CMO

Tema :’’Cancerul glandei mamare’’

A efectuat :Grigoriev
Maria gr 50
Cancerul la sin a fost descoperit în urmă cu 500 de ani,
dar nu a fost studiat,decât în ultimul secol, datorită
tehnicilor neaccesibile de studiere.
Istoric, studierea cancerului la sin a fost inițiată de
Collins în 1956, care plecând de la o anumită celulă,
observă că ea se divide la interval egale de
timp,rezultând celulele fiice cu un volum egal cu a
celulei mama.
Astfel, volumul tumorei crește în mod exponențial,
adică tumoarea își dublează volumul la interval egale
de timp. Se consideră că după 30 de dublări, tumoarea
atinge diametrul de 1 cm, diametrul minim la care
tumoarea mamară poate fi declarată clinic și
mamografic. Adesea, tipul comun de tumoare mamară
are o evoluție de5 ani, până a deveni palpabilă.
ETIOLOGIA
Factorii etiologici primari : în cea mai mare parte ei sunt
necunoscuți, însă s-au determinat 4 tipuri de factori etiologici :
fizici, chimici, virali și genetici.
Deși mecanismele virale ale transformării maligne sunt
necunoscute, indentificarea agenților carcinogeni este deosebit
de importantă în prevenirea cancerului.
• FACTORII EREDITARI – prima mențiune a fost facută de
către un medic, care a constatat că în familiile soției sale,
cancerul are o frecvență foarte ridicată.
• FACTORII GEOGRAFICI – joacă un rol important în
oncogeneză și după cum stabilesc statisticile, cancerul are
frecvență mai mare în anumite zone și incidența scăzută în alte
zone.
•FACTORII SOCIO-ECONOMICI – din motive încă neelucidate,
acești factori sunt considerați ca având, de asemenea, influență în
oncogeneză.
Astfel s-a constatat că, cancerul gastric și cel de col uterin, au o
frecvență de 3-4 ori mai mare în pozițiile socio-economice inferioare, în
timp ce cancerul de sân are o incidență mai mare în grupul socio-
economic superior. Rata de creștere a procesului malign este
dependentă direct de procesele biologice intime, ale celulei maligne.
Rata de creștere a procesului malign este dependentă direct de
procesele biologie intime, ale celulei maligne.
În Moldova, cancerul reprezintă o cauză principală, mortalitatea fiind
de 126 persoane la 100.000 locuitori.
• FACTORII DE RISC – etiopatogenia cancerul mamar ca pentru
majoritatea cancerelor, este legată de prezența următorilor factori de
risc :
a) antecedente familiale – frecvent se discută de noțiunea de cancer
mamar familial, presupunând transmiterea unui genocide cu
predispziție în a dezvolta cancerul mamar de interacțiune cu factorii de
risc individuali sau de mediu;
b) nuliparitatea femeii - cresc de 2-3 ori, de a
dezvolta cancer mamar, a devenit clasică
concluzie, conform căreia, o sarcină la termen sub
25 ani, protejează femeia de cancer mamar (se
realizeză o echilibrare a estrogeniilor prin creșterea
estriolului);
c) stările precenceroase ale sânului - sunt :
hiperplazia epitelială, boala Redus, papiloanele
intraductale, mastoză fibrochistică.
d) existența unui cancer mamar în antecedentele
personale - dacă a fost
prezent un carcinoma lobular, la 25-50 % din
aceste cazuri, se va dezvolta un carcinoma la sânul
colateral ;
e) hormonii estrogeni – se descriu diferite situații clinice în care
există un
exces de estrogeni. Menarha precoce, pare să fie mai
frecventă la femeile cu cancer mamar, comparative cu femeile
ce au menarha peste 12 ani.
Instalarea tardivă a menopauzei, după 55 de ani se asociază
cu un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta un cancer mamar,
comparativ cu femeile la menopauză a apărut la 45 de ani;
f) obezitatea – asociată cu dieta bogată în grăsimi și protein de
proveniență animal, reprezintă un factor de risc, deoarece
apare depresia progesteronului și creșterea ponderală;
g) cerumenul – glandele cerumenoase, ca și glanda mamară,
au caracteristicile fenotipice ale cerumenului (umed sau uscat).
Există și alți factori etiologi, de mai mică importanță, ca :
stersul, consumul de alcool, traumatismele locale și radiațiile
ionizante;
PATOGENIA

Examenul minuțios trebuie să precizeze detaliile referitoare la gradul

de malignitate al tumorii, la extensia tumorii, la glanda mamară, la
mușchii și fasciile pectoral și mai ales la invazia ganglionilor axilari.
Astăzi se utilizează în mod curent puncția biopsică, biopsia fiind prin
foraj și biopsia chirurgicală prin sectoremie. Primele două metode
practicate foarte corect și interpretarea competent, pot fi rezultate în
proporție de 90-95 % din cazuri, dar există și situații fals negative ; un
rezultat fals negativ, nu exclude cancerul.
Biopsia chirurgială este cea mai bună metodă de punere a
diagnosticului sigur, în cazurile dubioase chirurgical se limitează la
ședința operatorie respective la sectomie, executând examen
histopatologic la parafină.
Aprecierea malignită cancerului mamar se face după schema lui
Ackerman.
 Cancerul mamar

