PATOLOGIA SÂNULUI

1. PATOLOGIA BENIGNĂ A SÂNULUI

A. Aspecte congenitale
a. Prin defect
- amastia
- atelia
b. Prin exces
- polimastie
- politelie
 1. PATOLOGIA BENIGNĂ A SÂNULUI
Amastia--- poate fi bilaterală
Se corectează la chirurgie plastică
Sânul se confecţionează din marele dorsal sau o proteză acoperită de
lambouri cutanate

Atelia--- poate fi asociată cu anormalităţi ale peretelui toracic (absenţa de

coaste, de muşchi intercostali)
Pot apărea hernii toracice pulmonare
Se asociază şi cu malformaţii congenitale ale membrelor superioare
 1. PATOLOGIA BENIGNĂ A SÂNULUI
Polimastia--- sân supranumerar
Glanda mamară situată pe prelungirea axilară a sânului, pe rebordul
costal
Operaţia constă în ablaţia sânului supranumerar
Glanda mamară supranumerară poate face aceeaşi patologie ca şi
glanda normală

Politelia--- multiple mameloane cu/fără areole mamare pe creasta lactată a lui

Waldayer
Mai recvent pe stânga
Reminiscenţă pe creasta lactată
Pot fi localizate vulvar, fesier, dorsal, regiunea scapulară
 1. PATOLOGIA BENIGNĂ A SÂNULUI
B. Anomalii de poziţie şi volum
a. Exces de volum
- ptoza mamară – la multipare, multigeste, alăptare peste 1 an
- hipertrofia mamară
- la tinerele fete cu apariţia mastodiniei determinată de
tracţiunea fibrelor nervoase de la baza sânului
Areola are efect erogen. Prin hipertrofie mamară se
tracţionează ramul nervului VI ic ce scade sensibilitatea tactilă
Terapie:
- testosteron- stopează evoluţia
- chirurgie reparatorie
- a femeii la menopauză (obeze)
1. PATOLOGIA BENIGNĂ A SÂNULUI
b. Posibilitatea unei atrofii mamare
Unilaterală – infecţia sânului (mastite)
- infecţii de vecinătate (abces rece fuzat în sân)
- empiem toracic
Bilaterale în:
- insuficienţe ovariene
- infantilism genital
- la fetele cu parotidită epidemică
în prima parte a copilăriei
 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
1. INFECŢII ACUTE

A. Limfangita acută a sânului

Clinic:
- la fata tânără
- în afara alăptării
- apariţia unui placard eritematos care poate cuprinde tot sânul
- sensibilitate dureroasă foarte vie
- localizare în derm- origine streptococică
- febră peste 39 grade
- tahipnee, tahicardie
2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
Poarta de intrare o reprezintă microsoluţiile de continuitate de la nivelul
sânului
Calea de diseminare o reprezintă cercul limfatic periareolar
Se poate asocia cu supuraţii profunde
Tratament:
- antibiotice
- prişniţe locale
- antiinflamatorii
- incizii şi drenaj
 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
B. Mastita acută
Are două faze:
a) Galactoforita acută:
- febră peste 38 grade
- frison la femeie tânără care alăptează
- sân crescut de volum, dureros cu vene superficiale bine reprezentate
- nu există roşeaţa sânului şi nici adenopatie
- infecţia este intraductal
La presiunea sânului iese lapte şi puroi.
Terapie:
- stoarcerea sânului
- antibiotice în funcţie de antibiogramă
 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
b) Abces al sânului
- sân mult mărit de volum, eritematos
- durere pulsatilă
- adenopatie axilară dureroasă
- febră mică
- la palpare- fluctuenţă
Se practică incizie şi drenaj.
Nu se practică incizii radiare pe sâni!!! Incizia va fi paralelă cu areola mamară
Evoluţie:
- infecţia se poate extinde la grăsimea retromamară (sân elevat, cu burelet
la periferie)
- procesul septic fuzează rapid pe foiţa anterioară a marelui pectoral- semnul
lui BOUDIN (avem senzaţia că sânul alunecă pe puroi)
- supraacută cu celulită necrozantă gangrenoasă a sânului
- subacută- trenantă, la femei în vârstă, flegmonul lemnos al sânului
 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
2. INFECŢII CRONICE
A. Nespecifice

Abcesul cronic- evoluţie nefavorabilă a unei mastite cronice

- formaţiune situată intr-un cadran
- consistenţă fermă
- suprafaţă neregulată
- mobilă pe planurile profunde (situată superficial într-un sân cu
adipozitate scăzută- retracţia tegumentelor, mimează un cancer mamar)
- la compresiune se elimină puroi
Mamografia- opacitate neuniformă, fără limite precise, cu lizereu foarte dens în
structura opacităţii
Tratament- sectorectomie
 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
Galactocelul
- formaţiune localizată într-un cadran cu surafaţa rugoasă
- lasă godeu
- consistenţa asemănătoare cu o pungă de sare ( ca în tiroidita
Hashimoto)
- la compresiune iese lapte şi puroi
Anatomie patologică- perete săpat în glanda mamară cu multiple orificii
Terapie- sectorectomie
 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
B. Specifice

a. Mastita TBC- bolnav cu b.k. pozitiv, este uşor de stabilit:

- noduli disperaţi
- adenopatie axilară nedureroasă, voluminoasă
Tuberculoza primitivă a sânului- probleme
Clinic-masă de consistenţă fermă, suprafaţa neregulată
La palpare- nodul voluminos înconjurat de noduli mai mici (vor conflua cu
primul)
Neglijată- fistule multiple, în stropitoare
Tratament- tuberculostatice
- cadranectomia sau mastectomia subcutanată
 Ecografie tbc sân
TBC SÂN

Aspect histopatologic tbc sân

 2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
b. Mastita luetică
Are trei faze:
- şancrul- pe mamelon, areola mamară- biopsie
- forma cu sifilide (secundar)
- terţiar(goma luetică, tegumente retractate, invaginarea mamelonului)
Când nu există neurolues tratamentul constă în excizie
Examenul anatomopatologic extemporaneu pune diagnosticul

Mastita actinomicotică
- este secundară (de la o formă latero-cervicală sau pulmonară)
- stigmatul – fistula-fistule cu lichid grunjos
- tratament antibiotic
 ACTINOMICOZĂ
SIFILIS MAMAR TERTIAR
 3. TRAUMATISME
A. Plăgile- nu sunt caracteristice
- prin deschiderea canalelor galactofore pot lăsa o fistulă trenantă

B. Contuziile - la un sân voluminos – hematom şi ischemia unei zone din

grăsimea perimamară
- în timp duce la lipodistrofie cu formare de cicatrice retractilă
mimând un CM
Tratament- excizie cu exament histopatologic extemporaneu

Hematom
 4. DISPLAZIILE MAMARE
Apar pe un teren endocrin cu dezechilibru între estrogeni şi progesteron

1. Adenoza mamară:
- placard de câţiva cm intr-un cadran
- tegumente supraiacente mobile
- situat aproape de capsula glandei mamare
- proliferare intensă glandulară
- la mamografie zonă mai opacă cu limite relativ precise
- creşterea în volum- terapie- sectorectomie şi control la o lună
 4. DISPLAZIILE MAMARE
2. Fibroadenomul mamar
- între 18-20 ani
- consistenţă elastică
- este lobulat
-nu s-a dovedit filiaţia între fibroadenom
şi CM dar s-au găsit asocieri
- ablaţie chirurgicală- excizie la periferie,
dar la zona de contact su glanda se va face
o mică rezecţie, se capitonează
cavitatea restantă sau se face
hemostază foarte bună cu drenaj
 4. DISPLAZIILE MAMARE
3. Chisturile mamare
- au dimensiuni mici, sub 1 cm
- pot fi şi mari, peste 4-5 cm
- chist unic gigant
- au duritatea alicelor de plumb
- rulează pe peretele toracic
- nu aderă la tegumente
- terapie- intervenţie chirurgicală
(un singur chist voluminos- puncţie)
chisturi multiple- tratament hormonal şi vitamine
 4. DISPLAZIILE MAMARE
4. Vegetaţii intracanaliculare
- 30 % din cazuri sunt depistate de paciente
- la palpare în aria areolei se va găsi un nodul de 3-4 mm
- cel mai adesea pacienta se prezintă pentru scurgeri mamelonare (este
gravă dacă este unilaterală), seroasă, sero-hematică, hematică
- galactografia cu lipiodol ultrafluid este dificilă
- imagini de stop sau îngustare
intraoperator se injectează albastru de metilen prin porul
galactoforului şi se va practica sectorectomia centrată pe acesta
- 30% din cazuri carcinom intraductal dezvoltat pe vegetaţii
 4. DISPLAZIILE MAMARE
5. Proliferări epiteliale intraductale
- obstruează lumenul canalului galactofor
- se pot asocia cu scurgeri mamaelonare
- pe ele se dezvoltă carcinoame intraductale şi comedocarcinoame
 5. TUMORI BENIGNE
1. Adenofibromixomul (tumora filodă)
- decada 3-4 până la menopauză
- formaţiune ce creşte foarte repede de volum interesând tot sânul
- sân boselat
- unii noduli ce ridică tegumentul sunt roşii-violacei
- palpare – zone dure alternând cu zone moi
- dacă formaţinea este mai mare poate fi malignă- degenerează pe
stroma conjunctivă- adenofibromixosarcom
- rar surprinsă în stadii timpurii
- mastectomii subcutane sau mastectomii simple
 5. TUMORI BENIGNE
2. Disembrioamele
- defect de embriogeneză- în sân există elemente structurale ale
ectodermului(fire de păr, unghii) sau elemente mezenchimale (cartilaj, os)

3. Stări precanceroase
a. Proliferare epitelială intraductală
b. Chisturi mamare (se asociază cu CM- boala Reclus)
c. Vegetaţii intracanaliculare
d. Carcinom lobular in situ- proliferarea unistratificată a epiteliului acinilor;
când se depistează clinic este multicentric în acelaşi sân