SEMIOLOGIA CHIRURGICALA

A SÂNULUI

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior

CS I, MD, PhD
 ANATOMIA GLANDEI MAMARE

 Situată la nivelul peretelui toracic

anterior, delimitată de coasta a 2-a,
până la coasta a 6-a, marginea
sternului şi linia axilară anterioară
 Volumul: variabil
 Histologic glanda mamară este
formată: dintr-un parenchim glandular
compus din 18 lobi, lobii conţin lobuli
ce se subdivid în acini
Acini glandulari
Împărțirea topografică a sânului
Localizarea leziunilor neoplazice
 ANATOMIA GLANDEI MAMARE
 Vascularizaţia arterială: asigurată de
ramuri din artera toracică internă, toracică
laterală şi arterele intercostale.

 Venele regiunii mamare: realizează o reţea

superficială şi alta profundă, fiind tributare
venelor omonime arterelor.

 Limfaticele: prezintă un interes clinic

deosebit, având o dispoziţie superficială
(piele ţesut grăsos), şi una profundă.
 ANATOMIA GLANDEI MAMARE

 Sânul prezinta o rețea limfatică superficială care

colecteaza limfa de la nivelul pielii și a țesutului
subcutanat ce acoperă glanda mamară și o rețea
limfatică profundă. Între aceste două teritorii (rețeaua
limfatică superficială și cea profundă) există două tipuri
de anastomoze limfatice, una la nivelul areolei mamare
și a doua la periferia glandei. Prin aceste anastomoze se
produce invadarea cu celule neoplazice a rețelei
superficiale.
 La periferia sânului plexul superficial se anastomozează larg cu limfaticele cutanate și
subcutanate ale regiunilor vecine, ceea ce ar explica diseminarile cutanate extinse la pielea
toracelui sau chiar a abdomenului în unele forme de cancer.
 ANATOMIA GLANDEI MAMARE
 Sunt 2 căi principale și mai multe căi accesorii.
- Calea principală axilară este formată din 2 trunchiuri
limfatice mari care iau naștere, de la periferia plexului
subareolar, unul lateral, care adună colateralele de la
jumatatea superioară a sânului și altul care colectează
limfa de la marginea internă și inferioară a plexului
subareolar, se indreaptaă în jos, circumscrie areola,
îndreptându-se spre axilă.
 - Calea principală mamară internă este formată din
vasele colectoare limfatice care drenează limfa
cadranelor central și medial ale sânului.
 Căile limfatice eferente accesorii
1. Calea transpectorală (Mornard) 2. Calea
retropectorală.
 3. Calea axilară controlaterală.
 ANATOMIA GLANDEI MAMARE

 Canalele limfatice provenite din glanda mamară

se varsă în mare parte în ganglionii limfatici axilari,
dispuşi în 5 grupe (după Cuneo şi Poirier).
 Ganglionii mamari externi, dispuşi de-a lungul arterei
mamare externe (peretele medial al axilei)
 Ganglionii laterali, aşezaţi pe faţa internă a venei
axilare
 Ganglionii scapulari, dispuşi pe peretele posterior al
axilei
 Ganglionii centrali, dispuşi în spaţiul celulo-grăsos din
centrul axilei
 Ganglionii apicali ai vârfului axilei (subclaviculari)
SUPRACLAVICULARI

AXILARI
MAMARI INTERNI
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
Autoexaminarea sânului este una din metodele cele
mai frecvente de depistare a bolilor mamare.
Semnele de alarmă sunt:
 apariţia asimetriei mamare, mamelonare
 apariţia unor tumori în glanda mamară sau
retroareolar
 apariţia unor adenopatii axilare
 scurgeri mamelonare
AUTOEXAMINAREA
 AUTOEXAMINAREA
Palparea sânilor

Metoda verticală Metoda radiară Metoda circulară

Palparea axilei
Cu 2-4 degete unite se pătrunde în axilă și se rulează conținutul ei pe planul dur
al peretelui toracic. În felul acesta se pot depista ganglionii limfatici măriți, eventual
consistența lor mai crescută.

