces in bursa omentala

1. Orificiul omental/ epiploic Winslow
Permite comunicarea bursei omentale cu etajul suprmezocolic al marii
cavitati peritoneale
Cu degetul introdus in acesta se exploreaza pediculul hepatic, in
chirurgia cailor biliare
Delimitat: anterior= ligamentul hepatoduodenal (cu pediculul
hepatic)
posterior= vena cava inferioara
superior= lob caudat hepatic
inferior= duoden I
2.Prin(pentru interventii chirurgicale asupra pancreasului, splinei etc) :
Incizia:
o omentului mic
o ligamentul gastrocolic
o ligamentului gastrosplenic
Mezocolon transvers
Decolare intercolo-omentala (=se decoleaza lama posterioara a omentului
mare de pe colonul transvers)

9. Esofagul abdominal
=conduct muscular, parte a canalului alimentar (de la faringe la stomac)
Limite:
superior: hiatusul esofagian al diafragmei (la nivelul vertebrei T10 la stanga
coloanei vertebrale)
inferior:jonctiunea esogastrica(linia Z-trecerea de la mucoasa de tip
esofagian la tip gastric), la nivelul orificiului cardia(situat sub nivelul fundului
gastric )
Raporturi
anterior: trunchi vagal anterior, peritoneu, lob stang ficat (cu impresiunea
esofagiana)
posterior(nu e invelit de peritoneu=extraperitoneal): trunchi vagal
posterior, pilieri diafragmatici, ligament arcuat median, hiatusul aortic prin
care trece din torace in abdomen aorta descendenta si din abdomen in
torace ductul toracic. Tot in spatiul retroperitoneal avem: vase frenice
inferioare stangi, vase suprarenale superioare stangi.
stanga: intre esofag si fundul stomacului =incizura cardiei His
dreapta: lobul caudat hepatic
Vascularizatie
1)a.gastrica stanga (din trunchiul celiac), din care se desprinde un trunchi
cardio-esofagian/ramuri ce vor forma un plex periesofagian
2)a.frenica inferioara stanga(din aorta abdominala)
3)aa.gastrice scurte (din a.splenica)
Venele dreneaza catre v. porta, vena cava inferioara
Limfa drenata in
ganglioni gastrici stangi si de aici in celiaci
ganglioni difragmatici inferiori
Inervatie
motorie parasimpatica: trunchiurile vagale anterior si posterior care vor
forma plexul esofagian.
simpatica: fibre al eplexului celiac care ajung pe calea plexurilor
periarteriale din jurul a.gastrice stangi si frenica inferioara stanga.

10. Stomacul- configuratie externa

=organ intraperitoneal, in etajul supramezocolic corespunzand hipocondrului
stang si partial regiunii epigastrice
Fata anterioara
o se proiecteaza la nivelul peretelui anterior abdominal in hipocondru
stang, epigastru, mezogastru
o e impartita de rebordul costal stang in parte superioara si inferioara.
Fata posterioara
o formeaza in cea mai mare parte peretele anterior al bursei omentale
Orificiul cardia=deschiderea esofagului in stomac
Orificiul piloric=deschiderea stomacului in duoden
Mica curbura= loc de atasare a omentului mic
Marea curbura
o Porneste de la stanga esofagului abdominal, se continua cu incizura
cardiei His, urmeaza apoi fundul/fornixul gastric, apoi corp gastric,
partea pilorica (cu antrul piloric, canalul piloric, sfincter piloric).

11. Stomacul- ligamente

1. Ligamentul gastrofrenic
portiune extraperitoneala a stomacului (fata posterioara a fundusului)
adera la diafragm prin acest ligament.
2.Ligamentul gastrosplenic= uneste marea curbura cu hilul splinei
3.Ligamentul gastro-colic= uneste marea curbura cu colonul transvers
se continua cu omentul mare
4. Ligamentul hepato-gastric= uneste hilul ficatului si mica curbura
gastrica
face parte din omentul mic
5.Ligamentul hepato-duodenal= uneste curbura mica gastrica cu duodenul
face parte din omentul mic

12. Structura stomacului

1. Tunica seroasa= peritoneul visceral
2.Tunica musculara=aparat motor gastric
Fibre longitudinale
prezente si in esofag
Fibre circulare se ingroasa la nivelul pilorului=sfincter piloric
peristaltism
Fibre oblice, cele mai profunde, specifice stomacului
Inervatia musculaturii de plex mienteric

produc

3. Submucoasa cu plex submucos

4.Tunica mucoasa (tesut cilindric unistratificat) cu:
Plici gastrice (macroscopic)
Arii gastrice cu orificii de deschidere ale glandelor gastrice (microscopic)
Glande gastrice ce produc mucus cu rol protector intre actiunea acida si
alcalinizarea mediului.
Glande pilorice produc mucus, gastrina etc.

13. Stomac- raporturi

Cardia
Anterior= articulatia condro-costala VII stanga
Posterior= T11
Pilorul
Anterior= la dreapta liniei mediane
Posterior=L1-L2
Fata anterioara
Anterior= perete abdominal anterior (hipocondru stang, epigastru,
mezogastru)
o e impartita de rebordul costal stang in parte superioara si inferioara.
Mica curbura
Anterior= lob stang si partrat hepatic
Marea curbura
Locul de atasare a ligamentelor gastrosplenic(uneste stomac cu hilul splinei),
gastrofrenic(fundul stomac adera la diafragm) si gastro-colic(stomacul unit
de colon transvers.
Fata posterioara
o formeaza in cea mai mare parte peretele anterior al bursei omentale
o prin bursa omentala stomacul are raporturi posterior cu: stalp
diafragmatic stang, vase frenice inferioare stangi, fata gastrica a splinei
o corpul gastric are raport cu: glanda suprarenala stanga, pol superior
rinichi stang, artera splenica, fata anterioara a corp+coada pancreas
o prin mezocolonul transvers fata posterioara stomac are raport cu
flexura duodeno-jejunala.
Corpul gastric are raporturi cu glanda suprarenala stanga, pol superior
rinichi stang, artera splenica, corp si coada pancreas.