TIPUL II – rar
TIPUL III –
TIPUL I – metastazat,
moderat
TIPUL IV- foarte
neinvaziv, totdeauna metastazat,
metastazat,
include invaziv, cuprinde întotdeauna
întotdeauna
carcinomul carcinomul invaziv, lipsit de
invaziv, lipsit de
medular cu angajament
intracanalicula angajament
infiltrația glandular sau
r papilar și glandular sau
limfoidă și tubular și de
lobular, în care tubular și de
formele bine reactive
invazia stromei reacția
diferențiate de interstițială
interstițială
este exclus; adenocarcinoma inflamatorie.
inflamatorie.
;
Tumora odată apărută, invadează glanda în două
sensuri :
1.Spre suprafață – progresia ei determină staza
limfatică, astfel incât drumul dermul ia aspectul de
coajă de portocală, apare invazia țesuturilor din jurul
canalelor galactofere “retracta mamelonului”, progresia
spre suprafață interesează în final și pielea care poate
ulcera.
2.Invazia în profunzime – din aproape în aproape, sunt
invadați muschii netezi pectorali, ganglionii
interpectorali, peretele toracic, coastele = “mamela
zidită”, pleura (pleurezie neoplazică). Monerocitomul
malign, generat de tumora primitivă, iar uneori de
colonul malign care nu este sesizat, determină apariția
regională pe cale limfatică a invaziei ganglionare, în
special auxiliare.
Sunt interesați astfel, întâi ganglonii centrali, apoi
toracali și subcapsulari.
Invazia ganglionilor mamari interni este rară și numai
în localizările superointerne și infero-interne, ale
tumorilor mamare
Semnele de alarma sunt :

-prezența unei mici tumori la

sân;

-apariția prin mamelon a unei

secreții;

-pierderea controlului regulat al

sânului;

-retracția mamelonară sau a

pielii;

-prezența unui nodul axilar

Autoexaminarea trebuie practicată
imediat după menstruația lunară ; la
simpla inspecție a regiunii mamare se
pot constata următoarele semne
revelatoare :
-asprimea sânilor, dată de prezența
tumorii voluminoase;
-existența unui desen vascular
accentuat, ocupă tot sânul.
Prezența adenopatiei axilare, nu
este sufiecientă pentru afirmarea
cancerului mamar, dacă adenopatia
axilară este în cadrul unei
poliadenopatii, trebuie suspicionată o
boală de sistem, la o bolnavă care are
și o formațiune mamară.
Adenopatia izolată homolateralăsau
heterolaterală, se va aprecia, dacă
are carectere inflamatorii.
STRATEGIA TRATAMENTULUI COMPLEX AL CANCERULUI
MAMAR

CATEGORIA A. : cancerele care inițial au indicație

chirurgicală cu patru protocoale terapeutice desemnate cu
simbolurile: AO, AI, A2, A3.
Protocolul terapeutic AO, constă în mamectomie simplă și
se adresează carcinomului preinvaziv, intraductal lobular
neinfiltrant, după rezecția sectorială
cu examen histologic care precizează diagnosticul.
Categoria AI, constă în mamectomia radicală modificată
cu conservarea marelui pectoral, exerza completă a glandei
impreună cu fascia de inveliș,extirparea mușchiului pectoral
si limfadectomia auxiliară pe stațiile ganglionare.
 Protocolul terapeutic A3 are un caracter de excepție adresându-se
unor
tumori de mari dimensiuni (peste 5 cm), care ar trebui înprealabil
iradiate, dar la care diagnosticul este negativ sau neconcludent la
puncția aspirativă în tumoare sau adenopatie. CATEGORIA B:
cancerele care au inițial indicație de radioterapie cu trei protocoale
terapeutice.
Protocolul terapeutic B1, constă în radioterapie cu caracter
preoperator.
Dupa 4-6 săptămâni de la terminarea iradierii, se practică
intervenția
chirurgicală de tip Halsed, cu excepția cazurilor de reluare a
evoluției tumorii la care se va proceda ca in protocolul B2.
Prognosticul terapeutic B1 se adresează categoriilor T3 si T3b sau
cazurilor cu adenopatii.
Protocolul terapeutic B2 constă în iradierea inițială urmată de
polichimioterapie citostatică în 2-4 cure si manipulare hormonală.
Acest protocol se adresează cazurilor din categoria T4a, indiferent
de starea ganglionilor axilari, până la grupa N2 inclusiv.
Dacă răspunsul este favorabil, se practică intervenția chirurgicală de
tip Halsed, urmată de polichimioterapie 12-18 cure și
hormonoterapie.
Cazurile care nu au răspuns protocolar vor fi supuse în continuare
chimiohormonoterapiei 12-18 luni.
Protocolul terapeutic B3 cuprinde iradierea urmată de 2-4 cure de
chimioterapie supresivă sau aditivă, după caz. Acest protocol se
adresează adenopatiei de tip N3, indiferent dacă tumora primară
este de tip T1, T2, T3 sau T4 daca s-a reusit o retrocedare a
leziunilor, se poate practica o intervenție paleativă de tipul
mamectomiei de curațire, continuată de chimio și hormonoterapie,
timp de 12-18 luni. În absența unui răspuns favorabil se continuă
încă 18 luni.
Protocolul terapeutic C2, se adresează cazurilor de metastaze la
distanță, în care atitudinea terapeutică paleativă este dictată de
sediul și extensia disiminărilor, de stare biologică a bolnavilor si
intensitatea manifestărilor subiective. Decizia tratamentului va fi
dictată de totalitatea examenelor diagnostice.