METODE ACTIVE DE FORMARE A

GÂNDIRII CRITICE LA ELEVII DIN

CICLUL PRIMAR

Realizat de:
INSTIT. I ELENA ROXANA
VIŞAN
ŞC. B.P.HAŞDEU CÂMPINA
 “Gândirea critică este o condiţie şi o modalitate de
realizare a învăţării eficiente cu rol esenţial în dezvoltarea
personalităţii individului.
Elevii trebuie să-şi spună unii altora şi să spună lumii ceea ce
ştiu pentru a afla ce ştiu. Spunând vor învăţa, vor interpreta
lumea, aşa cum o văd ei pentru noi, ceilalţi”
Judith Renyi
 INTRODUCERE

Într-o lume în schimbare accelerată, într-o societate

democratică şi deschisă, în care informaţia se perimează rapid,
oamenii trebuie să înveţe să discearnă între ce este important sau
nu, între ceea ce are valoare şi utilitate practică şi ceea ce nu
posedă astfel de calităţi, să respingă argumentat informaţiile
false, irelevante, inutile şi să le reţină pe cele adevărate ,
relevante, utile. Asta înseamnă că ei trebuie să gândească critic,
creativ, constructiv, eficient.
Gândirea critică este un proces complex care începe cu
asimilarea de cunoştinţe, cu dobândirea unor operaţii şi procedee
mintale de procesare a informaţiilor, continuă cu formarea unor
credinţe şi convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii
şi se finalizează prin manifestarea unor comportamente
adaptative adecvate şi eficiente.
Nu toate cunoştinţele sunt utile şi valoroase. Cunoştinţele
au valoare când sunt înţelese şi se dovedesc a fi utile în rezolvarea
problemelor de viaţă putând fi aplicate în practică în mod creativ,
constructiv, critic.
 A gândi critic înseamnă:
.
1. A deţine cunoştinţe valoroase şi
utile şi a avea convingeri şi
credinţe întemeiate pe acestea;
2. Aţi forma opinii independente şi
a accepta ca ele să fie supuse
evaluării;
3. A supune propriile idei şi ale
altora unui scepticism
constructiv, cu scop de
fundamentare;
4. A construi argumente suficiente
care să confere consistenţă
propriilor opinii;
5. A manifesta flexibilitate,
toleranţă şi respect faţă de
ideile altora, a le accepta sau
a le respinge pe bază de
argumente;
6. A participa activ la elaborarea
unor soluţii, a colabora şi
coopera constructiv pentru
rezolvarea oricăror probleme
de viaţă;
7. A învăţa cum să gândeşti
eficient, evaluând şi testând
mai multe soluţii posibile;
 A gândi critic este o capacitate care trebuie
încurajată şi dezvoltată într-un mediu de învăţare adecvat, în
condiţii specifice procesului instructiv educativ după cum
urmează:
Crearea unor situaţii de Implicarea activă a elevilor în
învăţare, a unor ocazii pentru ca realizarea învăţării, prin
elevii să-şi exerseze procesul confruntarea de idei, prin
gândirii critice şi alocarea colaborare şi cooperare
timpului necesar pentru aceasta; pentru a găsi soluţii adecvate;
Încurajarea elevilor să Convingerea elevilor că nu
gândească independent şi să riscă să fie ridiculizaţi pentru
reflecteze; opiniile exprimate;
Acceptarea diversităţii de opinii
şi idei; Aprecierea pozitivă a gândirii
critice, manifestată în orice
Încrederea în capacitatea situaţie;
fiecărui elev de a gândi în mod
critic ; Aplicarea unor metode active
de stimulare şi formare a
gândirii critice;
 Cerinţa primordială a educaţiei progresiste este de a asigura o
metodologie diversificată, bazată pe şi de muncă interdependentă, cu activităţile
de cooperare, de învăţare interactivă.
Printre acestea se numără metodele interactive ale şcolii europene
receptate ca mijloace şi tehnici de învăţare prin care se formează priceperile,
deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra mediului, de a folosi
roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare dezvoltând
personalitatea şi formând caracterul. Aceste metode fac parte din “Teoria
Inteligenţelor multiple” ale lui Howard Gardner ce urmăresc formarea şi
dezvoltarea deprinderilor:

• verbal- lingvistice ( a cuvintelor); Lb.lit rom.