14.Vascarizatia stomacului
1. A gastrica stanga (din trunchi celiac)
o Vascularizeaza fata anterioara si posterioara gastrica
o Se anastomozeaza cu a gastrica dreapta (din a hepatica proprie)
2.A gastrica dreapta (din a hepatica proprie/ gastroduodenala/ hepatica
comuna)
o Se anastomozeaza cu a gastrica stangaarc arterial al micii curburi
3.A gastroepiploica stanga (din a splenica)
o Se anastomozeaza cu a gastro-epiploica dreapta arc arterial al marii
curburi
4.A gastro-epiploica dreapta (ram terminal a gastroduodenala)
5. Aa gastrice scurte (de la portiunea terminala a a splenice/ a
gastroepiploica stanga)
Venele omonime spre vena porta

16. Duodenul-partea descendentadescriere

=prima parte (fixa) a intestinului subtire unde se continua cu jejunul
Duoden prerenal
Se intinde intre flexura duodenala superioara si cea inferioara
Se afla in flancul drept al vertebrelor lombare L3-L4
Contine papila duodenala mare/ampula hepatopancreatica (varsare
comuna coledoc si duct pancreatic principal)
Papila duodenala mica (jonctiune proenteron si mezenteron)
inferior de mare
Tunica musculara formata din -strat muscular lingitudinal extern
-strat muscular circular intern
Stratul muscular circular formeaza un sfincter functional situat la 3-10
cm de papila duodenala mare care prin contractie impiedica trecerea
continutului duodenal mai departe si favorizeaza amestecul chimului
gastric cu bila si sucul pancreatic
De precizat si sfincterul functional la nivelul flexurii duodenojejunale
(care impinde in duoden continutul amestecandu-l cu bila apoi
evacueaza in jejun)

15. Duoden-partea superioara-descriere

si raporturi
=prima parte (fixa) a intestinului subtire unde se continua cu jejunul
Parte superioara/duoden subhepatic
Se intinde de la pilor la genuchi (flexura superioara a duodenului in dreptul
colului vezicii biliare)
Se afla la dreapta corpului vertebrei L1
Asezat sub fata viscerala a ficatului
Datorita formei radiologice a primei parti superioare= bulb duodenal care
e intraperitoneal(parte mobila a duodenului, legat de ficat prin ligamentul
hepatoduodenal, parte din omentul mic, si ligamentul duodenocolic, ce se
continua cu omentul mare)
Raport: -anterior cu fata viscerala a ficatului
capul vezicii biliare
-posterior cu formatiunile pediculului hepatic( a hepatica, vena
porta,
canalul coledoc
a. gastroduodenala
v.cava inferioara
-superior impreuna cu pancreasul formeaza limita inferioara a
orificiului epiploic
Winslow
-inferior cap pancreas

17. Duodenul- partea descendentaraporturi

=prima parte (fixa) a intestinului subtire unde se continua cu jejunul
-anterior intersectat de radacina mezocolonului transvers de
aceea prezinta:
Etaj supramezocolic: fundul vezicii biliare, lob drept hepatic
Etaj inframezocolic: anse jejuno-ileale
-posterior (prin fascia duodenopancreatica) cu fata anterioara
margine
mediala rinichi drept
glanda suprarenala drept
pedicul renal drept(cel mai aproape de vena renala)
-la dreapta colon ascendent
flexura colica dreapta

18. Duodenul- partea inferioaradescriere si raporturi

=prima parte (fixa) a intestinului subtire unde se continua cu jejunul
Partea orizontala/portiune preaortica
Se intinde de la flexura inferioara a duodenului la radacina mezenterului
Se afla anterior de L3-L4
Raport anterior radacina mezenter cu vase mezenterice superioare(la
dreapta vena,
la stanga artera)
vase colice drept
-posterior (dincolo de fascia de coalescenta)ureter drept
vase genitale drepte
v cava inferioara (dreapta)
coloana vertebrala
aorta abdominala (stanga)
Se gaseste la nivelul pensei aorto-mezenterice(=formatiune vasculara)
delimitata posterior de aorta
anterior de artera mezenterica superioara
contine (sus in jos): vena renala stanga, proces unciat pancres,
duoden III

19. Duodenul- partea ascendenta,

flexura duodeno-jejunala- descriere si
raporturi
Se intinde de la radacina mezenterului la flexura duodenojejunala
o legata de stalp diafragmatic drept de ligamentul/muschiu
suspensor al duidenului lui Treitz)
o flexura corespunde flancului stang L2
Se afla pe flancul stang al vertebrelor lombare L3 apoi L2
Raport anterior ansele jejunale
prin mezocolon transvers cu bursa omentala si fata
posterioara
stomac
-posterior lant simpatic lombar stang
muschiul psoas
vase renale
vase Gonadale stangi
-la dreapta aorta
-la stanga margine mediala rinichi (intre care se formeaza
arcul vascular Treitz
a.colica
stanga+v.mezenterica inferioara)

20. Vascularizatia duodenului

Duoden I+IV prezinta vascularizatie proprie.
Duoden I:
A gastroduodenala
A supradudenala
A gastrica drepata
A pancreaticoduodenala postero-superioara/retroduodenala
Duoden IV:
Artera pancreaticoduodenala inferioara
Rr din mezenterica superioara
Prima ramura jejunala
Duoden II+III din(comun cu cap pancreas) din arcade:
Arcada pancreatico duodenala anterioara
o a pancreaticoduodenala antero-superioara/a
supradudenala superioara(ram terminal a
gastroduodenale)
o a pancreaticoduodenala antero-inferioara (ram a
mezenterica superioara)
Arcada pancreatico duodenala posterioara
o A retroduodenala/pancreaticoduodenala postero-superioara (din a
gastroduodenala)
o a pancreaticoduodenala postero-inferioara(ram a mezenterica
superioara)
Vene duoden
-afluenti ai arcadelor venoase care prin vv pancreaticoduodenale se varsa in
final in v porta/ mezenterica superioara.
In partea anterioara sangele e transportat din arcada venoasa in v
gastroepiploica dreapta primeste afluent vena colica dreapta si se varsa in v
mezenterica superioara
In partea superioara sangele e drenat in v porta.
In partea inferioara vene pancreaticoduodenale inferioare se varsa in v
mezenterica superioara.

