Sunteți pe pagina 1din 39

Tumorile benigne ale glandei mamare 1. Leziuni distrofice; 2. Leziuni proliferative; 3. Stari precanceroase.

1. LEZIUNI DISTROFICE
proliferare fibrochistica a glandei mamare; Sunt reprezentate de : Chistul solitar; Mastoza fibrochistica.

1.1. Mastoza fibrochistica


Frecventa crescuta in jurul varstei de 30 ani; Frecvent asociaza tulburari endocrine (hipofunctie genitala si/sau hipertiroidie); Pacientele prezinta jena/dureri locale in perioada menstruatiei; Morfopatologic: chisturi multiple pline cu lichid clar, sau tulbure, de culoare galbenbrun, inconjurate de tesut scleros.

1.1. Mastoza fibrochistica


La palpare: formatiuni tumorale de dimensiuni diferite, de consistenta ferma, mobile, putin dureroase, iar la menstruatie prezinta crestere de volum; Ganglionii axilari cresc putin in volum extrem de rar; Diagnosticul clinic se pune pe: variatiile de volum + sensibilitatea dureroasa in timpul menstruatiei.

1.1. Mastoza fibrochistica

1.1. Mastoza fibrochistica

1.1. Mastoza fibrochistica


Dupa diagnostic se urmaresc prin Xerografie; Poate fi considerata o boala precanceroasa deoarece mastoza fibrochistica poate suferi transformari maligne.

1.1. Mastoza fibrochistica


Tratament:
Hormonoterapie in formele incipiente: progesteron, antiinflamatoare, vit. A,B6,C,E, tamoxifen, raloxifen; Tratament chirurgical in caz de:
Crestere rapida de volum a chisturilor; Suspiciune de malignizare; Daca nu apar rezultate ale hormonoterapiei dupa 3-4 luni.

Interventia consta in sectorectomie, cadranectomie sau mastectomie daca este suspectata transformarea maligna.

1.2. Chistul solitar al sanului


Se prezinta ca un chist mare, bine delimitat cu continut lichidian galben-verzui, chiar brun; La palpare: tumora rotunda, bine delimitata, mobila; Adenopatiile lipsesc, mamelonul este normal; Tratament: este chirurgical (sectorectomie).

2. Leziuni proliferative benigne


Sunt reprezentate de hiperplazia epiteliala; Aceasta categorie cuprinde:
Hiperplazia atipica ductala; Adenoza scleroasa; Cicatricea radiala; Ectazia ductala; Necroza grasoasa.

2.1. Hiperplazia atipica ductala


Se caracterizeaza prin prezenta a cel putin 3 straturi de celule epiteliale dispuse pe MB a unei unitati ductale sau lobulare.

2.2. Adenoza scleroasa


Este o afectiune caracterizata prin cresterea numarului de structuri acinare insotite de fibroza periacinara; Mimeaza adenomul invaziv; Prezinta o crestere a riscului de cancer de 1,52 ori in populatie.

2.3. Ectazia ductala


Se diferentiaza greu de cancerul mamar; Apare la femei in jurul menopauzei; Examenul clinic evidentiaza mase tumorale palpabile periareolar si galactoree.

2.4. Necroza grasoasa


Se intalneste rar; Poate fi confundata clinic si mamografic cu carcinomul schiros sau inflamator; Exista un traumatism al sanului sau al peretelui toracic in antecedente; Tesutul adipos ischemiat elibereaza substante lipolitice care determina necroza grasimii.

3. Stari precanceroase
3.1. Papilomul intracanalicular; 3.2. Adenomul de mamelon; 3.3. Adenomul ductal; 3.4. Mastita cu plasmocite; 3.5. Boala Paget.

3.1. Papilomul intracanalicular


Proliferare epiteliala intracanaliculara; Apare frecvent intre 30 si 50 ani; Are urmatoarele caracteristici:
Tumora mica, rotunda, care nu adera la piele; Scurgeri sangvinolente indelungate prin mamelon; Este dependent de un canal galactofor; La presiunea digitala a tumorii se produce sangerare la nivelul mamelonului; Lipsesc adenopatiile.

3.1. Papilomul intracanalicular


Examenul citologic al secretiei sangvinolente este cea mai importanta explorare; Galactografia evidentiaza prezanta tumorii intracanaliculare; Diagnosticul pozitiv se pune pe: semne clinice + examene paraclinice (rol de confirmare); Diagnosticul diferential se face cu toate tumorile de san care prezinta secretie mamelonara.