Palparea mamelonului
Se strânge între degete exprimându-se conținutul. Eliminarea de sânge sau alte
secreții nu sunt normale.
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
Consultul medical trebuie să cuprindă:
 Anamneza
 Inspecţia
 Palparea – se pot decela formaţiuni tumorale și la care se
vor aprecia:
 sediul tumorii în funcţie de cele 5 cadrane
 mărimea sau volumul formaţiunii tumorale
 forma şi suprafaţa tumorii
 consistenţa
 mobilitatea pe planurile superficiale şi profunde
 sensibilitatea (durerea la palpare este caracteristică
inflamaţiilor)
 adenopatia va fi explorată axilar, supraclavicular şi axilar
controlateral, palpând riguros pereţii regiunii axilare.
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
ANAMNEZA

Se culeg date despre evoluția tumorii, timpul

scurs de la debut, precum si informatii asupra unor
factori de risc: cancerul mamar la rudele de gradul I,
paritatea, alaptarea, menstre, menopauza, chirurgia
metroanexiala, tratamente hormonale
(anticonceptionale, supleere estrogenică
postmenopauza)

Afecțiunea debutează cu o tumoră unică într-una

din mamele, până atunci absolut normală.
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
ANAMNEZA
În majoritatea cazurilor, durerile lipsesc dar sunt și cancere
dureroase de la început: mastita carcinomatoasă, cele care
invadează pielea și cele care se află in puseu evolutiv. Lipsa
durerii poate fi mai neliniștitoare decat durerea. Prezenta
durerii se întâlnește mult mai frecvent în afecțiuni inflamatorii,
distrofice sau simpla mastodinie și sunt dureri vechi bilaterale,
exacerbate de perioada premenstruală, la o femeie tânară.
Rar apare o scurgere sanghinolentă prin mamelon.
Caracterele scurgerii: culoare, aspect, periodicitate, ușurința
producerii sale prin presiune într-un punct localizat, trebuie să
fie minuțios precizate. Scurgeri seroase, lactescente,
puriforme sunt posibile, ele nu evoca un anume diagnostic.
Ca primă manifestare a unui cancer încă nepalpabil poate
apare o adenopatie axilară.
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
INSPECȚIA

Se examinează sânul cu pacienta în ortostatism, cu

mâinile pe șolduri și se observă cele mai mici modificări
cutanate.

Dacă pacienta ridică mâinile deasupra capului putem

constata tracțiunea exercitată de o tumoră prin apariția unei
mici depresiuni.

Poate fi observat semnul “cojii de portocală”, eroziuni,

necroze cutanate.
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
PALPAREA
În cazul tumorilor:
- prin manevra Velpeau: palparea se efectuează
inițial la sânul sănătos și apoi la sânul afectat
- sediul tumorii - cele 5 cadrane
- mărimea tumorii
- formă și contur (suprafață)
- consistența tumorii
- mobilitatea tumorii în raport cu tegumentul și
cu planurile profunde: mare pectoral, prin
manevra Tillaux.
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI
MAMARE
PALPAREA
În cazul tumorilor:
- Depistarea adenopatiei axilare: ggl. axilari, ce
grupe, caracterul adenopatiei (duritate, durere,
mobilitate)

În leziunile inflamatorii:
- durere la palpare
- fluctuența prezentă
SCURGERI MAMELONARE
 EXAMENUL CLINIC AL GLANDEI MAMARE
Examenul clinic trebuie să precizeze:
 localizarea în unul din cele cinci cadrane ale sânului
 măsura exactă (în cm) a dimensiunilor tumorii în diametrul
cel mai mare și conexiunile sale la planurile superficiale
(aderența la piele, areola, mamelon) și profunde (mare
pectoral și perete toracic);
 examinarea sânului de partea opusa este obligatorie
 căutarea semnelor de permeație dermo-epidermică
(placard pahidermic, coaja de portocală, noduli de
permeație, ulcerație neoplazica);
 evaluarea adenopatiei în ambele axile și fosele
supraclaviculare.
 căutarea semnelor clinice de însămânțare pleurală,
pulmonară, mediastinală și oasoasă (Rx.grafie, CT),
hepatică (ecografie,CT), ovarian (eco transvaginal, CT) sau
semnelor neurologice discrete (suspiciune meta cerebrală,
RMN)
 EXAMENUL PARACLINIC AL
GLANDEI MAMARE