22. Mezenterul
=mezou peritoneal
leaga ansele intestinale de peretele posterior al abdomenului
format din 2 foite (intre ele MVN si limfatice intestinale)
la niveul intestinului, peritoneul mezenterului devine tunica seroasa a
jejun si ileon
subimparte regiunea inframezocolica a cavitatii peritoneale in spatiu
mezentericocolic drept si stang (acesta comunica inferior cu cavitatea
pelvina)
Prezinta 2 fete(dreapta/ stanga)
2 marigini (anterioara=intestinala/ posterioara=radacina)
Radacina prezinta 3 segmente:
1)Oblic, pornind din dreapta flexurii duodenojejunale si ajunge la marginea
superioara a duodenului III
2) vertical, trece anterior de duoden III. Aici, intre foitele mezenterului intra
a+v mezenterica superioara.
3)oblic, coboara de la marginea inferioara a duodenului III la unghiul ileocolic.
Intersecteaza structuri retroperitoneale( vena cava inferioara, ureter drept,
vase genitale drepte)

24. Apendicele vermiform

=organ anexat cecului
ostiumul sau se deschide pe peretele postero-medial al cecului, inferior de
valva ileo-cecala
organ intraperitoneal
are mezou propriu numit mezoapendice
are pozitie retrocecala si retrocolica, subcecala si pelvina, retroileal si
preileal
Raport:

lateral= cec
antero-medial= anse ileale
posterior=muschi iliopsoas
nerv femural
vase iliace externe

Vascularizatie: a. apendiculara (ram a ileocolica)

Vene omonime catre vena ileocolica
Limfatice- catre ggl celiaci anteriori si posterioriggl mezenterici superiori
Inervatie- plex celiac, plex periarterial mezenteric superior

23. Cecul si valvula ileocecala

1.Cec= primul segment al intestinului gros
inchis in fond de sac
asezat la nivelul fosei iliace drepte
acoperit de peritoneu
ocazional fata posterioara e retroperitoneala
Raport
anterior= perete abdominal anterior
posterior= muschiul iliopsoas
Nerv femural
Nerv cutanat femural lateral
lateral= muschi iliac
Jumatatea laterala a ligamentului inghinal
medial= anse ileale
Apendice vermiform
Vase iliace externe
Ureter drept
Vase genitale drepte
Vascularizatie- a cecala anterioara si posterioara (rr a ileocolica)
Vene omonime catre vena ileocolica
Limfatice- catre ggl celiaci anteriori si posterioriggl mezenterici
superiori
Inervatie- plex celiac, plex periarterial mezenteric superior
2.Valvula ileocecala
alcatuita din 2 buze (superioara si inferioara)
buzele descriu ostiul ileocecal prin care se deschide ileonul in intestinul
gros

21. Jejunul si ileonul

=parte mobila a intestinului subtire
Limita superioara- flexura duodenojejunala (flanc stang vertebra L2)
Limita inferioara- valva ileocecala (fosa iliaca dreapta) apoi urmeaza cecul
(unghi ileocolic)
-organ intraperitoneal (invelit de peritoneu visceral)
Formeaza anse intestinale:
o superioare (apartin jejunului)- la stanga si au directie orizontala
o inferioare (apartin ileonului)- la dreapta si au directie verticala si
coboara putin in pelvis
Aflat in etajul inframezocolic, ultimele anse ileale coboara la nivelul
cavitatii pelvine
Se proiecteaza la nivelul peretelui anterior al abdomenului in:
mezogastru
hipogastru
flanc si fosa iliaca stanga
Raport jejun/ileon
Anterior peretele abdominal anterior
Posterior
pol inferior rinichi stang / drept
ureter stang / drept
vase genitale
vena mezenterica inferioara / superioara
Median
aorta
vena cava inferioara
lant simpatic lombar stang
duoden III
portiunea inframezocolica a capului pancreatic
Superior
colon
prin ele cu organe supramezocolice
mezocolon transvers
Inferior
fose iliace
cec si apendice vermiform (in dreapta)
colon sigmoid (in stanga)
rect, vezica urinara, fata posterioara uter (cand coboara sub
stramtoarea superioara a pelvisului)
Vascularizatie- rr stangi ale a mezenterice superiore
Limfatice cu origine in vilii intestinaliplex submucosplex subserosggl in
jurul aa jejunoilealeggl mezenterici superiori si celiaci

Inervatie-plex mezenteric superior, plex celiac, nerv splahnic mic

25. Puncte dureroase apendiculare

Proiectia apendicelui la nivelul peretelui abdominal anterior determina
trigonul lui Iacobovici:
o Superior+dreapta= linia spino-ombilicala
o Inferior= spina bispinoasa
o Medial= marginea laterala a muschiului drept abominal
Punctele sunt:
1. Punctul McBurney= la unirea 1/3 dreapta cu 2/3 stangi pe linia spinoombilicala
2. Punctul Lanz= la 1/3 de SIAS dreapta pe linia bispinoasa
3. Punctul Clado= intersectia liniei bispinoase cu marginea laterala a
muschiului drept abdominal

26. Colon ascendent

/ LOMBAR DREPT
Se intinde de la valva ileocecala la flexura colica dreapta (situata sub ficat)
Organ secundar retroperitoneal, alipit la peretele posterior abdominal
prin fascia de coalescenta Toldt I (prin ea vine in contact cu raporturile
posterioare)
Se proiecteaza la nivelul flancului drept si partea superioara a regiunii
inghinale drepte
Raport:

posterior: muschiul iliac (in fosa iliaca dreapta)

muschiul patratul lombelor (deasupra crestei iliace)
nervii subcostal, ilihipogastric, ilioinghinal
fata anterioara a rinichiului drept
anterior: peretele anterior abdominal

lateral: sant paracolic drept

o intre colonul ascendend si peretele abdominal
o se intinde din fosa iliaca dreapta la ligamentul frenocolic drept
medial: muschiul psoas
duoden II
ansele jejuno-ileale
vena cava inferioara
ureter drept
vase genitale drepte
Tenia libera situata anterior
mezocolica situata postero-medial
omenatala situata postero-lateral
Apendicele epiploice putin dense si neperpendiculare fata de colon
descendent
Haustre vizibile (sterse la sigmoid)
Vacularizatie : rr din a .mezenterica superioara(a ileocolica, a colica
dreapta, a colica medie)
Limfa:
o epicolici- sub seroasa care acopera peretele intestinal
o paracolic- pe traiectul arterei marginale Drummond
o intermediar- pe traiectul arterelor mezenterice si rr lor
o centrali- la originea aa mezenterice

