PROIECT SEMESTRIAL la disciplina STRATEGII, POLITICI ȘI

MODELE DE AMENAJARE TURISTICĂ

VA ROG SA PARCURGETI DOCUMENTUL INTEGRAL!

Punctul de plecare al proiectului semestrial aferent disciplinei Strategii, modele de amenajare turistică este un
ghid de redactare al unui document care poate fi accesat în spațiul virtual
(http://proiectefaculta.blogspot.com/2009/02/ghid-de-redactare-referatului.html), care a fost preluat în bună masură și
adaptat specificului proiectului care vă este propus spre elaborare pe parcursul acestui semestru universitar.

Proiectul semestrial reprezintă o componentă esenţială a evaluării activităţii fiecărui student la această
disciplină și își propune să testeze abilităţile de a concepe şi a realiza o analiză independentă a temei, precum şi de a
o redacta conform regulilor agreate de către comunitatea ştiinţifică.

Un proiect care are un nivel satisfăcător trebuie să demonstreze familiarizarea studentului cu literatura
științifică relevantă pentru tema abordată, să fie corect din punct de vedere metodologic, al analizei datelor şi al
argumentării și, de ce nu?, al originalității ideilor/propounerilor imaginate și propunse, să aibă o structură logică, să
fie redactat coerent, într-un limbaj ştiinţific adecvat. Tehnoredactarea (forma finală) trebuie să fie, de asemenea, în
concordanţă cu standardele academic agreate.

Întreaga responsabilitate privind realizarea proiectului îi revine studentului! Acesta are datoria să îşi redacteze
proiectul în conformitate cu cerinţele prezentate mai jos. Nerespectarea acestor norme atrage după sine penalizări în
notare, mergând până la neacceptarea sa și necesitatea refacerii acestuia până la atingerea parametrilor agreați în
contextual celor precizate în acest document.

I. Formatul proiectului

Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi:

1. Pagina de titlu
2. Conţinutul proiectului
3. Bibliografie
4. Anexe (dacă este cazul)
Proiectul va fi redactat pe PC în format A4, la un rând şi jumătate distanţă, cu font Times New Roman, mărimea
literelor fiind de 12 puncte. Paginile vor fi numerotate cu litere arabe, în partea de jos şi centrală a fiecărei pagini.

Marginile documentului (pentru zona de text) vor fi setate astfel:

Spaţiu liber în partea stângă: 3 cm
Spaţiu liber în partea dreaptă şi jos: 2 cm
Spaţiu liber în partea de sus: 2,5 - 3,5 cm (depinde de existenţa sau nu a header-ului)
Fiecare capitol va fi început pe o nouă pagină, dar nu şi subcapitolele şi subpunctele.
Capitolele vor fi numerotate cu numere arabe (1, 2, 3, etc.), la fel şi subcapitolele (1.1, 1.2, 1.3, etc.) şi
subpunctele (1.1.1, 1.1.2, sau 1.2.1, 1.2.2, etc).
Titlul capitolelor, subcapitolelor şi subpunctelor vor fi scrise în bold.
!!! Nu este nevoie să urmați și aplicați aceste recomandări/sfaturi ad-literam. Puteți să folosiți un alt font, dacă
vă place mai mult, puteți să reduceti mărimea literelor la 11 pct, dacă credeți că arată mai bine și, în general, puteți să
personalizați cum doriț textul și lucrarea, cu condiția să arate bine și să nu pară că încercati să eludați regulile. De
exemplu, nu va fi acceptat un text scris cu 16 pct. sau margini de cate 5 cm numai ca să se atingă numărul de pagini
dorit.
Cât privește numărul de pagini al proiectului, nu se solicită atingerea unui anumit standard minimal. Numărul
de pagini va depinde de mărimea și tipul fontului, de margini, de spațiile libere, numărul de tabele, figuri, hărți,
imagini, subiect și, mai important, de stilul de exprimare/scriere al fiecăruia.
Ideea de bază este că, dacă se respectă recomandările transmise, 10-15 pagini de text ar constitui un volum
decent, care să permită atingerea punctuală a tuturor cerințelor recomandate. Ca urmare, nu va fi preocuparea de bază
în cadrul procesului de evaluare acțiunea de a număra paginile (decât dacă sunt vizibil puține sau prea multe…).
Altfel, dacă lucrarea integrează punctual toate problemele de conținut trecute în revistă în acest document, va fi
considerată ca fiind în regulă.
 • Pe prima pagină (pagina de titlu) se vor trece obligatoriu şi exclusiv următoarele informaţii: universitatea,
facultatea, disciplina, numele şi prenumele studentului, anul şi grupa, titlul proiectului, data predării (zi/lună/an).