 Investigația de elecție este MAMOGRAFIA

 Echografia mamară
 CT
 RMN
 Xeromamografia
 Galactografia
 Examenul histopatologic al materialului de puncţie
 Determinările markerilor tumorali (CA 15- 3, P 53,
MCA, BRCA 1,2)
Ecografia mamară bilaterală evaluează starea de sănătate a sânilor,
permitand vizualizarea și localizarea diverselor leziuni, cum ar fi: chisturi,
noduli mamari, formațiuni tumorale nou apărute, ganglioni axilari. În urma
examinării se întocmește un buletin ecografic cu diagnosticul clinic și
stadializarea după scorul BIRADS (Radiology Breast Imaging Reporting and
Data System) valabil pentru mamografie, ecografie mamară și RMN.
ANOMALII CONGENITALE MAMARE

 Amastia este lipsa totală a glandei mamare

 Atelia este lipsa mamelonului
 Polimastie (politelia), adică prezenţa
multiplelor glande mamare pe linia laptelui
(linia care uneşte mijlocul claviculei cu
mijlocul arcadei inghinale)
 Ginecomastia este starea de hipertrofie
glandulară mamară, apărută la sexul
masculin
POLITELIA
ginecomastie
 ENTITĂȚI CLINICE IN AFECŢIUNILE GLANDEI MAMARE
AFECTIUNI BENIGNE:
- Boala fibro-chistica- t. chistice in gl. Mamara
> mastodinia
> tumora
> scurgere mamelonara
- Fibroadenoame
- Cicatriciile Scleroase
- Necroza grasa- dupa traumatisme

AFECȚIUNI IN FLAMATORII
> Acute - supramastite
- inframastita
- mastita acuta
- mastita periductala
> Cronice – nespecifice- galactocelul
- specifice- tbc., sifilis, actinomicoza, echinococoza

AFECTIUNI MALIGNE
- Cancer mamar- adenocarcinom-sarcom
- Boala PAGET
Afectiunile inflamatorii
acute şi cronice
Mastita acuta

Infecția acută a glandei mamare

Mastite acute adevărate

Paramastite
 Paramastita
Reprezinta infectia tesutului adipos perimamar.
Infectia localizata la țesutul grăsos ce invelește anterior glanda se
numește supramastită.
Se pot dezvolta limfagite areolare care se intind la tot sanul,
determinand fenomene generale (frison, febra, etc.) si locale:
aparitia cordoanelor rosii de limfangita care converg spre axila,
unde de regula gasim adenopatie inflamatorie.

Abcesele tuberoase iau nastere prin infectia glandelor sebacee

ale areolei sau ale glandelor mamare accesoare.

Varietatea cea mai grava de paramastita este inframastita

(abcesul retromamar). Nu este niciodata primitiva: ea provine fie
de la un focar primar costal, pleural, sau de la un lob profund al
glandei.Cele doua colectii comunica intre ele printr-un traiect
ingust.
Etiopatogenie
Mastita acuta
5-10% din bolile sânului
1. Femei în perioada de lactatie
 streptococ, stafilococ, rar anaerobi
 poarta de intrare - mamelon, canalar ascendent
 factori favorizanti: mamelon ombilicat, staza lactata si
angorjarea sanului, traumatismul suctiuni, eroziuini, ragade,
manevre de muls
2. Nou-nascut
 a 14-a, a 15-a zi de la nastere
 congestie functionala hormonala + contaminare microbiana
canalara
3. Pubertate, menopauza
 perioade evolutive specifice + contaminare canalara
4. Hematoame intraglandulare post-traumatice suprainfectate
5. Metastaze septice in septicemii
 Mastita acuta
Anatomie patologică
Perioada presupurativa
> paramastita
> limfangita areolara
> erizipel al sanului
> abces tuberos
> parenchimul glandular
> galactoforita acuta

