PROIECT DE LECŢIE

Disciplina: Limba şi literatura română

Clasa: a X-a
Titlul lecției: romanul interbelic Ion de Liviu Rebreanu;
Subiectul lecției: Delimitarea surselor conflictelor principale ale romanului (conflictul
social și cel de natură psihologică);
Tipul lecției: lecție de consolidare a cunoștințelor.
Profesor: Cîrjan Adriana

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor,
în diverse situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.2.recunoaşterea şi compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora ;

2.3.identificarea particularităţilor specifice ale limbajului în textele epice studiate;

2.4.aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi discutarea textelor narative;

3.1.susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
1. Precizeze tema romanului şi structura compoziţională a acestuia;
2. Analizeze conflictele din interiorul romanului şi să identifice conflictul central al
acestuia;

3
 3. Să identifice trăsăturile personajului principal, Ion, măcinat de cele două patimi.

RESURSE EDUCAŢIONALE:
1. Romanul Ion de Liviu Rebreanu;
2. Capacităţile receptive ale elevilor clasei a X-a;
3. Timp de lucru: 50 de min.

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Metode şi procedee: metoda piramidei, învăţarea prin descoperire, problematizarea,

studiul textului literar.
2. Modalităţi de evaluare: evaluare frontală, formativă, evaluare prin calificative.
3. Mijloace didactice:
a. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti,
2004.
b. Fişe cu extrase din opera literară în dezbatere.
4. Material bibliografic:
a. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

I. Organizarea clasei:
a. Stabilirea ordinii;
b. Notarea absenţelor.
II. Verificarea temei: elevii au avut de realizat fişe de lectură în care să surprindă
portretul lui Ion măcinat de patima pentru pământ şi de iubirea pentru Florica.
III. Actualizarea unor cunoştinţe şi impresii de lectură: folosindu-se
conversaţia şi explicaţia dirijată, elevii sunt solicitaţi să prezinte:
a. Geneza romanului;
b. Subiectul romanului;
c. Tema şi structura compoziţională a romanului;

4
 IV.Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale: Profesorul scrie la
tablă subiectul lecţiei Delimitarea surselor conflictelor principale ale romanului (conflictul
social și cel de natură psihologică) şi precizează obiectivele operaţionale urmărite.
V.Dirijarea învăţării: pentru a delimita conflictul central al romanului se va utiliza
metoda piramidei. Este o metodă de predare învățare activă, având la bază împletirea
activitații individuale cu cea de cooperare, în cadrul grupurilor;
Constă în încorporarea activității fiecăriu membru al colectivului într-un demers
colectiv mai amplu, menit să ducă la soluționarea unei sarcini sau a unei probleme.

Desfășurarea etapelor de lucru:

a. Faza introductivă: Profesorul prezintă elevilor subiectul lecției Delimitarea surselor
conflictelor principale ale romanului, expune datele problemei în cauză și propune elevilor o
listă cu 6 cugetări, aflate în legătură cu tema abordată.
Principala sarcină a elevilor este identificarea conflictului central al romanului pornind de
la cele 6 cugetări:
C1- conflictul social între Ion și Vasile Baciu;
C2- lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează;
dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate;
C3- conflictul între Ion și Vasile Baciu;
C4- conflictul interior între glasul pământului și glasul iubirii;
C5- conflictul tragic dintre om și pământul stihie;
C6- conflictul între părintele Belciug și învățătorul Herdelea.
b. Faza muncii individuale: elevii lucrează individual la identificarea conflictului
central al romanului pornind de la cele 6 cugetări anunțate de profesor. După cinci minute
timpul expiră și sunt alese trei cugetări pentru care vor pleda.
C2 - lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează
dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate;
C4 - conflictul interior între glasul pământului și glasul iubirii;
C5 - conflictul tragic dintre om și pământul stihie.
c. Faza lucrului în perechi mici: elevii formează grupe de câte doi pentru a discuta
rezultatele individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale
din partea colegilor și se notează dacă apar altele noi. Din cele trei cugetări, prin discuții și
negocieri elevii vor alege doar două pentru care să pledeze:
C2 - lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează
dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate;

5
 C5 - conflictul tragic dintre om și pământul stihie.
d. Faza reuniunii în grupuri mai mari: elevii alcătuiesc două grupe egale ca
participanți și se discută despre soluțiile la care s-a ajuns. Vor răspunde la întrebările rămase
nesoluționate și vor încerca să aleagă o singură cugetare aducând argumente pertinente în
sprijinul ideii susținute.
e. Faza raportării soluțiilor în colectiv: toți elevii clasei reuniți analizează și
concluzionează asupra cugetărilor alese. Se realizează o piramidă la tablă care ilustrează toate
etapele parcurgerii celor șase cugetări. Profesorul devine un mediator care încurajează și ajută
elevii să-și exprime propriile opinii.
f. Faza decizională: în urma expunerii argumentelor pro și contra și a dezbaterii
acestora, elevii votează soluția finală și anume: conflictul central al romanului este lupta
pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează dreptul
indivizilor de a fi respectați în comunitate.

VI. Evaluarea formativă: are loc permanent pe parcursul lecţiei.

VII. Asigurarea retenţiei şi atransferului: Realizează un eseu de aproximativ 600 de
cuvinte în care să prezinţi conflictul central al romanului Ion de Liviu Rebreanu.