Sunteți pe pagina 1din 27

CANCERUL DE SAN

Ursu Mariana-Roxana
Grupa19
Seria2

ANATOMIA SANULUI
-Tegument
-Glanda mamara
a)
tesut glandular: 15-25 lobuli
-)
lob lobuli acini
-)
fiecare lob canal galactofor
(sinus galactofor) mamelon
a)
stroma: intralobulara,
perilobulara
-Tesutul celulo-adipos:
b)
premamar
c)
retromamar
-Fascia glandei mamare
-Fascia axilara

-Areola mamara are o suprafa neregulat, cu tuberculii


Morgagni
-Mamelonul reprezinta locul de deschidere al celor 15-20 ducte
lactofore.

Fixarea snului unicul sistem de susinere este reprezentat de


piele, datorit conexiunilor strnse cu glanda mamar prin
ligamentele lui Cooper

Vascularizatia sanului:

Arterele:

partea ext.: ramuri mamare ext. din


A. toracica ext, ram din A. axilara
partea int.: ramuri mamare interne,
din A. toracica int.
partea profunda: ramuri din a.
intercostale III-VII
Venele:
Cercul venos perimamelonar Haller
partea med. dreneaza catre V. toracica
int
partea lat. dreneaza catre v. toracica
ext. (mamara ext)

Limfaticele:

plexul superficial, cel mai bine dezvoltat,


dreneaz majoritatea limfei i crete n
densitate n apropierea areolei mamare unde
formeaz plexul periareolar
plexul profund este format din eferente
perilobulare (care dreneaz de-a lungul
spaiilor interlobare) i eferentele perilactofore.
Curenii limfatici :
-lateral, cel mai important care drenez n
nodurile mamare externe i apoi n nodurile
axilare
- toracic medial dreneaz n spatele sternului,
n nodurile toracice mediale
- posterior, accesoriu i mic ajunge la nodurile
infraclaviculare.

Nodurile limfatice
Nodurile axilare dreneaz limfa
din teritoriul snului, membrului
superior i peretelui toracoabdominal. Se disting 5 grupuri:
1. mamari externi sau toracici
laterali sau axilari pectorali
2. 2. brahial sau axilar lateral (1-6
ganglioni)
3. subscapular sau scapular inferior
(5-12 ganglioni)
4. central axilar (2-6 ganglioni)
5. subclavicular sau apical axilar (612 ganglioni)
Nodurile toracice mediale
(parasternale) sunt situate n
contact cu vasele toracice interne i
se ntind pe toat lungimea primelor
6 spaii intercostale.

Inervatia sanului este strans conectata cu cea a


tegumentului.Este asigurata de :

-nervi cutanati:prelungirile ramurilor supraclaviculare din plexul


cervical superficial
-nervi cutaneo-glandulari:omologi plexului arterial si derivati din
ramurile perforante ale n.intercostali

Impartirea topografica:
- 5 cadrane:
1. supero-extern
2. supero-intern
3. infero-extern
4. infero-intern
5. central: areola+1cm
periareolar
Prelungirile glandei mamare:
6. axilara
7. parasternala
8. subclaviculara
9. submamara

CANCERUL DE SAN

CANCERUL DE SAN

Reprezint unul din cele mai frecvente cancere la femeie, dar


poate fi ntlnit si la barbat.

Factorii de risc sunt:


-Nuliparitate
-Tumori benigne: hiperplaziile ductale; fibroadenoamele,
adenomatoza sclerochistica, papilomatoza
-Facori genetici
-Tulburari hormonale
- Hipovitaminoza D
-Traumatisme locale
-Lipsa alaptarii la san
- Expunerea sanului la radiatii (solare)
-Unii factori cancerigeni din cosmetice cu aplicaie locala

Anatomie patologica :

Macroscopic se poate prezenta n:


1) forma nodular: nodul dur, prost delimitat, alb-glbui.
2) forma schirogen: placard nodular cu o mare retracie fibroas
adiacent.
3) forma encefaloid: de consisten moale i friabil, ca a esutului
cerebral.
4) forma coloid: tumor moale dar cu caviti cu lichid gelatinos.
Microscopic :
- epitelioame glandulare cu celule cilindrice sau cubice
- epitelioame papilare ce corespund vegetaiilor intracanaliculare
- forme alveolare reprezentate de celule poligonale aezate n
grmezi
- forme medulare cu proliferri celulare n cordoane

DIAGNOSTIC CLINIC
1. Semne clinice de alarma:
Retractie mamelonara Scurgeri patologice la nivelul mamelonului (seroase sau
sanghinolente)
Asimetrie mamelonara
Perceperea unei tumori prin autopalpare !
2. Semne clinice sugestive :
Inspectie :
Asimetria sanilor
Marire de volum a unui san
Pielea sanului cu aspect de coaja de portocala
Edem al membrului superior homolateral
Ulceratii la nivelul sanului
Palpare:
Tumora palpabila mobil sau fix. (Aprecierea mobilitatii prin
manevra Tilleaux);
Capitonaj tegumentar corespunztor topografiei cutanate a tumorii
(atunci cnd tumora ader la faa prof a pielii)
Adenopatie axilara palpabila (de aceeai parte sau n ambele axile)

DIAGNOSTIC PARACLINIC
1. Teste de screening:

ecografia, CEA, alfa-feto-proieina seric


mamografia (o micro-calcificare la nivelul glandei mamare este un
semn de alarma!!!!); mamografia trebuie facuta anual dupa varsta
de 45 de ani!!!

