Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Structura lucrării de licenţă

Realizarea lucrării de licenţă este o metodă de evaluare a competenţelor dobândite de


studenţi pe parcursul facultăţii. Prin această lucrare studenţii vor dovedi că stăpânesc cunoştinţe
generale şi specifice de psihologie, precum şi cunoştinţe referitoare la realizarea unei cercetări şi
redactarea raportului final al acestei cercetări, adică lucrarea de faţă.
O lucrare bună va respecta structura prezentată în continuare, va demonstra cunoştinţele
temeinice ale studentului despre subiectul abordat, va fi corectă din punctul de vedere al
metodologiei, al prelucrărilor statistice şi al inferenţelor şi argumentelor susţinute. De asemenea,
lucrarea trebuie să fie coerentă, să aibă o structură logică şi să respecte principiile redactării unei
lucrări ştiinţifice.
Studentului îi revine întreaga responsabilitate pentru realizarea cercetării şi redactarea
lucrării de licenţă în conformitate cu cerinţele prezentate în acest material. Nerespectarea acestor
cerinţe va atrage după sine penalităţi în ceea ce priveşte notarea lucrării.

Lucrarea de licenţă va avea următoarea structură:


1 Pagina de titlu
1 Cuprins
1 Rezumat
1 Capitolul I. Introducere
1 Capitolul II. Cadrul teoretic
1 Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării
1 Capitolul IV. Metodologia cercetării
1 Capitolul V. Prezentarea rezultatelor
1 Capitolul VI. Interpretarea rezultatelor. Concluzii.
11 Bibliografie
11 Anexe

Lucrarea va fi redactată pe calculator în format A4, având caractere Times New Roman
de 12 puncte, la un rând şi jumătate distanţă. Paginile vor fi numerotate în josul paginii la centru,
cu excepţia primei pagini care nu va fi numerotată. Marginile paginilor vor fi de 2,5 cm sus, jos şi
în dreapta, iar în stânga 3 cm. Fiecare capitol va începe pe o pagină nouă (doar capitolele, nu şi
subcapitolele). Subcapitolele vor fi numerotate cu numere arabe: 1.1, 1.2, 2.1, 2.1.1, 2.1.2, 2.2 şi
aşa mai departe.

În continuare vor fi detaliate cerinţele pentru fiecare dintre aceste părţi ale lucrării:

1. Pagina de titlu

Coperta cartonată va cuprinde următoarele elemente:


 Numele universităţii, numele facultăţii şi numele specializării – în stânga sus
 LUCRARE DE LICENŢĂ – la mijloc
 Numele autorului (studentului) – jos dreapta
 Numele coordonatorului – jos stânga
 Luna şi anul susţinerii lucrării – jos centru (cel mai jos)
Pagina de titlu (prima pagină) va cuprinde următoarele elemente:
 Numele universităţii, numele facultăţii şi numele specializării – în stânga sus
 Numele lucrării – la mijloc
 Numele autorului (studentului) – jos dreapta
 Numele coordonatorului – jos stânga
 Luna şi anul susţinerii lucrării – jos centru (cel mai jos)
Pentru exemple vezi Anexa I (coperta cartonată) şi Anexa II (pagina de titlu).

2. Cuprinsul

Cuprinsul va include toate elementele lucrării, începând cu „Rezumatul” şi continuând cu


capitolele şi subcapitolele numerotate ale lucrării, inclusiv „Bibliografia”. În dreptul fiecărei părţi
din lucrare se notează pagina la care se regăseşte.

3. Rezumatul

În ordinea redactării lucrării de licenţă, „Rezumatul” se scrie ultimul. Acesta cuprinde,


după cum îi spune şi numele, un rezumat de un sfert de pagină a tot ceea ce cuprinde lucrarea de
licenţă. El va include: obiectivele lucrării, pricipalele teorii şi modele teoretice pe care s-a bazat
cercetarea, principalele rezultate şi concluziile cercetării. În total rezumatul va conţine 150-250 de
cuvinte.

4. Capitolul I. Introducerea

Introducerea va avea o lungime de aproximativ 3 pagini (nu mai mult de 5 pagini). În


această introducere se va prezenta motivaţia temeinică studierii temei propuse, o trecere în revistă
a teoriilor, rezultatelor şi dificultăţilor din studiile anterioare. Introducerea se va încheia cu
întrebarea cercetării şi prezentarea obiectivelor specifice, care decurg logic din stadiul actual al
cercetărilor în domeniu. O bună introducere va răspunde următoarelor întrebări:
 Care este problema studiată?
 Care este nivelul de cunoştinţe la momentul actual în domeniul investigat?
 Care sunt ipotezele/ obiectivele specifice referitoare la problema studiată?
 Ce implicaţii teoretice are studiul realizat şi cum va influenţa el cunoaşterea în
domeniu?