Perioada de colectie constituita

> abcesele premamare - supramastitele
> abcesele retromamare - inframastitele
> abcesele intraglandulare - parenchimul glandular
> pot fuza secundar la tesutul perimamar
 Mastita acuta
Tablou clinic
LIMFANGITA ACUTA

> debut 5-10 zile post partum

> dureri pulsatile, febra 40 0C, frisoane
> local : placard limfangitic central cu trenee de limfangita
spre axila
> infiltratia profunda a glandei absenta
> adenopatie ++
> evolutie benigna sub tratament
> dezvolta rar abcese
 Mastita acuta
Tablou clinic
MASTITA ACUTA DE LACTATIE

Debut 3-4 saptamani post-partum

Galactoforita acuta
> dureri, febra 38-38,5 0C
> local : marire de volum a sanului, ferm, sensibil
> semn Budin - scurgere de puroi prin mamelon
> adenopatia axilara absenta
> se poate rezolva spontan
Abcesul mamar
> in evolutia unei galactoforite acute
> febra, frisoane, alterarea starii generale
> semne locale: marire de volum, semne inflamatorii locale,
zona pseudotumorala foarte sensibila fluctuenta
> semn Budin ++
> adenopatie axilara absenta
> evolutie spre fistulizare spontana
 Mastita acuta
Diagnostic
Diagnosticul precoce al abcesului mamar este
dificil, fluctuenta = semn tardiv
caracterul evolutiv al simptomatologiei
examenul clinic
punctia tumorii

Diagnostic diferential
staza lactata
erizipelul mamar
mastita acuta carcinomatoasa
puseul evolutiv al unui carcinom mamar cu
dezvoltare rapida
FORME ANATOMO-CLINICE

abcesul premamar - supramastita

infectie cantonata la tesutul grasos premamar
semne inflamatorii superficiale
trenee de limfangita spre axila
adenopatie axilara constanta
abcesul retromamar (inframastita)
tesutul grasos retromamar
de regula secundar unui abces mamar profund Inflamatii acute ale
deschis retromamar sanului -abcese:
semne generale infectioase 1-subcutanat,
marire de voluma a sanului, impins inainte de colectie 2-periareolar,
3 - intraglandular
flegmon difuz supraacut
fistulizat,
foarte grav 4- retromamar
apare la persoane debilitate (dupa Netter) (5)
abcesul tuberos
glandele sebacee si sudoripare ale areolei
tumora mica, relativ bine delimitata, dureroasa, moale
Tratament
Individualizat in functie de forma anatomo-clinica si de stadiul evolutiv

Profilactic Mastita acuta

igiena locala a suptului
tratamentul ragadelor si eroziunilor
drenajul sanului pt evitarea stazei si angorjarii
Curativ
presupurativ
intreruperea alaptarii - golire sistematica
tratament antiinflamator local
tratament antiinflamator si antiinfectios general
ablactarea - Antipirina, testosteron, Sintofolin
suspendarea compresiva a sanului
stadiul de colectie constituita
chirurgical
incizie, evacuarea puroiului, debridare, drenaj multiplu
colectii superficiale - incizii radiare
colectii retromamare - incizii semicirculare in santul submamar, sau
externe
flegmoanele difuze - incizii multiple, amputatia sanului
Mastite cronice

mastite cronice nespecifice

mastite cronice specifice
micoze mamare
parazitoze
mastita cu celule gigante
Mastite cronice nespecifice

