5.

Raport de cercetare de tipul lucrare de

absolvire: exigențe de elaborare, de redactare
și de prezentare - note curs

5. 1. Exigențe de elaborare
Alegerea temei/subiectului

O teză de licență este o experiență de muncă organizată,

metodică, o expunere de idei ordonate, desfășurate într-un
plan logic, corent. Este de dorit, de asemenea, pe o temă ce
reprezintă un subiect de real interes, preocupare și motivare
pentru candidat, o temă pe care candidatul să o poată face
bine. În acest fericit caz, câteva reguli pentru alegerea
subiectului, sunt de recomandat (vezi. U. Eco, 2000):

- “ca argumentul să răspundă intereselor candidatului;

- ca sursele la care se recurge să fie reperabile, adică
accsesibile din punct de vedere material candidatului;
- ca sursele la care recurge să fie manevrabile, adică
accesibile cultural, candidatului;
- ca tabloul metodologic al cercetării să fie accsesibil
experienței candidatului” (p.15-16).

1
 Pe o temă de natură istorică, doctrinară, ce ține de
actualitate, de natură descriptivă sau experimentală etc. teza
de licență trebuie să fie urmărită îndeaproape de profesorul
îndrumător, într-un continuu, util și benefic exercițiu de
scriere, de schimb de observații, de idei, de sfaturi și sugestii
pentru candidat. Să nu uităm, așa cum frumos subliniază U.
Eco (2004): “a scrie o teză este ca și cum ai scrie o carte,
este un exercițiu de comunicare care presupune existența
unui public: iar conducătorul științific este unuicul eșantion
de public competent de care dispune studentul pe parcursul
propriei lucrări” (p.28).

Documentarea

Realizarea unei lucrări de licență presupune o activitate

serioasă, de profundă și continuă documentare. Care sunt
sursele la care putem apela? Acestea pot fi numeroase și
diverse: cărți, studii, recenzii, literatură critică, documente,
evenimente, fenomene reale, anchete de teren.

Notă! Important de subliniat este ca, în limitele date de

caracaterul/obiectul cercetării, să facem distincția între
sursele primare și sursele secundare.

2
 U. Eco (2000), în interesanta lucrare “Cum se face o teză
de licență”, ne îndeamnă să reținem următoarele:

- “O sursă primară este ediția originală sau ediția

critică a operei în discuție.
- O traducere nu este o sursă – este un mod limitat,
ceva ce nu se găsete la îndemâna mea.
- O antologie nu este o sursă - îmi dă dpar ceea ce a
văzut acolo un altul.
- Dările de seamă făcute de alții, fie ele integrate cu
ample citate, nu sunt o sursă: sunt cel mult, surse de mâna a
doua.
- Nu trebuie să citați dintr-o sursă de mâna a doua,
pretinzând că ați studiat originalul!
- Nu adăugați la bibliografie titluri pe care nu le-ați
citit!”(p.62-64)

Organizarea informațiilor pe capitole

Fundamentarea teoretică a problemei studiate

Recomandăm ca în debutul părții teoretice, candidatul să
prezinte o sinteză a contribuțiilor teoretice remarcabile pe
tema propusă/de interes. Modalitatea în care sunt prezentate
3
acestea trebuie să pună în valoare capacitatea candidatului
de a construi o sinteză teoretică coerentă, unitară,
surprinzând datele semnficiative, cu relevanță pentru
subiectul în discuție, oferind astfel cititorului, o imagine de
ansamblu asupra contribuțiilor anterioare la acest subiect.
Pentru redactarea acestei părți de raport, putem urma
sugestiile propuse de Nicoleta Laura Popa (2009) în Ghidul
pentru Cercetarea Educației, coordonat de prof. L.
Antonesei (p.115):
Autoarea îndeamnă tinerii cercetători să selecteze riguros
și atent secvențele esențiale pentru tema propusă spre
analiză și cercetare. Mai apoi, găsind un bun echilibru între
prezentare generală, viziune de ansamblu și detalii în exces,
autorii trebuie să prezinte perspectivele teoretice
fundamentale regferitoare la problema, tema
studiată/abordată. Tot în această parte de lucrare, vor fi
precizate contribuțiile, elementele de noutate aduse prin
demersul de cercetare la contextul prezentat. O idee
importantă subliniată de autoare și pe care o reținem ca
atare: “Încheiați această secțiune a raportului prin
redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concept și
suportul explicativ al demersului” (p.115).

4
 Partea de lucrare ce vizează cadrul teoretic
fundamental nu trebuie să depășească 50% din totalul
lucrării.

Elemente de metodologia/design-ul cercetării

Pentru ca o cercetare să aibă credibilitate, ea trebuie să

dispună de o descriere riguroasă a designului cercetării, fapt
ce va permite și analizarea cu rigurozitate a datelor
cercetării. Care sunt subpunctele acestui capitol important al
lucrării de licență/disertașie?

- Precizarea ipotezelor și obiectivelor cercetării.