Inervatie: simpatica: nervi T5-T12, plex celiac si mezenteric superior pe

calea nervilor splahnici mare si mic apoi pe cea a plexurilor periarteriale
parasimpatica: trunchiuri vagale pe calea plexului celiac apoi
mezenteric superior

27. Colon transvers

Se intinde de la flexura colica dreapta/ hepatica (T12-L1) la flexura colica
stanga/ splenica/lienala (T11-T12)
o Flexurile sunt situate retroperitoneal
Se proiecteaza la nivelul hipocondrului drept, regiunea ombilicala si
hipocondru stang
Pozitie oblica, ascendenta catre stanga
Intraperitoneal legat de peretele posterior abdominal prin mezocolon
transvers
Raport: posterior: fata anterioara rinichi drept / stang
Duoden II
Cap pancreas
anterior: perete anterior al abdomenului
superior: fata viscerala a ficatului
vezica biliara
marea curbura gastrica
fata colica a splinei
inferior: ansele intestinale
Tenia libera situata postero-inferior
mezocolica situata postero-sup
omenatala situata anterior
Apendicele epiploice numeroase, asezate pe un singur rand in lungul
teniei libere
Haustrele vizibile (sterse la sigmoid)
Vascularizatie- atat din a.mezeneterica superioara (2/3 drepte:a ileocolica,
colica dreapta+medie)
a. mezenterica inferioara(1/3 stang: a colica
stanga, a rectala super)
Limfatice
4 grupe de ggl:
epicolici- sub seroasa care acopera peretele intestinal
paracolic- pe traiectul arterei marginale Drummond
intermediar- pe traiectul arterelor mezenterice si rr lor
centrali- la originea aa mezenterice
Inervatie plex aortic, mezeneteric superior si inferior, celiac,

28. Mezocolon transvers

= mezou, leaga colonul transvers de peretele abdominal posterior
Prezinta 2 margini -anterioara=colica
-posterioara=radacina
Prezinta 2 fete superioara
-inferioara
Radacina are traiect ascendent catre stanga, intersecteaza duoden II, cap
pancreas, marginea anterioara corp pancreas pana la rinichi si splina
Legat de curbura mare stomac prin ligamentul gastrocolic (continuarea
superior a OM)
Flexurile colice legate prin ligamente frenocolic drept (sustine
marginea lobului drept hepatic)+stang (sustine splina) de peretele
lateral si diafragma
Formeaza peretele inferior al bursei omentale
Contine intre foitele sale vase colice medii si arcada marginala
Drummond (=rr terminale ale aa colonului drept si stang, sunt defapt
originea arterelor drepte)

29. Colon descendent

/LOMBAR STANG
Incepe la flexura colica stanga la fosa iliaca stanga
Se proiecteaza in flanc stang si regiunea inghinala stanga
Organ secundar retroperitoneal, alipit de peretele abdominal
posterior prin fascia de coalescenta Toldt II.(prin ea vine in raport
posterior cu elementele)
Raport posterior: diafragma
margine laterala rinichi stang
muschi iliac stang
muschi psoas
vase iliace comune si externe
nervii ilioinghinal, iliohipogastric, NFCL,
femural, genitofemural
vase lombare, testiculare/ ovariene stangi
anterior: perete anterior al abdomenului
lateral: sant paracolic stang (intre colon descendent si
perete abdominal)
medial: pol inferior rinichi stang
anse intestinale
duoden IV
vena cava inferioara
aorta
ureter
Vascularizatie: rr a. mezenterica inferioara: a. colica stanga, aa
sigmoidiene, a rectala superioare
Venele sunt omonime si se varsa in vena mezenterica superioara/ inferioara.
Limfatice
4 grupe de ggl:
epicolici- sub seroasa care acopera peretele intestinal
paracolic- pe traiectul arterei marginale Drummond
intermediar- pe traiectul arterelor mezenterice si rr lor
centrali- la originea aa mezenterice
Inervatie simpatica: plex lombar, plex sacral pe calea nervilor splahnici apoi
plex aortic si
mezenteric inferior apoi plex periarterial

parasimpatica: nervi S2-S4 pe calea nervilor splahnici pelvini, plex

hipogastric inferior, superior apoi mezenteric inferior si plexuri
periarteriale.

30. Colon sigmoid

/ COLON PELVIN
Se intinde de la stramtoarea superioara a pelvisului si articulatia sacroiliaca
stanga la vertebra S3, se continua cu rectul
Se proiecteaza la nivelul fosei iliace stangi si hipogastru
Organ intraperitoneal
Legat prin mezocolon sigmoid de peretele posterior abdominal
Prezinta o portiune pe peretele lateral stang al plevisului: muschiul psoas
vase iliace
externe stangi
duct
deferent
nerv
obturator
ovar stang
si tuba uterina
o portiune cu directie transversala(spre peretele lateral drept al
pelvisului)
situata fie intre rect si vezica (excavatie retrovezicala) fie
intre rect si ovar
(excavatie retrouterina)
o portiune cu traiect posterior spre median
Teniile se reduc doar la 2 benzi late- anterioara si posterioara
Apendicele epiploice multe
Heustre sterse
Vascularizatie: rr a. mezenterica inferioara: a. colica stanga, aa
sigmoidiene
Venele sunt omonime si se varsa in vena mezenterica superioara/ inferioara.
Limfatice
4 grupe de ggl:
epicolici- sub seroasa care acopera peretele intestinal
paracolic- pe traiectul arterei marginale Drummond
intermediar- pe traiectul arterelor mezenterice si rr lor
centrali- la originea aa mezenterice
Inervatie simpatica: plex lombar, plex sacral pe calea nervilor splahnici apoi
plex aortic si
mezenteric inferior apoi plex periarterial

parasimpatica: nervi S2-S4 pe calea nervilor splahnici pelvini, plex

hipogastric inferior, superior apoi mezenteric inferior si plexuri
periarteriale.