2. Teste de diagnostic:

Mamografia

Ecografia

CT/RMN

CEA; Alfa-feto-proteina serica

Punctie cu ac subtire

Punctie cu ac gros (drill biopsia)

Biopsia chirurgicala

Imunhistocimie cu indentificarea receptorilor hormonali

BRCA1 si BRCA2

Mamografia
Semne de malignitate aspect neomogen,
neregulat, spiculiform, haloul peritumoral,
ngroarea tegumentelor ,microcalcificari

Ecografia
Tumora neregulat, hipoecogen,
neomogen, atenuare posterioar, halou
ecogen

Biopsia
Stabilete cu certitudine diagnosticul
- Puncie aspirativ sensibilitate 90%
- Biopsie excizional 98% sensibilitate
Markerii tumorali
Au valoare prognostic numai dac sunt iniial crescui!
CA-15.3; ACE; alfa-fetoproteina

CLASIFICAREA TNM A CANCERULUI


DE SAN
T
T0 tumora nedetectabila
Tis tumora in situ
T1 tumora sub 2 cm
T2 tumora intre 2-5 cm
T3 tumora peste 5 cm
T4 tumora care invadeaza pielea sau peretele toracic
N
N0 nu sunt ganglioni limfatici detectabili
N1 ganglioni limfatici homolaterali mobili
N2 ganglioni limfatici homolaterali ficsi
N3 adenopatie la distanta
M
M0 fr metastaze decdelabile la toate exam imagistice
M1 prezint metastaze viscerale evideniate la ex imagistice
Mx nu se poate aprecia prezenasau absena metastazelor

STADIALIZAREA CANCERULUI

Stadiul 0 : Tis N0 M0

Stadiul I : T1 sau T2 cu N0 sau N1a i M0


Stadiul II : T1 sau T2 cu N1b i M0

Stadiul III : oricare T, N2 sau N3 i M0


Stadiul IV : oricare T, oricare N cu M1

EVOLUTIA CANCERULUI DE SAN


1. Invazia locala: muschii pectorali, piele, perete toracic
2. Invazie limfatica:
Primul releu: ganglioni axilari homolaterali
Al II-lea releu: ganglioni mamari interni, axilari controlaterali,
supraclaviculari
Al III-lea releu : adenopatie la distanta : ggl. spinali,
mediastinali, preaortici, cavi superiori
3. Metastaze organice la distanta; in ordinea frecventei:
Coaste
Vertebre
Craniu
Creier
Plamani
Ficat
Invazie generalizata

PROGNOSTICUL CANCERULUI DE
SAN.
In cancerele preinvazive, un tratament corect duce la vindecare
100%
In stadiul I supravietuirea la 5 ani este de aproximativ 85%
In celelalte stadii, supravietuirea la 5 ani are valori modeste.
Este util aprecierea factorului de gravitate S n aprecierea
prognosticului:
- vrsta sub 35 de ani
- sarcina i alptarea
- evoluia rapid n ultimele 2-6 luni
- localizarea n 1/2 medial a gld.

TRATAMENTUL CANCERULUI DE SAN

Tratament chirurgical
Chimioterapie
Radioterapie
Tratament hormonal

1. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Scop: ablaia tumorii n bloc cu tesutul sanatos din jur si
evidarea ganglionilor axilari.
Tehnici chirurgicale
Tehnica Halsted: ablaia in bloc a sanului, incluznd marele si
micul pectoral precum si ganglionii axilari homolaterli; fiind o
interventie mutilanta, se practic rar (nu aduce o supravietuire
superioara demonstrabila).
Tehnica Patey ablaia in bloc a sanului, cu aponevroza
marelui pectoral, micului pectoral si evidare ganglionara
axilara homolaterala.
Tehnica Madden ablaia in bloc a sanului, aponevroza
marelui pectoral si evidare ganglionara homolaterala.

Tehnici conservatoare: mastectomie simpla, sectorectomie, insotite


de evidare ganglionara, indicate doar in cazurile preinvazive
(stadiile incipiente)

TEHNICA HALSTED

CHIRURGIA RECONSTRUCTIVA
Scop: obtinerea unui neo-san confectionat chirurgical.
Indicatii: in cazurile cu supravietuire peste 5 ani.
Etape reconstructive:
- montarea unui expander subtegumentar pentru 6 luni, care se
umple progresiv cu ser fiziologic din doua in doua saptamani,
pana la volumul egal cu cel al sanului restant
- inlocuirea expanderului care a creat cavitatea viitoarei proteze cu
un implant siliconic egal ca volum cu sanul restant
- confectionarea chirurgicala a unui nou mamelon si pigmentarea
acestuia prin tatuare

2. Chimioterapia este indicat in formele anatomopatologice cu

sensibilitate dovedit la chimioterapice: ciclofosfamida si 5-fluorouracylul,


administrate in perfuzie
3. Radioterapia este utilizata preoperator, in cazurile avansate din
stadiile
III si IV, cand se incearca reconversia tumorii intr-un stadiu mai puin
avansat de evoluie, operabil, sau postoperator, dupa interventii
radicale, in
stadiile avansate de evoluie.
4. Hormonoterapia este indicat la femeia tanara, in perioada de
premenopauza, functie de tipul imunhistochimic al tumorii si
receptorii
hormonali identificati prin imunhistochimie. Scopul este de a reduce
sau a
inlatura sursa de estrogeni, care stimuleaza evolutia cancerului la
femeile
active hormonal.