Sunteți pe pagina 1din 1

1.

Redactaţi un eseu de maxim o pagină despre factorul de impact pornind de la


articolul lui Eugene Garfield “The Agony and the Ecstasy – The History and
Meaning of the Journal Impact Factor”

Eugene Garfield şi Irving H. Sher au creat factorul de impact pentru a ajuta anumiţi jurnalişti
pentru conceptul de Science Citation Index (SCI). Termenul „factor de impact” a fost menţionat
pentru prima dată în revista Science în anul 1955 şi este considerată referinţa principală pentru
conceptul de Science Citation Index, publicat în anul 1961. Garfield şi colaboratorii în vederea
realizării acestui deziderat au transformat indexul citării autorilor în indexul citării jurnalelor iar
rezultatul acestui lucru a fost înţelegerea necesităţii unui grup central larg format din jurnalişti
care erau foarte citaţi şi care să fie acoperiţi de noul SCI.
Elementele pe care se bazează factorul de impact sunt următoarele: primul reprezentant este
număratorul care este numărul de citări din anul current al unui articol publicat în revistă în
ultimii 2 ani, urmat de numitor care reprezintă numărul total de articole publicate în ultimii 2 ani.
Principalul rol al factorului de impact este acela de a oferi un instrument de evaluare şi o
indexare standardizată a tuturor revistelor astfel încat pune presiune asupra acestora să aplice şi
să respecte anumite reguli care să producă articole de înaltă calitate care să poată fi baza unor
cercetări ştiinţifice ulterioare şi implicit a unor noi articole.de ideea de manipulare.
Bineînteles că există şi dezavantaje, acestea ţin in general de manipularea pentru a obţine
anumite interese de orice tip, personale sau al unor reviste, asociaţii, organizaţii şi care pot fi un
dezastrul pentru universul ştiinţific.
Uneori există o concepţie greşită a mărimii comunităţii ştiinţifice pe care un jurnal o
deserveşte cum că afectează semnificativ factorul de impact al jurnalului, deoarece nu luăm în
evidenţă faptul că deşi mai mulţi autori produc mai multe citări, acestea trebuie impărţite unui
număr crescut de articole citate. Majoritatea articolelor în majoritatea domeniilor, nu sunt bine
citate în timp ce unele articole din domenii mici au un impact neobişnuit, în special dacă au
impact asupra mai multor discipline. Numărul de autori sau numărul de articole nu fac parte din
factorii determinanţi in impact pe când densitatea citărilor şi vârsta literaturii citate sunt incluse,
precum si frecvenţta citărilor.
Unii autori şi-ar dori ca factorul de impact să fie calculat numai pe baza celor mai citate
lucrări, alţii să existe un clasament pe zone geografice deoarece exista o discrepanţă a limbilor
străine, cum ar fi limba engleză, limbă cu interes international. Clasificarea jurnalului nu ar trebui
să fie semnificativ afectată de această asimetrie pe care o simt majoritatea jurnalelor.
Putem spune în încheiere că a fost creat un concept, descris drept un instrument extrem de util
pentru o evaluare ştiinţifică standardizată şi acesta poartă numele de „factor de impact”, un
instrument care se poate îmbunătăţii şi care să implice şi alţi parametrii de evaluare deoarece nu
poate oferi în momentul de fată o valoare reala într-o proporţie de 100%- asa cum si Hoeffel a
exprimat aceasta situatie: „Factorul de impact nu este un instrument perfect pentru a masura
calitatea articolelor dar nu este nimic mai bun si are avantajul de a fi deja în existență.”

Student Doctorand,
Bîcă Ovidiu Daniel

S-ar putea să vă placă și