Metode interactive

folosite la ora de
Dezvoltare
personală.

Realizat: pof. PRESCUREANU MARIANA

 1. Ce este ora de dezvoltare personală?

“Educăm ţintind spre adevăr,

spre bine,
spre frumos...”
(V. de Landsheere)
 Ora de dezvoltare personală reprezintă o activitate
educativă, inclusă în cadrul planului de învăţământ,
proiectată de profesorul-diriginte cu un rol de agent
educaţional central al clasei de elevi şi a parteneriatului
familie-şcoală-societate.
 2. Care este rolul orei de Dezvoltare personală?

“Omul nu e o insulă de sine stătătoare.

Fiecare e o fărîmă din continentul uman. “
(J. Donne)

Formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor

integratoare ale personalităţii contemporane,
definită în contextul problemelor şi valorilor
individuale, ale comunităţii naţionale şi mondiale.
Ora de dezvoltare personală constituie un sprijin în maturizarea copiilor şi a
tinerilor, creând, de cele mai multe ori, un spaţiu de relaţionare, comunicare,
găsire de soluţii şi rezolvare a unor probleme, decizii, autocunoaştere, colaborare,
acceptări, succese, eşecuri, renunţări.
Lecţia bazată pe:
1. interactivitate ,cultivă relaţiile bazate pe respect reciproc
2. colaborare
3. interdependenţa pozitivă ajutându-i pe elevi să înveţe mai profund
4. să-şi formeze deprinderi de lucru în echipă
5. de comunicare
6. dezvoltarea încrederii în sine
7. dar mai ales formarea capacităţii de a-i respecta şi pe cei din jur.

Pentru a obţine o lecţie reusita este foarte importantă nu numai desfăşurarea

lecţiei, ci mai ales modul în care începe şi se termină aceasta, pentru a le trezi
interesul, atenţia, motivaţia pentru învăţare, dar şi fixa şi determina dorinţa
spre a gandi independent, pentru aprofundare.
 În scopul trezirii interesului, pentru a le oferi posibilitatea de a se implica de la
început, de a comunica, putem începe o oră activă prin:
1. Schimbul reciproc de experienţe – durează 5-7 minute;
• se pot pune întrebări despre evenimente, acţiuni care vor fi în acea oră;
• identificarea/localizarea în timp şi spaţiu a unor personaje/personalităţi care
urmează să apară sau au legătură cu lecţia;
• propoziţii incomplete/rebus care se referă la idei importante care vor fi
discutate pe parcursul orei;
• elevii din bancă în perechi pot fi solicitaţi să-şi spună părerea.
2. Început amuzant – avatajul este că atmosfera se relaxeaza, iar elevii sunt
relaxaţi;
• li se cere elevilor să realizeze o creaţie personală plină de umor.
3. Schimb în trei – elevii schimbă opinii în pereche, apoi cu al treilea coleg
despre un concept/ fenomen/ care va fi reluat pe larg în oră.
În vederea înţelegerii profunde şi de durată, într-o lecţie, elevilor trebuie să li se
dea posibilitatea să încheie ei înşişi secvenţa de instruire.
„Ce importanţă are?”„La ce foloseşte?”, se pot da spre completare pe fişe
propoziţii legate de conţinutul lecţiei, dar şi prin autoevaluarea realizată de
fiecare elev „Mi-a plăcut să…..”,”Cel mai uşor a fost să…”.
 3. Care sunt funcţiile profesorului-diriginte?
Urmăreşte frecvenţa elevilor, cerecetează cauzele absenţelor unor elevi şi ia
măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea frecvenţei;

Analizează periodic situaţia şcolară a elevilor şi ia măsuri pentru mobilizarea

acestora la îndeplinirea cu succes a îndatoriilor lor şcolare;

Organizează şi conduce activitatea clasei, ţinînd seama de probelemele

educative pe car eridică viaţa, colectivul de elevi şi de sarcinile educative ale
liceului;

Sprijină, împreună cu ceilalţi profesori, organizează şi defăşură activităţile

extraşcolare;

Ţine legătura cu părinţii elevilor, îi informează despre rezultatele obţinute de

elevi la învăţătură şi purtare;

Informează consiliul profesoral despre activitatea desfăşurată în clasa pe care o

conduce;
.
 3. Ce vizează activitatea de Dezvoltare personală?

Managementul clasei ca grup (în afara orei)

Educaţia pentru sănătate
Educaţia bunului cetăţean
Educaţia prin şi pentru valori
Educaţia pentru familie
Educaţia pentru mediu
Educaţia pentru protecţia civilă
Educaţia pentru cariera profesională
Educaţia pentru protecţia consumatorului
 4. De ce sunt importante metodele
(preponderent interactive)??
Tehnicile interactive au o acţiune consonantă-dezvoltă
procesele de cogniţie: creativitatea, memoria,
gîndirea, percepţia .