31. Mezocolon sigmoid

=mezou
Prezinta 2 margini: anterioara=colica
Posterioara= radacina
Prezinta 2 fete: superioara+inferioara
Intre cele 2 foite ale sale au traiect vasele sigmoidiene si artera rectala
superioara
Radacina are:
parte ascendenta si mediala
parte descendenta si mediana/ radacina primara
traiect:
o porneste de pe fata anterioara a muschiului psoas si urca in lungul
vaselor iliace externe
o incruciseaza vasele testiculare/ ovariene si ureter stang
o urca in lungul vaselor iliace comune stangi pana sub sau la bifurcatia
aortei
o devine descendenta, verticala pana la vertebra S3
reces intersigmoidian= la limita dintre partea ascendenta si verticala ,
pe fata postero-inferioara
o se palpeaza ureterul stang (retroperitoneal)
o sediul unor hernii interne

32. Structura rectului

1. mucoasa canalului anal

33. Rectul- raporturi

1. Ampula rectala
segment intraperitoneal = rect acoperit de peritoneu
peritoneul de pe fata anterioara a rectului se reflecta pe vezica
urinara=fund de sac
Retro-vezical (barbat)
se reflecta pe vagin si uter= fund de sac retro-uterin (femeie)
Anterior
anse ileale si colon sogmoid
fundul vezicii urinare (barbat)
fata posterioara uter (femeie)
trompe uterine
ovar
perete vaginal posterior
Lateral
anse ileale si colon sigmoid in fosele pararectale (=reflexia
peritoneului de pe rect pe peretele pelvin)
segment plevis-subperitoneal
anterior
prostata, vezicule seminale, duct deferent, uretere, baza vezicii
urinare separate de rect prin fascia retro-vezico-prostatica
perete posterior vagin separat de rect prin sept recto-vaginal
lateral
plexuri hipogastrice inferioare
aa rectale medii
posterior
fascia presacrala
vase sacrale medii si laterale
lanturi simpatice sacrate
nervii spinali sacrati
2. Canal anal
Anterior
varf prostata
uretra membranoasa
bulb penis
centru tendinos perineu
portiune inferioara vagin
Posterior- lig ano-coccigian
Lateral- fosa ischio-anala

34. Vascularizatia rectului

Artere
1. A. rectala superioara (=continuarea a mezenterice inferioare)
2. A rectala medie (din a. iliaca interna sau din ramuri ale ei: a vezicala
inferioara (barbat)
a
uterina (femeie)
3. A rectala inferioara (din a rusinoasa interna)
Vene
1. V rectala superioara dreneaza in vena mezenterica inferioara
2. V rectala medie dreneaza in v iliaca interna
3. V rectala inferioara dreneaza in v rusinoasa interna apoi in v iliaca
interna
Plexuri venoase:
Plex rectal intern (in submucosa)
o Plex hemoroidal intern
o Plex hemoroidal extern
Plex rectal extern (in exteriorul tunicii musculare)

35. Ficatul- configuratie externa

1.Fata diafragmatica
a)partea superioara raport cu:
-diafragma
-baza plamanului drept
-inima in sacul pericardic
-baza plamanului stang
b)partea anterioara orientata spre coaste si rebordul costal. Raport cu:
-recesul costodiafragmatic drept
-marginea inferioara plaman drept
c)partea posterioara (unde o anumita parte nu e acoperita de peritoneu,
extraperitoneala=area nudaare raport direct cu diafragma, fara interpuneri.
2.Fata viscerala prezinta 2 santuri sagitale (drept si stang) unite la
jumatatea lor de sant transversal.
Santul sagital drept format in -jumatatea anterioara de fosa veziculei
biliare
-jumatatea posterioara de santul venei cave
inferioare
Santul sagital stang format in- jumatatea anterioara de santul ligamentului
rotund
-jumatatea posterioara de fisura
ligamentului venos Arantius
Santul transvers=hil ficat (poarta ficatului/loc prin care intra si ies
elementele pedicului hepatic)
Santurile delimiteaza pe fata viscerala lobi: drept, stang, patrat, caudat
3. Margine inferioara:
Separa fata diafragmatica de cea viscerala, ascutita
Ligamentul rotund determina incizura ligamentului rotund
4.Margine superioara si laterala.

36. Ficatul- ligamente

Peritoneul hepatic
=prin trecerea peritoneului de pe ficat pe organele vecineligamente (pentru
fixare si mentinerea normala a ficatului)
Ligamentul falciform al ficatului
Triunghiular
Uneste fata diafragmatica ficat cu diafragmul si peretele anterior
abdominal
Prezinta 2 fete (stanga dreapta)
Prezinta 3 margini: anterioara= corespunde peretelui anterior
abdominal
Posterioara= corespunde fetei diafragmatice
ficat
Inferioara= libera ce contine ligamentul rotund
Ligamentul rotund
Reprezinta vena ombilicala obliterata
Se gaseste in marginea inferioara a ligamentului falciform
Uneste obilicul cu fata viscerala a ficatului (se asaza in fisura
ligamentului rotund)
! Vena ombilicala se oblitereaza incepand cu luna VII intrauterin pana
la 2-3 dupa nastere.
Portiunea terminala a ligamentului se uneste cu ramul stang al venei
porte
Ligamentul coronar
Se formeaza prin reflexia peritoneului de pe partea posterioara a
ficatului pe diafragm
Format din 2 foite (superioara, inferioara) ce delimiteaza posterior
area nuda(centrata de santul venei cave inferioare)
Foitele se unesc la dreapta si stangaligamente triunghiulare drept si
stang

37. Ficatul- raporturi

1.Fata diafragmatica
Convexa
Acoperita de peritoneu in cea mai mare parte
Intre ea si diafragma=spatiul hepatofrenic
a)partea superioara raport cu:
-diafragma
-baza plamanului drept
-inima in sacul pericardic
-baza plamanului stang
b)partea anterioara orientata spre coaste si rebordul costal. Raport cu:
-recesul costodiafragmatic drept
-marginea inferioara plaman drept
c)partea posterioara (unde o anumita parte nu e acoperita de peritoneu,
extraperitoneala=area nudaare raport direct cu diafragma, fara interpuneri.
2.Fata viscerala prezinta 2 santuri sagitale (drept si stang) unite la
jumatatea lor de sant transversal.
Santul sagital drept format in -jumatatea anterioara de fosa veziculei
biliare
-jumatatea posterioara de santul venei cave
inferioare
Santul sagital stang format in- jumatatea anterioara de santul ligamentului
rotund
-jumatatea posterioara de fisura
ligamentului venos Arantius
Santul transvers=hil ficat (poarta ficatului/loc prin care intra si ies
elementele pedicului hepatic)
Santurile delimiteaza pe fata viscerala lobi:
Lobul drept
La dreapta santului sagital drept
Raport direct ( neintermediate de peritoneu, la nivelul ariei nuda) cu:
-portiune superioara rinichi drept(impresiune renala)
-glanda suprarenala dreapta (impresiunea suprarenala)
-flexura dreapta colon (impresiunea colica)
-duoden I(impresiunea duodenala)
Lobul stang
La stanga santului sagital stang
Raport cu: -esofag abdominal (impresiune esofagiana)
-fata anterioara stomac (impresiune gastrica)
Lobul patrat
Intre cele 2 santuri sagitale si anterior de santul transvers