• Bibliografia va fi redactată conform standardelor APA (American Psychological Association), ca în exemplele

oferite la punctul IV, respectând cerinţele descrise la acelaşi punct.

• Anexele pot conţine scalele / probele utilizate, ilustraţii suplimentare, tabele cu un volum mai ridicat, prelucrări
preliminarii (dacă este cazul), alte materiale relevante pentru studiul întreprins.

II. Stilul şi limbajul de redactare

Proiectul trebuie redactat într-un limbaj academic impersonal, caracteristic lucrărilor de cercetare. Nu sunt admise
greşelile gramaticale de redactare (acord, punctuaţie, lexic etc). Ideile prezentate trebuie să decurgă logic şi coerent
din cele anterioare. Relaţia dintre idei trebuie să fie clară. Întregul proiect trebuie să fie coerent.

Se vor respecta regulile esenţiale de redactate pe calculator a documentelor:

• Proiectul se scrie cu diacritice (ăîşţâ)

• După punct, virgulă, două puncte se lasă 1 spaţiu. Ex: Str. Simion Bărnuţiu nr. 33
• Nu se lasă spaţiu înainte de virgulă (,), punct (.), două puncte (:), semn de exclamaţie (!), semnul întrebării (?)
• Înainte de paranteză se lasă spaţiu, dar nu şi între interiorul parantezei şi text. Ex: (aşa se procedează), ( nu aşa )

III. Citarea bibliografică

Toate sursele bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, sunt proprietatea intelectuală a
autorilor sau instituţiei care au produs sau sub auspiciile căreia s-au elaborate și publicat acele materiale. Prin urmare,
autorul proiectului trebuie să citeze în mod corect toate sursele incluse în proiect, inclusiv figurile, tabelele,
ilustraţiile, diagramele etc. Se citează nu doar preluarea unor fraze de la alţi autori, dar şi se recurge și la parafrazarea
şi sumarizarea ideilor exprimate de aceştia. Eludarea acestor norme etice poartă numele de plagiat.
Sursa citată se indică astfel:
Dupa 1950, litoralul românesc al Mării Negre s-a dezvoltat într-un ritm susținut (Popescu, 2016).
sau Popescu (2016) susține ca stațiunile litorale românești nu au urmat modelul de evoluție al stațiunilor
litorale mediteraneene…

Toate sursele bibliografice incluse în lucrare trebuie să se regăsească în lista bibliografică finală, după cum toţi
autorii incluşi în lista bibliografică trebuie să fie inseraţi în textul lucrării!!!
Preluarea identică a unei fraze sau a unui paragraf (citare directă) va fi citată prin indicarea inclusiv a paginii din
sursa utilizată, dar şi prin ghilimele şi forma italică a literelor.
De exemplu:
“Jshxahhkjshx jshxjashdjdh jh uiecbowhd hwuh, dshdudh“ (Popescu, 2016: 234).
Atentie!!! Copierea unor propoziții fără ghilimelele de rigoare este considerat plagiat. Pe de alta parte, lucrarea nici
nu trebuie sa devină o colecție de citate directe. Care ar mai fi rolul vostru în aceasta situatie? În cele mai multe
cazuri citatele directe nu sunt necesare; se recomandă parafrazarea și/sau preluarea ideii sau a informației, dar nu a
întregii propoziții. Citarea directă este necesară doar atunci când o expresie, o propoziție (sau un întreg paragraf) este
scrisă atât de frumos (într-o manieră deosebită, ieșită din comun) încât prin parafrazare s-ar pierde din înțelesul sau
“poezia“ ei. O altă situație în care este necesară folosirea citatelor directe este atunci când folosiți interviul (sau o altă
metodă calitativă) ca metodă principală de investigare a problemei. În această situație este, bineînțeles, necesar să
citați din cele spuse de persoanele intervievate pentru a ilustra problemele semnalate.