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele

şi tehnicile interactive de grup astfel:
Metode de predare-învăţare interactivă în grup;
Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de
verificare;
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea
creativităţii;
Metode de cercetare în grup.
 5. Tehnici aplicate în cadrul orei de diriginţie:
Recenzia prin rotaţie
1. Se scriu 6-8 întrebări pe foi de hîrtie mari, numerotate, care se lipesc pe
diferite mese din clasă;

2. Fiecare întrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Ei se duc lîngă foaia de
hîrtie care are numărul lor pe ea, o discută cîteva minute şi scriu apoi
răspunsul pe acea foaie;

3. La semnalul profesorului, grupurile se mută la foaia următoare, citesc

întrebarea şi răspunsul care a fost scris pe ea, adăugînd propriile comentari;

4. Procesul se repetă, pe cît de posibil, pînă cînd grupurile revin la foaia

iniţială.
 Linia valorilor
 Profesorul pune o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor
între două extreme;
 Elevii se gîndesc la întrebare singuri şi pot să-şi noteze răspunsul pe
hîrtie;
 Elevii încearcă apoi să se alinieze într-o ordine care să refelecte
punctul lor de veder. Pentru a face asta, trebuie să discute cu alţi elevi;
 După ce şi-au găsit locul în linie, elevii continuă discuţia cu vecinii;
 Facultativ, după ce se formează, linia se poate “îndoi” la mijloc, astfel
încît elevii cu puncte de veder divergente să şi le poată discuta.
 Muzeul nasturilor
Profesorul aduce în clasă o colecţie de nasturi.
Fiecare elev îşi alege unul şi apoi scrie istoria lui ipotetică: cui i-a
aparţinut, cum arăta îmbrăcămintea la care a fost utilizat, cît de mult a fost
purtat, în ce împrejurare a fost peirdut. În continuare, nasturii sînt ataşaţi la
fişele cu descrierea lorşi sînt fixaţi pe tablă. Este selectată cea mai interesantă
povestire, precum şi compunerea cu cele mai puţine greşeli.
 Cheia democraţiei

 Repartizaţi fiecărui elev cîte o fişă “Cheia democraţiei” şi sugeraţi-le să

completeze, în mod individual, cei opt “zimţişori”, notînd în fiecare cîte
un principiu pe care se bazează democraţia;

 După 5-7 minute, împărţiţi elevii în 5-6 grupuri şi repartizaţi fiecărui grup
o altă fişă cu Cheia democraţiei. De data aceasta, echipele vor trebui să
completeze împreună “zimţişorii”, ajungînd la un consens;

 Peste 10 minute, cîte un reprezentat de la fiecare echipă va comunica

rezultatele.
 PĂIANJEN + BRAINSTORMING

1. Elevilor li se propune să realizeze un păianjen colectiv în jurul

cuvîntului pace;
2. Elevii vor reprezenta noţiunea de pace prin:
a) simbol
b) vers
c) slogan
d) schemă
3. Se demonstrează păianjenul şi se stabilesc nişte concluzii
comune pentru toată clasa.
 Unul stă, trei circulă
 
Elevii se impart în grupe de câte 3-5 elevi. În grupul „casă”, elevii
lucrează la o sarcină care se finalizează cu un produs. Apoi elevii numără de
la 1 la 3,4,5 în funcţie de câţi elevi sunt în grupă, reţinîndu-şi fiecare
numărul atribuit. Grupele din clasă se numerotează. Atunci când profesorul
dă semnalul, elevii se rotesc şi spre exemplu, elevul cu numărul 1 se
deplasează la grupul 1 şi aşa mai departe. La fiecare grup va rămâne un
elev „gazdă”care îi va primi pe elevii „oaspeţi”. Elevul gazdă se stabileşte
prin tragere la sorţi. După ce elevii care circulă au vizitat celelalte grupuri şi
au adunat informaţii se întorc în grupul „casă” pentru a le prezenta
colegilor din grupul lui. Elevul care a fost „gazdă”comunică şi celorlalţi
comentariile făcute de vizitatori. În final, cu toată informaţia culeasă se
finalizează sarcina/produsul.
 Ghici cine sunt?
 
Exerciţiul-joc are ca scop autocunoaşterea, intercunoaşterea şi
dezvoltarea abilităţii de autoprezentare. Fiecare elev primeşte un bileţel dintr-
un plic,găsit la intrarea în clasă, pe care îşi va face o scurtă autocaracterizare
din punct de vedere al trăsăturilor morale. Bileţelele se semnează de către
fiecare elev în parte, se adună şi sunt puse într-o cutie. Profesorul va extrage si
va citi pe rând fiecare bilet în parte fără a preciza numele de pe bilet. După
citirea fiecărui bilet cu voce tare de către profesor, elevii trebuie să ghicească
cine a scris biletul şi să argumenteze. Pe tablă, se vor contabiliza, sub formă de
acordare de puncte, nominalizările corecte găsite de elevi. Pentru fiecare
punct acordat elevii sunt aplaudaţi. La sfârşit se vor aprecia şi evidenţia elevii
care au obţinut cele mai multe puncte.
Oglindă, oglinjoară…

2.Cum te văd
ceilalți? 1. Cum te
___________ vezi?
___________ ________
_________ ________
________
__

3. Cum ai vrea să
fii văzut?
_____________
_____________
_____________
Scrie de-a lungul fiecărei spiţe a umbrelei din desen care sunt componentele
respectului faţă de sine, identificate de tine, ca fiind cele mai importante.

CE MĂ PROTEJEAZĂ (respectul de sine)

 FIȘĂ „ȘTRUMF”

Ce calități mă reprezintă? Ce pot să îndrept la mine?

Ce criterii sunt la baza evaluării activităţii dirigintelui?
Proiectarea activităţii dirigintelui;
Cunoaşterea elevilor;
Ambianţa şi climatul clasei;
Activităţi extraşcolare;
Colaborarea cu familia;
Activitatea de perfecţionare metodică şi ştiinţifică;
Colaborarea cu alţi factori.