Lobul caudat
Intre cele 2 santuri sagitale si posterior de santul transvers
Prezinta -proces papilar (posterior de hilul hepatic)
-proces caudat (o prelungire a lobului caudat intre fosa vezicii
biliare si santul
venei cave inferioare
3.Margine inferioara
Separa fata diafragmatica de cea viscerala, ascutita
Ligamentul rotund determina incizura ligamentului rotund

38. Vascularizatia ficatului

Din trunchiul celiac porneste a hepatica comuna:
a hepatica proprie
o a lobara dreapta
ramura segmentara anterioara si posterioara
- ramura subsegmentara
a lobului caudat
o a lobara stanga
aa segmentare laterala si mediala
- rr subsegmentare
venele hepatice/ suprahepatice (dreapta, medie , stanga) dreneaza
sangele de la ficat in VCI
o originea lor= v centrolobulara
o VENA PORTACAPILARE SINUSOIDEVENA CENTRALAVENA
SUBLOBULARAVENA HEPATICAVCI

39. Vena porta- formare, raporturi

Aduce la ficat sange venos absorbit din tubul digestiv
Formata din trunchiul splenomezaraic (vena splenica+mezenterica
inferioara), vena mezenterica superioara, in dreptul L2
Se formeaza posterior de pancreas
Anterior de fascia de coalescenta duodenopancreatica (la
limita dintre cap si
Corp pancreas)
Traiect :
ascendent, catre dreapra
Posterior de pancreas avand la dreapta canalul coledoc
Urca posterior de duodenul superior(raport anterior si la stanga cu
artera
Duodenala
posterior si la
dreapta cu canalul coledoc
Patrunde in ligamentul hepatoduodenal
Impreuna cu artera hepatica proprie (anterior si la stanga)+ calea
biliara principala(anterior si la dreapta)= elemente pedicul hepatic
Ajunge la hilul hepatic si se imparte in 2 ramuri lobare: dreapta si
stanga
o Ramura lobara dreapta -continua traiectul venei porte
-are un scurt traiect parechimos
-se desprinde o ramura pentru lobul
caudat
-se imparte in ram segmentar anterior
posteri
-ramurile segmentare se impart in
subsegmentare
Superioare si inferioare.
o Ramura lobara stanga mai subtire si lunga
-traiect transversal dinspre margine
dreapta la stanga
Hilului hepatic
-se desprinde o ramura pentru lobul
cuadat
-urmeaza segmentul ombilical al venei
porte=

Ramul stang o ia spre anterior. Se

desprind 2 ramuri
Pentrus egmentul lateral si medial al
lobului stang
Vene tributare: gastrice stanga+dreapta, cistica, paraombilicale

40. Lobi si segmente hepatice

Ficatul pare impartit in lob drept (mare)+stang (mic) dar nu corespunde
distributiei interne a ductelor biliare si vaselor de sange.Planul ce ii separa
trece prin:
Ligamentul falciform
Fisura ligamentului rotund
Fisura ligamentului venos
-facuta in functie de ramificatia venei porte, arterei hepatice comune,
canalele biliare:
Ficatul se imprate in 2 lobi drept si stang
fisura mediana ce imparte ficatul in 2 lobi trece
o la nivelul fetei viscerale prin fosa vezicule biliare si prin santul
venei cave inferioare.
o La nivelul fetei diafragmatice trece la 2 cm dreapta de ligamentul
falciform
Lobul stang adevarateste impartit in segment medial si lateral.
Segmentul lateral reprezinta lobul stang hepatic din descrierile anatomice
vechi.
Lobul drept adevarat e impartit in segment anterior si posterior.
Fiecarui segment ii apartine un subsegment superior si inferior.
Astfel:
Lobul caudat reprezinta segmetul I (posterior)
Lobul stang contine segmentele II,II,IV
Lobul drept contine segmentele V,VI,VII,VIII
Lobul patrat reprezinta jumatatea inferioara a segmentului IV.

41. Cai biliare intrahepatice

HEPATOCITELE pol vascular (in contact cu capilarul sinusoid)
pol biliar (care formeaza segmentul initial al cailor
biliare intrahepatice
Incep cu canaliculele fara pereti proprii/capilare biliare (delimitate de
hepatocitele unite prin dezmozomi)
La periferia lobului clasic, canaliculele capata un perete
propriu=colangiole
Colangiolele se continua cu o retea de canalicule care se deschid in
canaliculele intralobulare
interlobularesubsegmentaresegmentarelobare (ele conflueaza spre
hilul hepatic si formeaza :
canalul hepatic drept cu o ramura anterioara si posterioara
canala hepatic stang cu o ramura laterala si mediala
amintim si de canalul drept +stang al lobului caudat
Prin unirea canalului hepatic stang+drept=duct hepatic comun
(superior de locul de bifurcatie al a.hepatice proprii)