Se va utiliza un singur stil de citare bibliografică, cel al APA (daca vă place un alt stil mai mult puteți să îl utilizați pe
acela, respectiv cel din Ghidul de elaborare al lucrărior de licență postat pe site-ul facultății noastre, la Pagina
studentului pe care ar fi trebuit să îl utilizați la tehnoredactarea lucrării voastre de disertație), dar trebuie să fiți
consecvenți (încercați să nu faceți un ”talmeș-balmeș” amestecând diverse stiluri de citare!).
 În cazul în care lucrarea are doi autori, în text se folosește ”formula” Popescu și Ionescu (2017) sau Popescu &
Ionescu (2015).
În cazul în care sunt 3 sau mai mulți autori, în text se citeaza Popescu s.a. sau Popescu și colab. (echivalent cu
Popescu et al. în literatura internațională).
Numele revistei sau a cărţii din care a fost preluată ideea se va scrie cu litere italice. Pentru sursele preluate de
pe internet, vor fi notate adresele de pagină web. În bibliografia finală, acestea trebuie să se regăsească în finalul
listei. Pentru ilustrare, vezi exemplele de mai jos.

Exemple:
Landy, F.J., & Conte, J.F. (2004). Work in the 21st century: an introduction to industrial and organizational
psychology. NY: McGraw-Hill Companies, Inc.
Springer, T., Lohr, N. E., Buchtel, H. A., & Silk, K. R. (1995). A preliminary report of short-term
cognitive-behavioral group therapy for inpatients with personality disorders. Journal of Psychotherapy Practice and
Research, 5, 57-71.
Stephens, J. H., & Parks, S. L. (1981). Behavior therapy of personality disorders. In J. R. Lion (ed.), Personality
Disorders: Diagnosis and Management, 2nd ed. Baltimore, MD: Williams & Wilkins.

IV. Structura lucrării

În mod normal, proiectul trebuie să includă următoarele subtitluri:

1. Introducere
 Puteți să începeți cu o informație interesantă referitoare la stațiunea voastră pentru a capta atenția cititorului
și a-l face sa își dorească să citească și restul lucrării.
 Puteți include aici și motivul pentru care ați ales stațiunea respectivă pentru proiectul de semestru: poate a
fost prima stațiune în care ați mers cu părinții în urmă cu 20 de ani sau poate ați fost impresionați de ceva când ați
vizitat-o, sau poate nu ați fost niciodată acolo dar întotdeauna v-ați dorit să o vizitați (includeți motivul) sau poate
stațiunea voastră are ceva deosebit față de alte stațiuni etc.
 Introducerea trebuie să conțină și problema pe care vreți să o rezolvați în acest proiect, sau, dacă vreți,
scopul lucrării. În acest caz, scopul lucrării este să modelați evoluția stațiunii X.
 Introducerea trebuie, de asemenea să conțină întrebările la care doriți să răspundeți în această lucrare, de
exemplu:
> cum a evoluat în timp stațiunea X?
> în ce masură această evoluție este conformă cu modelele de evoluție (din România sau din străinătate)
regăsite în cadrul analizei literaturii de specialitate?
> dacă există diferențe majore, cum s-ar putea explica acestea?
> pe baza consultării altor cazuri descrise în literatura de specialitate, cum credeți că va evolua stațiunea în
viitorul apropiat?
> dacă stațiunea a intrat într-un declin vizibil (sau credeți că va intra în curând), cum s-ar putea stopa acest
fenomen (sau cum ar putea fi inversat, daca deja e în declin)? etc.
2. Metodologie
În cadrul acestui subcapitol, descrieți metodele pe care le-ați folosit pentru a răspunde la întrebările pe care
le-ați pus. În principal, lucrările voastre se vor baza pe surse secundare (bibliografice). Alte metode pe care le puteți
folosi sunt:
 Analiza hărților vechi și noi;
 Analiza fotografiilor vechi și noi;
 Documentare pe teren (dacă este prosibil);
 Interviuri cu persoane care au vizitat stațiunea în trecut (pot fi și membrii familiei, prieteni, vecini etc.);
  Analiza site-urilor web (istoricul stațiunii, al hotelurilor, al diferitelor obiective sau zone simbol, clădiri cu
rezonanță istorică și valoare arhitecturală deosebită etc.);
 Analiza unor recenzii pe booking.com; TripAdvisor, Airbnb etc.
 Alte metode: fiți creativi!
3. Trecerea in revista a literaturii de specialitate (“literature review“, în limba engleză).