Abcesul cronic
mastita acuta nerezolvata
clinic: formatiune dura, impastata, secretie mamelonara purulenta,
tt: incizii, debridare, mastectomie
Galactocel
colectie bine delimitata, care lasa godeu
contine lapte alterat
Flegmonul cronic lemnos al sanului
insidios sub tratament antibiotic
san marit de volum, mai multi noduli, mamelon retractat, tegument in
coaja de portocala
adenopatia axilara prezenta, tendinta la supuratie
diagnostic diferential: mastita tbc, cancerul mamar
 Mastite cronice specifice

Mastita TBC
Antecedente de tbc
Diseminare hematogena, limfatica sau contiguitate
Tablou clinic
forma diseminata: noduli multipli izolati, adenopatie axilara
foma localizata
faza de cruditate
tumora binde delimitata + adenopatie
faza de ramolisment
tumora fluctuenta, fistulizata + adenopatie axilara
Diagnostic diferential
faza de cruditate : adenom mamar, goma sifilitica, mastita cronica,
cancerul sanului
faza de ramolisment : abcesul cronic, galactocel, goma luetica,
chistul hidatic
Tratament : medicamentos specific + excizia leziunilor
 Mastite cronice specifice
Sifilisul mamar

Șancrul sifilitic al sânului

alaptare - copii cu sifilis congenital
Sifilisul secundar
Goma sifilitică
noduli izolati, duri, nedurerosi
evolutie spre fistulizare
fara adenopatie axilara
Tratament
antibiotic
chirurgical: formele scleroase cu vindecare
incompleta
 Mastite cronice specifice
Micozele mamare

ACTINOMICOZELE MAMARE
primitiva
secundara unei leziuni pulmonare
morfologic
abces actinomicotic
pseudoneoplazica
evolutiv
forma nodulara,
forma difuza
forma ulcerata
tratament
medicamentos
mamectomii sectoriale, mastectomii

SPOROTRICOZA MAMARA
Exceptionala, proces tumoral care se ramoleşte şi se ulcerează
Se identifică Sporotrichum beurmanni
tumora dura, aderenta la piele, tendinta la ulcerare
dg diferential: tbc, goma sifilitica, cancerul sanului
 Mastite cronice specifice

Chistul hidatic al sânului

exceptional
cale hematogena venoasa
insidios,
tumora rotunda, bine delimitata, elastica, nedureroasa
dg. etiologic - antecedente hidatice
dg diferential: afectiuni tumorale si chistice
punctie : lichid clar
ecografie : chist
tratament : chirurgical
 Mastite cronice specifice
Mastita granulomatoasă cu celule gigante

etiopatogenie
autoimuna
infectioasa
histologic - granuloame - celule epiteloide in coroana
clinic:
proces tumoral cu caracter inflamator acut,
fistulizeaza
adenopatie axilara
tratament
chirurgical
sectorectomie larga
mastectomie
Bolile distrofice ale sânului
Mastopatia fibrochistică
(maladia Reclus, boala sclerochistica)
Etiopatogenie
perioada de activitate genitala
Anatomie patologica
chisturi cu lichid seros sau tulbure, fibroza perichistica
microchisturi tapetate de epiteliu cilindric - displazii
Clinic
jena, durere catameniala sau intre menstre
f. tumorala izolate sau grupate pe sectoare
uni sau bilaterale, consistenta ferma, mobile
usor dureroase la palpare
isi modifica volumul la menstruatie
Diagnostic pozitiv
variatii de volum catameniale
sensibilitate
Mastopatia fibrochistică
Ectazie chistică ductală
 Bolile distrofice ale sânului
Mastopatia fibrochistica
(maladia Reclus, boala sclerochistica)