5. Capitolul II. Cadrul teoretic

Cadrul teoretic al lucrării va cuprinde prezentarea critică a literaturii de specialitate din


domeniul investigat şi nu va depăşi 50% din dimensiunile întregii lucrări de licenţă (aproximativ
30 de pagini). În acestă parte se va prezenta istoricul problemei studiate, definirea principalelor
concepte, teoriile şi modelele teoretice ale acestor concepte. Selecţia teoriilor prezentate se va
face ţinând cont de actualitatea şi de importanţa acestora, precum şi de relavanţa lor pentru
problema studiată. Prezentarea aspectelor teoretice nu se va face sub forma unei simple înşiruiri,
ci analizând critic teoriile prezentate din perspectiva întrebărilor cercetării.
De ce se ţine cont în realizarea cadrului teoretic (Chelcea, 2005, p. 80):
 „Să identificăm şi să discutăm studiile cele mai relevante în legătură cu tema care ne
preocupă.
 Să includem cât mai multe materiale moderne, de ultimă oră.
 Să acordăm atenţie detaliilor, cum ar fi transcrierea numelor proprii.
 Să încercăm să fim reflexivi, să examinăm bias-urile noastre şi să le clarificăm.
 Să evaluăm critic materialele consultate şi să arătăm cum le-am analizat.
 Să dăm citate şi exemple pentru a justifica evaluările şi analizele făcute.
 Să fim analitici, evaluativi şi critici faţă de literatura consultată.
 Să orientăm informaţiile obşinute prin trecerea în revistă a literaturii de specialitate.
 Să facem lizibilă trecerea în revistă a literaturii prin claritate şi coerenţă, procedând
sistematic.”
Ce nu se face în realizarea cadrului teoretic (Chelcea, 2005, p. 80):
1 „Să nu omitem lucrările clasice sau relevante din domeniu.
1 Să nu discutăm lucrări depăşite, vechi, neactuale.
1 Să nu scriem incorect numele autorilor sau să greşim datele bibliografice.
1 Să nu utilizăm termeni afectogeni sau concepte fără a le defini.
1 Să nu facem apel la termenii din jargon şi la un limbaj discriminatoriu pentru a
justifica puncte de vedere limitate.
1 Să nu înşirăm idei fără să le comentăm: o listă nu echivalează cu trecerea în revistă a
literaturii problemei.
1 Să nu acceptăm orice punct de vedere sau credinţă ce se regăseşte în literatura
consultată.
1 Să nu descriem doar conţinutul lucrării citite, fără a-l evalua.
1 Să nu includem informaţii necontrolate, inexacte.
11 Să nu transcriem incorect termenii, în special paronimele.
11 Să nu utilizăm un limbaj pretenţios.”

Ultimul subcapitol al cadrului teoretic trebuie să facă legătura dintre partea teoretică şi
partea practică. Aici se vor prezenta concluziile analizei teoretice, problema abordată (care rezultă
în urma analizei teoretice şi a observaţiilor) şi soluţia propusă pentru a răspunde la întrebarea
cercetării.

Evitarea plagiatului!!!

Este foarte importantă evitarea copierii textelor sau a unor fragmente de text fără a pune
ghilimele şi fără a face trimitere la autorul căruia îi aparţin. După cum spune Chelcea (2005): „A
plagia înseamnă a fura. Şi furtul se pedepseşte. Inclusiv furtul intelectual.”
De asemenea, este foarte important ca atunci când se prezintă ideile unui autor să se facă
referire la acesta, trecându-se în paranteză numele şi anul apariţiei lucrării la care se face referire.
De exemplu:
1 Unii autori consideră că plagiatul este un furt intelectual (Chelcea, 2005)... sau
1 Chelcea (2005) consideră că plagiatul este un furt intelectual.
Dacă aceleaşi idei se regăsesc la mai mulţi autori aceştia sunt toţi menţionaţi în paranteze,
împreună cu anul apariţiei lucrării la care se face referire. De exemplu:
1 Unii autori consideră că plagiatul este un furt intelectual (Chelcea, 2005; Ionescu &
Popescu, 1999; Martinescu, 2001; Cutărescu et al, 2007).

6. Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării

Obiectivele şi ipotezele trebuie să decurgă logic din cele prezentate în ultimul subcapitol
al cadrului teoretic. Acestea trebuie să fie clar formulate. Se vor prezenta aici obiectivele generale
şi cele specifice. Ipotezele vor fi prezentate explicit (la nivel operaţional).
7. Capitolul IV. Metodologia cercetării

În capitolul de metodologie se vor prezenta: designul cercetării, subiecţii (participanţii),


instumentele utilizate şi procedura de lucru. Alegerea metodelor folosite trebuie să fie justificată
de întrebarea cercetării, nivelul cunoştinţelor teoretice şi obiectivele propuse.
În cazul studiilor cantitative, pentru fiecare studiu în parte, în cadrul designului
cercetării, se vor prezenta:
 Ipotezele de lucru
 Variabilele implicate
 Tipul de design
În cazul studiilor calitative se va insista pe descrierea şi justificarea metodei/ metodelor
alese, modul de colectare şi analiză a datelor, planul de eşantionare şi reprezentativitatea
eşantionului. Se vor discuta punctele tari şi punctele slabe ale metodelor utilizate. De asemenea,
se vor menţiona strategiile şi metodele folosite pentru a asigura validitatea datelor colectate şi a
inferenţelor realizate.