Partea teoretică a problemei studiate nu trebuie să depăşească 50% din numărul de pagini al proiectului.

Această parte a proiectului realizează o evaluare critică a literaturii de specialitate relevantă pentru tema cercetată. Se
vor prezenta principalele teorii / modele explicative, indicând dezvoltarea şi progresul adus de cercetările recente,
precum şi posibilele lacune sau limite. Trecerea în revistă a literaturii va fi realizată după un criteriu explicit
menţionat, care poate fi cronologic, tematic sau de altă natură.

Această parte a proiectului trebuie să demonstreze capacitatea candidatului de a selecta cele mai relevante surse
bibliografice, de a le citi şi analiza critic, de a-şi formula propriul punct de vedere asupra subiectului studiat.

Așezarea geografică și caracteristicile fizico-geografice, istorice și socio-umane ale stațiunii

Aici puneti accent pe acele elemente care au contribuit la apariția și dezvoltarea stațiunii: valențele atractive ale
reliefului, climatul specific (bioclimat), existența apelor minerale, al componentei biogeografice etc. Nu e nevoie sa
începeți de la Big Bang și formarea universului sau de la Adam și Eva, ci punctați doar acele elemente care sunt
importante.

4. Analiza și rezultate

Aceasta este cea mai importantă parte a lucrării voastre!

Partea aplicată va conţine prezentarea unui studiu de caz și anume, evoluția istorică a unei stațiuni din
Romania (stațiunea pe care v-ați ales-o).
Puteți împărți evoluția stațiunii pe perioade. Urmariți factorii care au influențat situația stațiunii în fiecare din aceste
perioade; Prin ce s-a caracterizat fiecare perioadă?

5. Discutarea rezultatelor

Aici discutați rezultatele pe care le-ați obtinut în contextul literaturii de specialitate.

 În ce masură rezultatele voastre confirmă sau nu modelele existente în literatura de specialitate?

 Cum a evoluat stațiunea voastră față de alte stațiuni similare (din țară sau strainătate)?

 Dacă a avut o evoluție diferită, de ce s-a consemnat asta?

 Pe baza evoluției altor stațiuni similare și a datelor pe care le dețineți despre stațiunea voastră, cum credeți
ca vă evolua stațiunea în viitor?

6. Concluzii si recomandari

Aici faceți un scurt rezumat cu întrebările pe care vi le-ați pus și răspunsurile pe care le-ati obținut în urma
acestui studiu.

Tot aici puteți face recomandări în ceea ce privește măsurile care ar trebui luate pentru ca stațiunea analizată în
studiul vostru să nu intre în declin și a continua să se dezvolte, sau, dacă a intrat deja în declin, să identificați și
precizați măsurile care ar trebui luate pentru a ieși din declin și a se repoziționa pe o traiectorie evolutivă ascendentă.