• logico- matematice ( raţiunii) ; Matematică
• Vizual –spaţială ( imaginile) Ed.plastic/ Ab. practice
• Muzical-ritmică ( ton, ritm, timbru);Ed.muzicală
• corporal-kinestezică (a corpului);Ed. fizică
• interpersonală ( interacţiunilor sociale);
• intrapersonală ( autocunoaşterii);
• naturalistă ( tiparelor, regularităţilor şi a comportamentelor);
 Ştiu / Vreau să ştiu /Am învăţat

• Accesarea 3etape: Ştiu Vreau să Am învăţat

• Ceea ce ştiu elevii ştiu
• Ceea ce se doreşte a se învăţa
• Reactualizarea a ceea ce s-a
învăţat
• Notaţi în tabelul alăturat timp de
5 minute ceea ce ştiţi şi ceea ce
vreţi să aflaţi despre apă/ hârtie/
poluare.
• Elevii completează individual în
caiete primele două rubrici.
• Se vor grupa câte doi, după
modul de aşezare în bănci, şi îşi
vor reaminti împreună
cunoştinţele,
• După expirarea timpului, se va
citi lecţia, se va face analiza
textului cu ajutorul întrebărilor,
se vor face completări la
rubrica ,,am învăţat”.
• Clasa de elevi este împărţită în patru
grupuri (cu un număr de 4-5 elevi ). Rezumatorii Întrebătorii Clarificatorii Prezicători
• Timp de lucru: 10 minute
• Fiecare grupă de elevi va primi un
număr de la 1 la 4. Un reprezentant
din fiecare grupă va extrage câte un
bilet de pe catedră unde se află scris
unul din cuvintele:
• 1. rezumatorii
• 2. întrebătorii
• 3. clarificatorii
• 4. prezicătorii
• Echipa cu nr. 1. va avea sarcina să
realizeze rezumatul pe scurt al
lecţiei ,,Piatra piţigoiului”, după T.
Arghezi.
• Echipa cu nr. 2 va adresa diferite
întrebări, altele decât cele din manual.
• Echipa cu nr. 3 va clarifica cuvintele
noi şi expresiile.
• Echipa cu nr. 4 va face anumite
preziceri
• asupra unor acţiuni ale personajelor din
text.
• După expirarea timpului, va fi delegat
un elev care va prezenta clasei ceea ce
a lucrat echipa lui şi se va completa
tabelul alăturat.
 •Hexagonul
Cum?

Activitate individuală de citire a lecţiei Unde? Când?

„Cioboţelele ogarului”, după C. Gruia.
După citirea lecţiei fiecare, elev are
sarcina de a completa triunghiurile din
interiorul hexagonului cu răspunsurile
la întrebările de pe laturile lui.
Prezentaţi colegului de bancă ceea ce
aţi completat.
Timp de lucru: 5 minute De ce ?
Care?

Ce?
 Eseul Pro şi Contra
• Scrieţi un eseu cu argumente
pro şi contra despre
subiectul propus în
lecţia: ,,Învăţătorul nostru“
după Edmundo de Amicis.
• -adoptaţi o poziţie generală
faţă de subiect;
• -notaţi cât mai multe
argumente pro şi contra
privind atitudinea băiatului şi
a învăţătorului;
• ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
• ACTIVITATE FRONTALĂ-un
elev citeşte eseul în faţa
colegilor.
• Aceştia analizează, compară ,
formulează întrebări, fac
unele sugestii.
• Pro şi Contra Băiatului
şi învaţătorului
……………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
……………………………………………………..
 •Copacul ideilor
• Elevii sunt împărţiţi în
grupuri de patru şi
fiecare dintre ei va
primi fişa,
• Vor completa
copacul,
• Scrieţi tot ce este
important despre
şcoală,
Şcoală
• Timp de lucru 5 min,
 Floarea de nufăr