Acestea vor conduce la aflarea modului de rezolvare a
problemei, prezentată teoretic în capitolul anterior.
Obiectivele se referă strict la acțiunile pe care le va realiza
cercetătorul în vederea investigării/studierii problemei.
Ipotezele se construiesc în constrangerile unor formulări
stabilite și trebuie să îndeplineasca condițiile de validitate
precizate în literatura de specialitate. Descrierea detaliată a
eșantionului. Se pot lua în considerare indicatori ce țin de
caracteristici demografice, profesionale, volumul
eșantionului etc.)

5
 - Descrierea metodelor de cercetare selectate.
- Prezentarea instrumentelor de cercetare – descrierea
fiecărui instrument în parte, menționarea modalităților de
aplicare a acestora.
- Prezentarea aparatului statistic ales pentru
prelucrarea datelor și argumentarea alegerilor făcute.
- Precizarea/stabilirea limitelor cercetării.

Analiza datelor de cercetare

În acest capitol, cercetătorul prezintă semnificația datelor
statistice și/sau a datelor calitative ale cercetării. Tot aici,
regăsim tabelele de date și figurile relevante ale datelor
deduse din prelucrare. Dacă se întâmplă ca datele
obinute/strânse să conducă și spre investigarea altor piste,
altor obiective sau ipoteze față de cele deja stabilite, atunci
acest lucru trebuie precizat în această secțiune a lucrării.
Rezultatele cercetării, în parte, vor primi explicații și vor
căpăta semnificații în raport cu contextele examinate dar și
cu studiile similare existente. Totodată, se propun soluții de
rezolvare, planuri de intervenție, idei amelioratoare.
Notă! Datele cercetării, organizate suplimentar în tabele
și grafice diverse, se vor atașa ca anexe ale lucrării.

6
 Formularea concluziilor

Concluziile se vor formula ca o sinteză a tuturor datelor

introduse, prelucrate și obținute din cercetare. De asemenea,
se vor preciza - prin reluare - limitele cercetării. Se vor
formula în această parte de final a lucrării, implicațiile
cercetării realizate, perspectivele pe care aceasta le deschid
spre noi direcții de cercetare.

Fără a fi numerotate, urmează alte două secțiuni în lucrare, și

anume Bibliografie și Anexe.

Notă! Pentru scrierea bibliografiei, a se vedea capitolul

dedicate acestei teme.

5.2. Exigențe de redactare

Pagina de titlu/Coperta interioară
Aceasta conține câteva elemente standard, cu valoare de
informație. Astfel: în partea de sus, numele universității,
numele facultății, numele programului specializării
absolvite. Centrat, numele lucrării. Mai jos, stînga/dreapta,
nunele absolventului și numele coordonatorului științific. În
partea de jos a paginii de titlu, sesiunea și anul absolvirii.

7
 Cuprinsul lucării

Cuprinsul este prezent la începutul lucrării și conține

toate numele capitolelor și subcapitolelor (puncte,
subpuncte) însoțite de precizarea paginației corespunzătoare
în/din text.

Modul de redactare
Iată cîteva idei interesante și foarte utile pentru tinerii
absolvenți, pe care ni le prezintă U. Eco (2000), și pe care le
preluăm, prezentându-le într-o formă condensată:

“Cui mă adresez?

Lucrarea trebuie gândită ca o carte care se adresează

mulțimii cititorilor sau doar conducătorului științific? Să
zicem, ne explică U. Eco (2000), că “o teză este o lucrare
care din motive ocazionale este adresată numai
conducătorului științific, dar care de fapt se presupune că va
fi citită și consultată de mulți alții...” (p.127). Rezultă că, în
primul rând, în lucrare trebuie definiți termenii/conceptele
care se folosesc De fapt, este un imperativ “a se defini toți
termenii tehnici folosiți drept categorii cheie ale discursului
nostru” (p.158).

8
 Mai apoi, trebuie ținut cont că cititorul nu a studiat pentru
lucrare așa cum am făcut noi. Așadar, lucrarea trebuie să
ofere informații și idei clare în legătură cu
temele/subiectele/personajele în discuție (p.158).

Cum se scrie?
U. Eco (2000) (ne) recomandă următoarele (vezi p.159-
168). Sintetizăm utilele sale idei și recomandări, astfel:

- “nu construiți fraze lungi;

- întotdeauna definiți un termen, atunci când îl

introduceți

- nu vă fie teamă să repetați de două ori subiectul frazei;

lăsați să se piardă de două ori multe pronume și
subordonate;

- luați-o uneori de la capăt, mai cu seamă atunci când

textul impune acest lucru;

- scrieți tot ce vă trece prin cap, dar numai la prima

redactare;

- folosiți conducătorul științific drept cobai (cu mult

înainte de depunerea lucrării, faceți astfel încât conducătorul

9
științific să citească rând pe rând, toate capitolele) și
reacționați pozitiv la reacțiile avizate ale acestuia.

- nu vă încăpățânați să începeți cu primul capitol, poate

sunteți pregătit/documentat pentru următorul capitol.

- se poate folosi un limbaj referential (acela în care

toate numele sunt numite cu numele lor obișnuit, care nu se
pretează la echivocuri) sau un limbaj figurat (Acela în care
se pot folosi metafore, artificii retorice etc.)” (după E. Eco,
2000, p.159-168).

Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra modului în

care trebuie întocmit și structurat un raport de cercetare,
funcție de tipul acestuia, Nicoleta Laura Popa (2009)
elaborează în capitolul Organizarea și prezentarea
informației. Raportul de cercetare. În: L. Antonesei
(coord.), Gid pentru cercetarea educației, o utilă o sinteză
de prezentarea secțiunilor specifice, astfel:

Secțiunea raportului Lucrar Lucrare

e de prezentată
absolvire la o
conferință
Pagina de titlu x x
Cuprins x

10
 Lista tabelelor x
Lista figurilor x
Rezumat/abstract x x
Introducerea (definirea x x
problemei, prezentarea sintetică a (detaliat) (succin
structurii, concepte-cheie) ct)
Sinteza literaturii de specialitate x x
relevante (detaliat) (succin
ct)
Obiective și ipoteze x X
Metodologie (participanți, x x
instrumente, metode de cercetare) (detaliat) (succin
ct)
Rezultate x x
(detaliat) (succin
ct)
Analiza rezultatelor x x
(detaliat) (succin
ct)
Concluzii x x
(detaliat) (succin
ct)
Bibliografie/referințe x X
bibliografice
Anexe x
(optio
nal)
(după Nicoleta Laura Popa, În: L. Antonesei (coord.), 2009, p.119)

5.3. Exigențe de prezentare

11
 Momentul susținerii în fața comisiei pentru obinerea
examneului de licență sau de disertație trebuie să rămână în
amintirea candidatului drept un moment de încununare a
muncii sale asidue, timp de un an de zile cel puțin, muncă de
documentare, de cercetare, de sistematizare de date, de
interpretare de elaborare, de redactare. Așadar, momentul
susținerii trebuie înțeles și abordat ca un prilej pentru
împărtășire, cu bucurie și cu mândrie, a muncii, a strădaniei
pentru realizarea unei lucrări a cărei temă a fost acceptată
sau aleasă chiar de candidat.

Iată câteva idei-sfaturi utile, pentru realizarea cu success

a acestui moment din examenul de licență/disertație (vezi
(vezi Z. Boathy, C. Sulea, (coord.), 2004, pp.143-146).

- Pentru început, important de știut este timpul acordat

prezentării. Conceperea și pregătirea prezentării orale se va
face funcție de dimensiunea timpului avut la dispoziție
pentru acest lucru. Și este bine să cunoaștem și să corelăm
correct
- Structurarea prezentării se va face cu claritate, cu
coerență, dovedind membrilor comisiei că absolventul

12
stăpânește conținutul atât în partea teoretică, cât și în cea
practice-aplicativă.
- Este de dorit ca absolventul să se pregăteasca în
egală măsură pentru o prezentare liberă, orală dar și pentru o
prezentare susținută de un document Power-Point.
- În ambele situații, prezentarea trebuie să cuprindă
următoarele etape/slide-uri:
o - Tema lucrării și structura cuprinsului (se
oferă prin aceasta, o imagine de ansamblu asupra
modului de abordare a subiectului)
o - Motivația alegerii temei
o - Prezentarea fiecărui capitol în parte.
o - Capitolul teoretic se va prezenta de o
manieră concise, lămuritoare asupra modului în care s-
a realizat munca de documentare, studiere și selectare
a literaturii de specialitate.
o - Prezentarea capitolului dedicat designului
cercetării. Un prim slide va fi alocat prezentării
obiectivelor și ipotezelor cercetării. Se vor prezenta și
se vor descrie structura și caracteristicile eșantionului.

13
 De asemenea, se vor prezenta metodele și
instrumentele de cercetare selecționate.
o Prezentarea capitolului dedicat analizelor și
comentariilor datelor de cercetare. Este recomandată
prezentarea datelor sub formă tabelară sau sub formă
grafică, de o manieră sugestivă. Aceste date vor fi
explicate oral de cître candidat. De asemenea, este
dorit raportarea rezultatelor obținute la ipotezele și
obiectivele formulate, deci analizarea acestora în
relație cu ipotezele.
o Prezentarea concluziilor. Sunt prezentate
explicit concluziile formulate, prin reluarea pe scurt a
analizei ipotezelor și rezultatelor obținute. Sunt
explicate concluziile, implicațiile lor.

Notă! Se prezintă pe slide-uri idei, chiar cuvinte cheie.

Nu scrieți textul în întregime pe slide-uri! Un slide va
conține maxim 10 rânduri, scrise la o dimensiune care să
poată asigura lectura în sala de clasă (deci de o dimensiune
de cel putin 20). Scrisul se va realiza pe un fond care să
asigure un bun contrast vizual, cromatic. Candidatul se va
poziționa cu fața la comisia căreia I se adresează, utilizând

14
prezentarea Power Point doar ca support. Candidatul va
dovedi prin explicațiile, argumentele și comentariile pe care
le face, că stăpânește conținuturile și va fi capabil să
răspundă întrebărilor membrilor comisiei, să stabileasca
punctele tari dar și limitele dmersului de cercetare prezentat.
(idem., pp.143-146).

15