Diagnostic paraclinic
mamografia
imagini opace, rotunde sau ovalare cu contur net izolate sau multiple
poate masca un cancer
punctia biopsie neconcludenta
examen histopatologic extemporaneu
Diagnostic diferential
fibroadenomul, galactocelul, mastita cronica, hemangiomul, epiteliomul
intracanalicular, canceruld de san
Evolutie
lenta cu pusee evolutive, displazie - cancer
franata de menopauza sau ovariectomia bilaterala
Tratament
F < 35 de ani - conservator (hormonal, Mastoprofen)
chirurgical
indicatii: cresteri rapide in volum, tt med ineficient 3-4 luni, susp malignizare
interventia: sectorectomie cu examen HP extemporaneu, mastectomie subcutanata
 Tumorile benigne ale sanului

Clasificare

tumori conjunctive: lipoame, fibroame

tumori epiteliale
tumori epitelio-conjunctive
tumori vegetante intracanaliculare
tumori dezvoltate din tesuturi heterotopice
tumori vasculare: angioame, endotelioame
 Tumorile benigne ale sânului

FIBROADENOMUL

F 20-30 ani
anatomie patologica
proliferare conjunctivo-epiteliala cu celule tipice
clinic
tumora bine delimitata, incapsulata, mobila
evolutie lenta legata de variatiile hormonale, involutie la menopauza
paraclinic
mamografia : opacitate omogena
ecografia: tumora solida
tratament chirurgical: sectorectomie + ex HP
forme histologice
adenomul mamar pur
fibromul mamar pur
ADENOFIBROMUL GIGANT (ADENOFIBRO-MIXOMUL) SAU
TUMORA PHYLLODES

Aceasta tumora reprezinta adesea evolutia unui adenofibrom

Microscopic: tesutul conjunctiv este polimorf (sclero-edematos,
pseudo-chistic), componenta celulara este mai bogata decat la
adenofibrom iar pe alocuri are chiar un aspect “sarcomatos”.
Acest aspect de “malignitate locala” nu corespunde cu o
malignitate clinica in 60%din cazuri.
În varianta malignă a tumorii (25% din cazuri), denumită si
cystosarcoma phyllodes, se remarcă aspecte de proliferare
maligna la nivelul componentei stromale si epiteliului mamar
(celularitate bogată, activitate mitotică crescută). Denumirea
vine de la existenta unor microchiste delimitate de resturi
epiteliale si consistenta carnoasa a tumorii.

Forma malignă este slab circumscrisă, cu invazia ţesuturilor din

jur, focare de necroză şi hemoragie.
ADENOFIBROMUL GIGANT (ADENOFIBRO-MIXOMUL) SAU
TUMORA PHYLLODES

Exista o a treia forma intermediara numita borderline

(15%) la care nu se poate preciza aspectul benign cu
certitudine.
Comportamentul biologic al acestei tumori este greu de
previzionat:metastazele apar la aproximativ 20% din
formele apreciate „maligne” si 5%la cele benigne.
Metastazele,diseminate pe cale hematogena,pot aparea in
plaman,mediastin,oase,viscere abdominale si contin
elemente stromale
Evolutie lenta, etalata pe mai multi ani, adesea cu pusee
de crestere in fazele de activitate ale glandei.
Pielea se poate ulcera pe tumora si in acest caz se
produce infectia tumorii. Apar adenopatii inflamatorii.
Tumora phyllodes
Tumora phyllodes
Tumora phyllodes maligna - P.A. cu ac fin
Tumorile vegetante intracanaliculare
F 30-60 ani
anatomie patologica
proliferarea epiteliului canalicular sub forma de vegetatii
intracanaliculare cu ax conjunctivo-vascular,
clinic
scurgere spontana sau provocata de sange prin mamelon
formatiune tumorala centrala sub mamelon, bine delimitata
paraclinic
mamografia: tumora benigna
galactografia
dg pozitiv:
anamneza,
ex paraclinice - ecografie, mamografie, galactografie
dg diferential
mastoza fibrochistica, tumori benigne, papilom intraductal
malignizat,
tratament
chirurgical : sectorectomia, mastectomie
TUMORILE MALIGNE ALE SÂNULUI