3.1. Papilomul intracanalicular

3.2. Adenomul de mamelon


Leziune asemanatoare cu papilomul intraductal, dar care se gaseste la nivelul mamelonului sau in tesutul adiacent ampulei ductale; Poate fi recunoscuta clinic cand are dimensiuni de 1 cm.

3.3. Adenomul ductal


Clinic se aseamana cu un papilom, iar histologic se prezinta ca o leziune epiteliala de scleroza si adenoza.

3.4. Mastita cu plasmocite


Afectiune rara; Cauze necunoscute, dar se presupune ca ar fi vorba de o reactie de corp strain la un element chimic din secretia mamara; Apare la varsta de 30-40 ani, la cativa ani dupa alaptare; Debuteaza ca un proces inflamator, apoi apare o tumora nedureroasa, neregulata, putin delimitata, ce poate retracta mamelonul, iar tegumentul supraiacent este infiltrat;

3.4. Mastita cu plasmocite


La presiune se exprima o secretie seropurulenta; Ganglionii axilari sunt palpabili si au caracter inflamator.

3.5. Boala Paget


Dermatoz care precede cancerul mamar; Prezinta leziuni cutanate, eczematiforme:
Cruste; Congestie; Prurit.

La biopsie se observa celulele Paget:


Mari; Cu citoplasma clara si vacuolara; Cu nuclei voluminosi cu nucleoli multipli si mitoze.

3.5. Boala Paget


Celulele Paget prezente doar in epiderm (absente in derm); Boala debuteaz ca o tumor a epiteliilor glandulare, leziunile cutanate fiind secundare; Apare la femei intre 40-60 ani, debutand ca o eczema; Poate prezenta adenopatii; Diagnosticul este clinic, insotit de biopsia tumorala si a pielii zonei afectate; Subiacent leziunii eczematiforme se afla de obicei un nodul tumoral.

3.5. Boala Paget

ETIOPATOGENIA TUMORILOR BENIGNE MAMARE:


Cauzele aparitiei tumorilor benigne nu sunt deplin elucidate; Se poate discuta de influenta factorilor:
Hormonali; Genetici; De mediu; Traumatismele.

CLASIFICAREA TUMORILOR BENIGNE ALE SANULUI:


Dupa natura tesutului de provenienta, tumorile benigne ale glandei mamare se clasifica in:
Conjuctive: lipoame si fibroame; Epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vegetante intracanaliculare; Epitelio-conjuctive: adenofibroame; Vasculare: angioame si endotelioame; Cu tesuturi heterotopice: condroame si osteoame.

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC


Lipoamele:
se dezvolta din tesutul gras perimamar; La palpare se prezinta ca tumori pastoase, mobile, bine incapsulate.

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC


Fibroamele:
Sunt tumori bine delimitate, incapsulate; Pot evolua spre malignizare; Contin doar tesut conjuctiv fara elemente glandulare.

Adenofibromul juvenil :
apare in adolescenta si seamana cu tumorile phyllodes benigne.

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC


Fibroadenoamele:
Cele mai frecvente tumori mamare benigne; Au structura epiteliala + conjuctiva.

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC

Fibroadenom mamar - P.A. cu ac fin

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC


Tumora phyllodes:
Apare la femei tinere; Este un fibroadenom cu evolutie intracanaliculara; Prezinta zone dure si zone fluctuente; Tumora este mare, neaderenta la tesuturile adiacente; Fara adenopatie; Tegumentul sanului este destins, lucios, se poate ulcera si apoi se poate infecta; Se diferentiaza greu de tumora phyllodes maligna.

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC

Tumora phyllodes benigna - P.A. cu ac fin

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC

Tumora phyllodes benigna

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC

Tumora phyllodes benigna

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC


Adenomul mamar pur:
Este o proliferare epiteliala care se intalneste foarte rar ; Diagnosticul se poate stabili numai prin examen histopatologic.

Angioamele:
Se dezvolta din stroma conjuctivo-vasculara; Sunt tumori moi, confluente, rau delimitate; Au evolutie lenta si continua

EXPLORARILE PARACLINICE:
Au importanta pentru diagnosticul tumorilor benigne; Sunt: mamografia, ecografia si punctiabiopsie.

TRATAMENT:
Este chirurgical si se face cu examen histopatologic extemporaneu; Se practica mastectomia sectoriala; In practica se folosesc urmatorii termeni:
Tumorectomie; Rezectie sectoriala dirijata; Rezectie sectoriala nedirijata.

COMPLICATII:
Hematoame; Necroze cutanate; Supuratii ale plagii; Cicatrici retractile sau cheloide.