42. Caile biliare extrahepatice

Formate din calea biliara principala (canal hepatic comun+canal cistic=canal
coledoc)
Canal hepatic comun
Se formeaza prin unirea canalelor lobare, drept+stang
Locul de unire al canalelor lobare este de obicei superior de bifurcatia
a.hepatice proprii ramura dreapta a a.hepatice proprii incruciseaza
anterior canalul hepatic.
Canalul cistic
se intinde de la colul vezicii biliare pana la unirea cu duct hepatic
comuncoledoc
situat in hil si pedicului hepatic
Canalul coledoc/calea biliara comuna
Se intinde de la jonctiunea canalului hepatic comun cu canalul cistic pana
la duoden
Prezinta 4 segmente:
a) supraduodenal
o Canalul coledoc situat initial anterior de v.porta si la dreapta
a.hepatice proprii fiind cuprins cu toate formatiunile pedicului
hepatic intre foitele marginii libere a O.m sau a lig.hepatoduodenal.
b) retroduodenal
o Posterior de duodenul I.
o Raporturi posterioare cu v.porta si la stanga cu a.gastroduodenala
o Artera pancreaticoduodenala postero-superioara (retroduodenala)
trece anterior de coledoc.
c) retropancreatic
o traiect inferior si la dreapta, posterior de cap pancreas, intr-un
sant/canal in parechimul lui
o raport la stanga cu vena porta
o la origine din a gastroduodenala, a pancreaticoduodenala posterosuperioara (retroduodenala) ia de brat canalul coledoc- trece
anterior apoi posterior de el
d) intramural/intraparietal
o prin peretele postero-medial al duodenului II
in mod normal, fuzioneaza cu canal pancreatic principal Wirsungampula
hepatopancreatica(se deschide la nivelul papilei duodenale mari)
Exista cazuri cand ampula lipseste, cele 2 unindu-se inainte de
deschiderea in duoden II.
Vascularizatie- a cistica, rr din a. hepatica
proprie+gastroduodenala+retroduodenala(plex pericoledocian)

Venele de pe fata aderenta de ficat a vezicii se varsa in ramuri

intrahepatica ale venei porte.
Venele de pe fata invelita de peritoneu formeaza vena cistica care s
evarsa in v.porta
Limfaticele cailor biliare extrahepatice
-in: ggl. ediculului hepatic ggl celiaci, retroduodenopancreatici, mezenterici
superiori
Inervatia cailor biliare extrahepatice
=simpatica: plexul celiac prin nervii splahnici mari, nervul frenic
=parasimpatica: ramura hepatica a trunchiului vagal anterior
ramura celiaca a trunchiului vagal anterior

43. Colecistul
=vezica biliara, rezervorul bilei
Situata in fosa vezicii biliare de pe fata viscerala a ficatului, la limita dintre
lobul patrat (segment IV) si lobul drept hepatic (segment V)
Separata de parenchimul ficatului pin capsula Glisson.
Exista vezica ingropata in fata viscerala ficat (vezica intraparechimoasa)
sau legata de ficat prin meziu:mezocist.
Prezinta:
fund (depaseste cu 1-2 cm marginea inferioara ficat)
corp cu o fata spre ficat si una libera (invelita de peritoneu, raport cu
colon transvers si partea superioara duoden II)
col (Situat median, in apropierea hilului hepatic, la marginea dreapta a
lig.hepatoduodenal, se continua cu canalul cistic)
Canalul cistic
se intinde de la colul vezicii biliare pana la unirea cu duct hepatic
cimuncoledoc
situat in hil si pedicului hepatic
raport - posterior v.porta
-in stanga a.cistica incruciseaza canalul

44. Capul pancreasului

=glanda anexa a tubului digestic, mixta (exocrin-suc pancreatic, endocrininsulina)
Asezare
Organ secundar retroperitoneal (cu exceptia cozii situata in lig.
renolienalintraperitoneala)
Alipit de perete posterior abdomen cu duoden prin fascia de coalecenta
Treitz.
Superior-diafragma
Inferior-mezocolon transvers
Posterior-L1-L3
Anterior- curbura mica stomac, parte superioara duoden
Transversal-potcoava duodenala la hilul splinei
Mezocolonul transvers de la radacina la flexura colica stanga intretaie
pancreas si duodenapartin etajului supramezocolic+inframezocolic
1.Cap pancreas
=posterior de vasele mezenterice superioare
-intre proces unciat si cap= incizura pancreatica (sant format de vasele
mezenterice superioare)
-adera strans la potcoava duodenala(cele doua nu pot fi despratite
chirurgical)
Anterior-radacina mezocolonului transvers
peritoneul parietal posterior
Supramezocolic- prin intermediul bursei omentala cu fata posterioara
stomac,
a gastroduodenala si ramurile ei terminale
Inframezocolic- ansele jejunale,
a colica medie
Posterior
inainte de fascia de coalescenta:canalul coledoc,
arcada vasculara posterioara a
capului pancreasului,
ganglioni limfatici,
trunchiul venei porte.
posterior de fascie: margine mediala rinichi drept,
hilul renal drept (cu vena renala dreapta),
vena cava inferioara,
stalp diafragmatic drept,
vase genitale drepte.
2.Procesul unciat
=prelungire inferioara si la stanga capului pancreatic

Superior-vena renala stanga

Inferior-duoden III
Anterior-vase mezenterice superioare
Posterior-aorta
Vascularizatie - unitar cu duoden II+III) ramuri din:
Arcada pancreaticoduodenala anterioara:
A pancreticoduodenala antero-superioara (a gastrodudenala)
A pancreaticoduodenala antero-inferioara (a mezenterica superioara)
Arcada pancreaticoduodenala posterioara:

A pancreaticoduodenala postero-superioara (a
gastroduodenala)

A pancreaticoduodenala postero-inferioara (a
mezenterica superioara)
Vene pancreas- se varsa in vena splenica, vena mezenterica superioara si
vena porta(formata din v mezenterica superioara+v mezenterica
inferioara+v lienala)
Limfatice- in ggl pancreaticoduodenali, mezenterici superiori, din pediculul
hepatic
Inervatie -parasimpatica: trunchi vagal posterior
-simpatica: plex celiac

45. Corpul si coada pancreasului

==glanda anexa a tubului digestic, mixta (exocrin-suc pancreatic, endocrininsulina)
Organ secundar retroperitoneal (cu exceptia cozii situata in lig.
renolienalintraperitoneala)
Alipit de perete posterior abdomen cu duoden prin fascia de coalecenta
Treitz.
Superior-diafragma
Inferior- mezocolon transvers
Posterior L1-L3
Anterior curbura mica stomac, partea
superioara duoden
Transversal-potcoava duodenala la hilul splinei
1.Corp pancreas
Fata anterioara are raporturi prin intermediul bursei omentale cu fata
posterioara stomac
Fata inferioara e inframezocolic si are raporturi cu asnele jejuno-ileale si cu
unghiul duodenojejunal.
Fata posterioara
pana la fascia de coalescenta cu vase splenice. Artera splenica situata
pe marginea superioara pancreas
posterior de fascia de coalescenta cu aorta, originea arterei
mezenterice superioare, stalp diafragmatic stang, pedicul renal stang,
rinichi stang, glanda suprarenala stanga
2.Coada pancreas
-mobil
-cuprinsa in ligamentul lienorenal, intraperitoneal
-ajunge in partea inferioara a splinei
-vasele lienale pe fata anterioara a cozii
Canal pancreatic principal=Wirsung
-strabate galnda in tot lungul sau
-situat spre fata posterioara a pancreasului
-se deschide cu coledoc in ampula hepatopancreatica, la nivelul papilei
duodenale mari.
Canal pancreatic accesor=Santorini
-colecteaza suc pancreatic din partea superioara si anterioara a capului
pancreas
-se deschi in papila duodenala mica
Vascularizatie din a. splenica: a pancreatica dorsala, medie, a cozii
pancreasului