Boala Paget
Cancerul mamar
CĂILE DE METASTAZARE A CANCERULUI DE SÂN
 BOALA PAGET

1-4% din cancerele mamare

F 40-60 ani
anatomie patologica
pct de plecare - canalele galactofore
celula Paget - voluminoasa, citoplasma palida,
cromatina in grunji grosi
clinic
prurit eritem, ulceratii, eroziuni mamelonare, aparitia
de scuame (falsa vindecare)
placard exematoid
tumora mamara
evolutie progresiva rebela la tratamentele
dermatologice
BOALA PAGET
 BOALA PAGET

forme clinice
3 forme
leziuni areolare si mamelon
tumora san fara leziuni areolare
tumora san + leziuni areolare si mamelonare
examene paraclinice
mamografia: calcificari areolare liniare
dg pozitiv
anamneza, ex clinic
 BOALA PAGET

dg diferential
eczema mamelonului
fisura mamelonului
psoriazisul areolei
dermatita seboreica
epiteliom bazocelular pagetoid
papilomatoza benigna a mamelonului
scabia sanului
evolutia spontana
extensie locoregionala
metastaze
tratament complex multidisciplinar
chirurgical: mastectomie radicala + limfadenectomie axilara
 CANCERUL SÂNULUI
F/B = 100/1
F 45-55 ani
Etiopatogenie
factori de risc
iradiere
dieta bogata in grasimi, dulciuri fine, proteine
ultraviolete (mastopatie benigna)
traumatisme mamare mici si repetate
alcoolul
stressul
contraceptivele orale > 10 ani
factori virali
unde electromagnetice
 CANCERUL SÂNULUI
Etiopatogenie
FACTORI ENDOGENI
varsta 45-55
menarha precoce < 12 ani
menopauza tardiva > 55 ani
nuliparitate sa prima sarcina peste 30 ani
lipsa alaptarii
obezitatea
starile precanceroase
tumorile benigne
cicatricea radiara
deficitele imune
tulburarile endocrine
FACTORI GENETICI
CANCERUL SÂNULUI
 CANCERUL SÂNULUI
ANATOMIE PATOLOGICA

Cancerul mamar din punct de vedere evolutiv si histologic se

imparte in 2 categorii: invaziv si noninvaziv.
A. Cancerul mamar noninvaziv
Poate sa se dezvolte de la nivel lobular (carcinom lobular
in situ) sau de la nivelul epiteliului ductelor (carcinomul
ductal in situ sau carcinomul intraductal).
B. Cancere mamare invazive
Se caracterizeaza prin tumori cu o structura anarhica, cu
infiltrarea celulelor neoplazice a stromei glandei mamare
nerespectand arhitectura glandulara a organului. La randul lui
cancerul mamar invaziv poate fi lobular sau ductal.
 CANCERUL SÂNULUI
Evoluția naturala

invazie locala
ligamentele Cooper - coaja de portocala
limfatice - edem limfatic
canalele galactofore - retractia mamelonului
limfaticele regionale
ggl axilari
ggl supraclaviculari
ggl interpectorali
ggl mamari interni
metastazarea
sangvina, limfatica, contiguitate
Tablou clinic
simptome
tumora mamara (80%)
mastodinia moderata,
secretiile sangvinolente
adenopatia axilara
retractia mamelonului
anamneza - factori de risc
ex clinic
inspectia
modificari de forma, volum, circulatie venoasa, edem,
culoare
modificari, leziuni ale mamelonului
palparea
tumora - forma, marime, delimitare, aderenta la planul
profund, aderenta la piele spontana sau provocata
adenopatiile axilare, supraclaviculare
 Cancerul sanului
Ex paraclinice
mamografia
aspect radiologic benign
opacitate nodulara, rotunda, ovalara, boselata sau policiclica,
limite nete, volum radiologic = volumul clinic
structura omogena, lizereu peritumoral transparent
aspect radiologic malign
opacitate fara contur precis, neregulata, stelata, cu spiculi
microcalcificari fine intra sau extra tumorale
edem peritumoral, retractia cutanata a mamelonului
termografia
ecografia mamara
punctia aspirativa cu ac fin
biopsia incizionala sau excizionala
bilant endocrin
radiografiile scheletului, scintigrama osoasa
rx pulmonar
scintigrama hepatica, ecografia hepatica, CT abdominal
 Cancerul sanului

