Lecţia în cadrul de predare E.R.R.

Noua orientare a învăţământului românesc urmăreşte dezvoltarea gândirii critice a elevilor,

prin folosirea metodelor şi tehnicilor activ-participative.
Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp, permiţând elevilor să se manifeste spontan, fără
îngrădire, ori de câte ori există o situaţie de învăţare. Pentru a-i ghida pe elevi spre înţelegere, cadrul
didactic le oferă un cadru de gîndire şi învăţare perceput ca o strategie integră şi bine structurată.
Cadrul este construit pornind de la următoarea premisă: ceea ce ştim determină ceea ce putem învăţa.
Etapele cadrului:
EVOCAREA
În această primă fază se realizează mai multe activităţi cognitive importante. Întâi, elevii sunt
implicaţi activ în încercarea de a-şi aminti ce ştiu despre un anumit subiect. Aceasta îi obligă să-şi
examineze propriile cunoştinţe şi să stabilească un punct de plecare bazat pe cunoştinţele proprii, la
care se pot adăuga altele noi.
Al doilea scop al fazei de evocare este de a-l activiza pe elev. Pentru ca înţelegerea critică,
de durată, să aibă loc , elevii trebuie implicaţi activ în procesul de învăţare. Prin implicare activă se
înţelege că elevii devin conştienţi de propria lor gândire şi îşi folosesc limbajul propriu.
Al treilea scop al etapei de evocare, esenţial pentru menţinerea implicării active a elevului în
învăţare, este stabilirea interesului pentru explorarea subiectului . Când există un scop, învăţarea
devine mult mai eficientă. Fără interes susţinut, motivaţia pentru introducerea de noi informaţii este
mult diminuată.
REALIZAREA SENSULUI este faza în care cel care învaţă vine în contact cu noile
informaţii sau idei. Sarcina esenţială a acestei etape este în primul rând de a menţine implicarea şi
interesul stabilite în faza de evocare. Există strategii de predare-învăţare care pot fi folosite pentru a-i
ajuta pe elevi să rămână implicaţi. Cei care învaţă în mod eficient îşi monitorizează înţelegerea când
întâlnesc informaţii noi. Ei corelează noul cu ceea ce le este cunoscut pentru a ajunge la o înţelegere.
REFLECŢIA. În această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi, exprimând în
propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile întâlnite. În această etapă se generează un schimb de idei
între elevi, prin care să le dezvoltăm vocabularul şi capacitatea de exprimare. Permiţând discuţiile în
etapa de reflecţie, elevii se confruntă cu o varietate de modele de gândire.
Propun, în continuare, un proiect didactic model ERR, pe al cărui suport teoretic a fost
realizată o lecţie de limba şi literatura română.
Clasa aII- a
ARIA CURRICULARĂ : LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Obiectul – Limba şi literatura română
Subiectul –« Cioc !Cioc !Cioc !”, după Emil Gârleanu
Motivaţia
De ce este valoroasa aceasta lectie?
Aceastǎ lecţie:
* Ajută elevul să-şi valorifice experienţa personală şi informaţiile din lectură;
* Permite exprimarea diversităţii de opinii şi idei;
* Antrenează vocabularul elevului determinând formularea unor judecăţi de valoare;
* Oferǎ valenţe educative ce se cer identificate şi valorificate pentru modelarea comportamentului civic al
elevilor, determinându-i să conştientizeze valoarea banului, a muncii şi a adevărului;
* Contribuie la formarea şi dezvoltarea capacitǎţii de exprimare corectǎ (oralǎ/scrisǎ) a elevilor;
* Prin rezolvarea sarcinilor propuse, se dezvoltă gândirea critică şi calităţile ei;
 * Învǎţarea prin cooperare transformǎ clasa într-un mediu favorabil participǎrii şi implicǎrii tuturor elevilor
în gǎsirea de soluţii în rezolvarea unor sarcini;
* Cadrul şi strategiile utilizate oferǎ posibilitarea elevilor sǎ-şi exprime în manierǎ personalǎ propriile
gânduri , opinii sau sentimente referitoare la subiectul aflat în discuţie şi faciliteazǎ desprinderea ideii cǎ
adevărul iese întotdeauna la iveală.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :
- să fructifice experienţa personală pentru a exprima păreri, opinii, gânduri în legătură cu un concept;
- să asculte cu interes prezentarea începutului povestirii de către învăţător ;
- să lectureze independent textul ;
- să desprindă informaţii de detaliu într-un text citit ;
- să analizeze comportamente argumentând părerile personale ;
- să construiască enunţuri logice orale/scrise ;
- să lucreze rapid, corect, manifestând interes pentru interlocutor( atenţie,
toleranţă, respect).
Condiţii prealabile :
*Elevii trebuie :
- să cunoască vocabularul limbii române pentru a citi şi înţelege textul ;
- -să stăpânească instrumente de gândire critică ;