Vene pancreas- se varsa in vena splenica, vena mezenterica superioara si

vena porta(formata din v mezenterica superioara+v mezenterica
inferioara+v lienala)
Limfatice- in ganglioni pancreaticolienali.
Ajunge apoi in ganglioni celiaci si preaortici.
Inervatie -parasimpatica: trunchi vagal posterior
-simpatica: plex celiac

46. Vascularizatia pancreasului

1. Capul
vascularizatie unitara cu duoden II+III
data de 2 arcade arteriale pancreatico-duodenale de pe fata anterioara si
poaterioara a sa
Arcada pancreatico-duodenala anterioara
a pancreatico-duodenala antero-superioara/ a supraduodenala
superioara (din a gadstroduodenala)
a pancreatico-duodenala antero-inferioara (din a mezenterica
superioara)
Arcada pancreatico-duodenala posterioara
a pancreatico-duodenala postero-superioara/ a retroduodenala (din
a gastroduodenala)
a pancreatico-duodenala postero-inferioara (din a mezenterica
superioara)

2. Corp si coada
data de a pancreatica dorsala, a pancreatica mare, a cozii pancreasului
(din a splenica)

Venele omonime arterelor si dreneaza in vena splenica, vena mezenterica

superioara si vena porta.

47. Splina
= organ al sistemului limfatic si imunitar asemanator unei boabe de cafea
situat in hipocondrul stang, etaj supramezocolic, intraperitoneal
Prezinta 2 fete:
diafragmatica
viscerala cu hilul splinei si fetele gastrica, renala, colica
2 margini (superioara si inferioara) si 2 extremitati( posterioara/ pol
superior si anterioara/pol inferior)
Legata de (ligg. apartin omentului mare)
marea curbura a stomacului prin lig. gastrosplenic (contine vase
gastrice scurte si gastro-epiploice)
rinichi stang prin lig. renolienal (contine vase splenice)
Raport
Fata diafragmatica
peritoneu
reces pleural costodiafragmatic stang
baza plaman stang
spatiile itnercostale IX-XI
Fata viscerala
marea curbura gastrica (impresiunea gastrica)
Fata anterioara rinichi stang si glanda suprareanala stanga (impresiunea
renala)
Flexura stanga colon (impresiunea colica)
Vascularizatie- a splenica din trunchiul celiac
-v splenica (se va unii cu v. mezenterica inferioara si
superioara=v porta)
Inervatie vegetativa (simpatica+parasimpatica)- plex celiac, plex splenic
Limfa in ggl. pancreaticolienali (in jurul vaselor splenice)ggl celiaci.

48. Trunchiul celiac

=ram anterior al aortei abdominale ce porneste imediat inferior de hiatusul
aortic al diafragmei (vertebra T12)
Vascularizeaza derivatele proenteronului: esofagul abdominal, stomac,
duoden(pana la papila duodenala superioara), ficat, pancreas, vezica biliara,
splina.
Se imparte in :
a.gastrica stanga
o rr esofagiene (se anastomozeaza cu cele din aorta toracica)
a.lienala (splenica)
o aa gastrice scurte
o a gastro-epiploica stanga
artera hepatica comuna
o a hepatica proprie
- ram lobar stang si drept pentru ficat
- a cistica
o a gastroduodenala
- a supraduodenala
- a pancreatico-duodenala antero si postero-superioara
- a gastro-epiploica dreapta

49. Artera mezenterica superioara

Originea in aorta abdominala, inferior de trunchiu celiac, in dreptul marginii
superioare L2
Prezinta SEGMENT RETROPANCREATIC
traiect descendent, posterior de pancreas (la limita dintre cap si corp)
are un raport cu un partulater venos: dreapta- v. mezenterica
superioara
stanga- v. mezenterica
inferioara
superior- tr. venos
spleno-mezenteric
inferior- v. renala stanga
SEGMENT PREDUODENAL
cu traiect descendent, anterior de procesul unciat pancreas si duoden III
insotita la dreapta de v. mezenterica superioara
SEGMENT INTRAMEZENTERIC
in interiorul radacinii mezenterului
insotita de anterior si la dreapta de v. mezeneterica superioara
Rr
Drepte: a pancreatico-duodenala inferioara
a colica medie
a colica dreapta
a ileocolica
Stangi/ jejuno-ileale: cu ramuri ascendente si descendente (se
anastomozezaarcade vasculare).
Arcada cea mai apropiata de intestin= arcada marginala de unde pornesc
artere drepte( nu prezinta anastomoze, sunt rr terminale), lungi si scurte
Iriga : intestin subtire (prin ramuri stangi)
colonul drept (prin ramuri drepte)

50. Artera mezenterica inferioara

Se desprinde de pe fata antero-laterala stanga a aortei abdominale in
dreptul vertebrei L3, superior de bifurcatia aortei si inferior de duoden III
Iriga
partea stanga colon
flexura colica stanga
colon descendent, sigmoid
o mare parte a rectului
Rr:
a colica stanga cu un ram ascendent si descendent
o fomeaza cu vena mezenterica inferioara arcul vascular Treitz
aa sigmoidiene: superioara, medie, inferioara
o ramul inferior al a sigmoidiene inferioare= artera sigmoidiana
IMA (se anastomozeaza cu a rectala superioara
a rectala superioara in continuarea a mezenterice inferioare
Toate ramurile formeaza o arcada anastomotica= arcada marginala
Drummond, paralela cu marginea mezenterica a colonului
o din arcada se desprind artere drepte scurte si lungi
Arcul lui Riolan= a inconstanta care uneste portiunea proximala a arterei
mezenterice superioare cu una din rr ale a mezenterice inferioare. Clasic, a
fost descrisa ca o anastomoza intre a colica medie si colica stanga.