8. Capitolul V. Prezentarea rezultatelor

La începutul acestui capitol se vor prezenta pe scurt metodele de analiză a datelor


utilizate în funcţie de natura studiului: cantitativă sau calitativă. Este bine ca prezentarea
rezultatelor să se facă în ordinea ipotezelor cercetării.
Studiile cantitative. Se vor prezenta rezultatele descriptive şi rezultatele inferenţiale
obţinute. Tabelele vor fi numerotate şi vor avea un titlu, care va fi trecut deasupra tabelului.

Exemplu:

Graficele, imaginile vor fi numerotate şi vor avea un titlu, care va fi trecut sub figură,
după cum este exemplificat mai jos:

20

18

16

14
severitatea durerii
12 interferenţă
controlul asupra vieţii
10
distresul emoţional

8 suportul social
MPI
6

0
represivi senzitivi

Figura 3. Diferenţele dintre pacienţii represivi şi pacienţii senzitivi în cazul scalelor


chestionarului de evaluare multiplă a durerii şi a scorului total

Toate informaţiile/ rezultatele prezentate în tabele şi în grafice vor fi exprimate şi în


cuvinte. În această parte a lucrării nu se vor face aprecieri evaluative asupra rezultatelor. Se vor
prezenta doar rezultatele obţinute în modul cel mai neutru posibil.

Studiile calitative. Prezentarea rezultatele studiilor calitative va urma aceeaşi ordine a


ipotezelor cercetării. Se vor prezenta cât mai neutru posibil toate rezultatele nesecesare pentru
susţinerea concluziilor. Se vor preciza anexele în care sunt prezentate informaţii relevante, cum ar
fi transcrierea interviurilor, ghidul interviului etc. Dacă această parte poate să fie mai redusă în
cazul studiilor calitative, ea va fi compensată de partea de interpretare, unde toate afirmaţiile vor
fi argumentate cu dovezi.

9. Capitolul VI. Interpretarea rezultatelor. Concluzii.

Rezultatele sunt interpretate în primul rând cantitativ, apoi calitativ. Interpretarea


cantitativă presupune să se prezinte ce înseamnă rezultatele obţinute, care au fost prezentate
anterior.
După interpretarea cantitativă se trece la interpretarea calitativă. Aceasta presupune să se
explice cum rezultatele obţinute susţin ipotezele cercetării. De asemenea, aici se discută în ce
măsură rezultatele obţinute sunt conforme cu rezultatele altor studii sau cu modelele teoretice
prezentate în cadrul teoretic. În cazul în care ipotezele nu au fost susţinute de rezultatele cercetării
se prezintă factorii care puteau să intervină sau sursele de eroare care nu au fost anticipate.
Este important să se prezinte contribuţiile propriei cercetări la dezvoltarea teoretică sau
practivă a cunoaşterii în domeniul investigat. De asemenea, se sugerează să se prezinte posibilităţi
de continuare a cercetării.

10. Bibliografia

Bibliografia se notează după standardele APA.


 În cazul unei cărţi:

Chelcea, S. (2005). Cum să redactăm (o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol


ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane). Bucureşti: Editura comunicare.ro

 În cazul unui capitol:

Sîrbu, C. (2001). Evaluarea durerii orale şi cranio- faciale, în Rotaru, Al. (coord.) Implicaţii
multidisciplinare în durerea orală şi cranio- facială. Cluj- Napoca : Clusium
Schwartzer, R.; Schwartzer, C. (1996). A critical survey of coping instruments. În M. Zeidner &
N.S. Endler (eds.) Handbook of coping. New- York: Weily
 În cazul unui articol:

Young, L.D.; Allin, J.M. (1992). Repression- sensitization differences in recovery from learned
helplessness. Journal of General Psychology, vol. 119, p. 135
Strahl, C.; Kleinknecht, R.A.; Dinnel, D.L. (2000). The role of pain anxiety, coping, and pain
self-efficacy in rheumatoid arthritis patient functioning, Behaviour Research and Therapy. vol.
38, p. 863

11. Anexe

Anexele se numerotează şi primesc un titlu. Acestea sunt precedate de o listă a anexelor şi


pagina la care se regăseşte fiecare.