- să fie conştient că fiecare persoană are calităţi şi defecte.
*Elevii trebuie să manifeste capacitatea :
- -de a formula enunţuri simple, dar elocvente pro şi contra în rezolvarea unor probleme;
- de a lucra în colaborare;
- de a-şi asuma responsabil efortul de învăţare.
Evaluarea :
De conţinut :
-procesarea informaţiilor primite, prin completarea fişelor ; posterele cu cadranele ;
De utilizare a proceselor gândirii:
-implicarea elevilor în rezolvarea sarcinilor în cadrul ERR; argumentarea răspunsurilor
date.
Resursele şi managementul timpului :
a)Resurse materiale –textul pe fise, fişe de lucru, markere, culori;
b) Resurse procedurale – conversaţia, explicaţia, brainstormingul, metoda predicţiilor, pro şi
contra, cadranele , turul galeriilor, exerciţiul .
c) Resurse umane – 28 elevi ;
d) Resurse de timp : 50 minute
DEMERSUL DIDACTIC :
EVOCAREA
Spargerea gheţii : Alege de pe fişă starea în care te afli acum (vesel, trist, nervos). Motivează
alegerea !
*Ce se înţelege prin cuvântul „necuvântătoare ”?
Scrieţi tot ce vă trece prin minte în legătură cu acest cuvânt, tot ce ştiţi sau credeţi că ştiţi. Daţi frâu
liber imaginaţiei. (brainstormingul)
REALIZAREA SENSULUI
Se anunţă subiectul lecţiei si se enunţă obiectivele în termeni accesibili copiilor.
* Elevii audiază începutul lecturii după care li se solicită părerea cu privire la ceea ce cred ei că se
va întâmpla.
Notează predicţiile în tabelul predicţiilor în spaţiul acordat pentru Ce crezi că s-a întâmplat ?.
 Lecturează apoi individual, compară ce au citit cu predicţia pe care au făcut-o anterior, apoi notează
ideile lor în spaţiul Ce s-a întâmplat de fapt ?
Se procedează la fel pentru toate paragrafele.( Metoda predicţiilor)
* Se citeste apoi textul integral, pe roluri şi pe fragmente.
Se explică cuvintele noi şi se formulează enunţuri.
Se povesteşte textul oral cu ajutorul întrebărilor şi se enunţă ideile principale.
* Identifică, lucrând în perechi, însuşirile personajelor. (Gândiţi, lucraţi comunicaţi)
*Se împarte colectivul în patru grupe şi fiecare grupă primeste câte o fişă corespunzătoare unui
cdran.
Cadranul I -Precizaţi titlul, autorul, personajele, locul si timpul desfăşurării acţiunii
Cadranul II- Scrieţi ideile principale ale textului în ordinea desfaşurării evenimentelor.
Cadranul III- Precizati mesajul textului.
Cadranul IV- Realizaţi un desen reprezentativ pentru textul citit pornind de la desenul dat(ceea ce ati
vazut cu ochii minţii când aţi citi textul). Posterele obţinute prin rezolvarea sarcinilor vor fi expuse şi
prezentate . (Metoda cadranelor)
REFLECŢIA
*Fiecare grupă va face turul galeriilor şi va aduce completări fişelor lucrate de celelalte grupe. Elevii vor
reveni apoi la produsul realizat în cadrul grupei şi vor face completările necesare.( Turul galeriilor)
* Li se cere să argumenteze pro şi contra comportamentul celor două personaje.
Se da tema pentru acasă şi se vor face aprecierile necesare încurajării muncii elevilor.
SPAŢIU REZERVAT PENTRU ELEVII CU CERINŢE SPECIALE:
Supradotaţi:
P. E.: Imaginează un dialog intre un copil si un personaj din lectie .
Cu ritm lent de învăţare:
D.A. , G. P.: Citesc lectura (în ritm propriu);
Formulează enunţuri cu cuvintele noi. Răspund oral la întrebările din manual.
În cadrul grupelor: contribuie cu idei la realizarea desenului (cadranul4), citesc ideile
textului(cadranul2)
După lecţie: EXTENSIE
*Linia valorilor - Întrebare binară:
Credeţi că ciocănitoarea a mai căutat prin scorburi după alune, după această întâmplare?
*Linia impresiilor
- Ce v-a plǎcut la aceastǎ lecţie?
- Ce aţi fi dorit sǎ schimbaţi?
- Ce aţi aflat în cadrul acestei lecţii?
Utilizarea acestor metode în lecţiile de limba şi literatura română antrenează elevii într-o
continuă participare şi colaborare, creşte atenţia şi motivarea pentru citirea unui text atunci când li se
solicită să prezică fapte, să aducă argumente pro şi contra. În egală măsură se solicită şi scrisul şi
comunicarea. Lucrul în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă faţă de ceilalţi şi sunt eliminate
motivele de stres, iar emoţiile se atenuează.Tehnicile de învăţare activă fac lecţiile mai interesante,
mai atractive, ajută elevii să realizeze judecăţi fundamentate, îi sprijină în înţelegerea conţinuturilor.

Bibliografie:
*Dumitru Ion Alexandru – „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Timişoara, Editura de
Vest, 2000
*Marcela Peneş-„Limba şi literatura română”-manual pentru clasa a- II-a,Bucureşti, Editura ANA,
2004;
*Elena Hussar, Tatiana Safciuc- „Colaborare şi incluziune în sala de clasă”, Bacău, Editura Casei
Corpului Didactic”, 2008;