Diagnostic

pozitiv
anamneza - factori de risc
ex clinic si paraclinic

diferential
tumorile benigne
inflamatiile acute,
mastitele cronice

stadializare (TNM)
 Cancerul sanului

Clasificare TNM
T tumora primara
Tx - nu poate fi apreciata
T0 nu se evidentiaza
Tis - carcinom in situ, intaductal, lobular in situ, boala Paget
T1 - 0 < T < 2 cm
T1a - 0<T<0,5 cm
T1b - 0,5<T<1 cm
T1c - 1<T<2cm
T2 - T>2cm
T3 - T>3cm
T4 - indiferent de marime, cu extensie
T4a peretele toracic
T4b edem, ulceratie, noduli de permeatie
T4c - T4(a+b)
T4d - mastita carcinomatoasa
 Cancerul sanului
Clasificarea stadiala TNM a cancerului mamar, defineste gradul de
extindere a cacerului si ia in consideratie marimea si invazia locala a
tumorii,extensia regionala pe cale limfatica,si diseminarea la distanta
(metastazarea). Stadializarea poate fi clinica (TNM) sau histologica
(postchirurgicala-pTNM).
Mastita carcinomatoasă
Clasificarea TNM
Cancerul sanului
 Cancerul sanului
Forme clinice
cancerul mamar nepalpabil
boala Paget
cancerul mamar ocult
cancerul mamar medular si coloid
cancerul multicentric
cancerul evolutiv
mastita acuta carcinomatoasa
schirul mamar
cancerul mamar si sarcina
cancerul mamar bilateral
cancerul mamar in cuirasa
cancerul mamar la barbat
carcinom teleangiectatic
 Cancerul sanului

Tratament
chirurgical
tumorectomia simpla
mastectomie simpla, mastectomie subcutanata
mastectomie radicala Halsted
mastectomie Patey
mastectomie radicala modificata Madden
radioterapia
curativa in unele forme
adjuvanta sau neoadjuvanta
chimioterapia
curativa
neoadjuvanta
de inductie
de intretinere
adjuvanta
paleativa
 Cancerul sanului

Tratament

hormonoterapia
ablativa
aditiva
competitiva
inhibitiva
imunoterapia
 Cancerul sanului

Protocoale terapeutice

carcinom in situ
CH (sectorectomie + ex HP) - supraveghere

stadiul I
cadran central
sectorectomie larga + ex HP - Madden sau Pattey -
dispensarizare sau CHT, RT, HT, IT
alte cadrane
quadrantectomie + ex HP - evidare ggl axilara - CHT, RT,
HT, IT
 Cancerul sanului

Protocoale terapeutice
stadiul II
tumora < 3cm cadran altul decat central
quadrantectomie + ex HP - evidare ggl axilara - CHT, RT, HT, IT
tumora < 3cm cadran central
sectorectomie + ex HP - Madden sau Patey - dispensarizare sau
CHT, RT, HT, IT
tumora > 3cm
sectorectomie larga + ex HP - Madden sau Patey - CHT,RT, HT, IT
stadiul III
CHT, RT, HT - Madden sau Patey - dispensarizare sau CHT, RT,
HT, IT
stadiul IV
paleativ
 Cancerul sanului

Prognostic

T < 2 cm - supravietuire la 5 ani = 88%, la 10 ani = 64,8%

T intre 3 si 6 cm - la 5 ani = 35-45%
stadiul IV supravietuire la 2 ani rara, la 3 ani exceptionala
Carcinom ductal invaziv
Carcinom ductal invaziv – aspect postoperator