• Clasa este împărţită în 8 grupuri

formate din 3-4 elevi. Fiecare grup
are sarcina de a alege o floare de
nufăr care are scris în centrul ei
unul din cuvintele (linie valorică-a
persoanei): bunătate, iubire,
înţelegere, dăruire, prietenie,
compasiune, hărnicie, unire.
• Elevii vor avea la dispoziţie 15
minute pentru a găsi 8 argumente,
corelaţii cu privire la cuvântul
ales.
• După expirarea timpului, toate
florile de nufăr se afişează pe tablă
şi se citesc pe rând.
• Ceilalţi colegi vor face completări
şi aprecieri.
• Scrie în centrul florii tale cuvântul
pe care îl are de analizat grupa ta
şi completează petalele după
cerinţă.
 Termenii -Cheie
• Se porneşte de la câteva cuvinte cheie date
de învăţătoare:
• “A fost odată un băieţel…”de. O. P.Iaşi.
• Pe parcursul citirii poveştii, elevii sunt
invitaţi să adauge pe tablă elementele
esenţiale sugerate de poveste:
• Se desenează părţile componente ale
băiatului;
• Se prezintă îmbrăcămintea în funcţie de
anotimpul în care se desfăşoară acţiunea,
accesorii ;
• Se analizează dispunerea în spaţiu a
desenului ptr. reprezentarea formelor
spaţiale;
• Se alcătuiesc propoziţii cu expresii din
text;
• Desprinderea mesajului textului;
• Compunerea de probleme;
• Interpretarea unui cântec;
 Ciorchinele

• Realizaţi un ciorchine
cu cele mai frumoase
cuvinte care vă vin în
minte pornind de la
expresia : “Cuvinte
vrăjite”(Ed. Civică)
• Timp de lucru: 5
minute

Cuvinte vrăjite
 Cvintetul
• Elevii sunt grupaţi în perechi şi au la
dispoziţie cinci minute pentru a • PIŢIGOI
compune un cvintet, pornind de la
cuvântul caiet. Se vor citi cele mai
reuşite cvintete şi se vor transcrie în
caiete. tânăr mic
• Primul vers este cuvântul-cheie care
defineşte subiectul care va fi descris privind zburând lucrând
(un substantiv).
• Al doilea vers este format din două
cuvinte (adjective) care descriu
subiectul. Primăvara se întoarce
• Al treilea vers este format din trei mereu
cuvinte care exprimă acţiuni (verbe). PASĂRE
• Al patrulea vers este format din
patru cuvinte care exprimă
sentimentele elevilor faţă de subiectul
descris.
• Ultimul vers este format dintr-un
cuvânt care exprimă esenţa
subiectului.
 Anunţul de mică
publicitate
• Utilizând stilul • Mica publicitate:
publicitar, formulaţi un anunţ de ……………………………………
mică publicitate pentru a vă face
..
reclamă în ceea ce priveşte
activitatea pe care o ………………………………………
desfăşuraţi la “Ziua Şcolii” ………………………………………
• Redactarea individuală a ………………………………………
anunţurilor pe foi A 4, ………………………………………
• Afişarea anunţurilor pe tablă. ………………………………………
• Lecturarea şi analizarea ………………………………………
anunţurilor …………………………………..
• Transcrierea pe caiete a celor
mai clare şi mai ingenioase;
 Avantajele Metodelor
Active
• Transformă elevul din obiect în subiect al învăţării;
• Este coparticipant la propria formare;
• Angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere;
• Asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în
echipă;
• Dezvoltă gândirea critică;
• Dezvoltă motivaţia pentru învăţare;
• Permite evaluarea propriei activităţi.