Exerciții de Dezvoltare Personală. Ghid Pentru Realizarea Proiectului La Psihopedagogie

MITRACHE GEORGETA
EXERCIȚII DE DEZVOLTARE PERSONALĂ. GHID

PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI PENTRU
INTRAREA ÎN EXAMEN LA DISCIPLINA
PSIHOPEDAGOGIE
2021
1
EXERCIȚII DE DEZVOLTARE PERSONALĂ. GHID
PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI PENTRU
INTRAREA ÎN EXAMEN LA DISCIPLINA
PSIHOPEDAGOGIE.
EDIȚIE REVIZUITĂ
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1
MIJLOACE DE CUNOAȘTERE A UNOR CARACTERISTICI PSIHICE ȘI EXERCIȚII
DE DEZVOLTARE PERSONALĂ 5
1.1. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STILULUI DE

COMUNICARE 5

ÎNVĂȚARE 11
1.3. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR INTELIGENȚEI

EMOȚIONALE 16
1.4. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR PREFERINȚEI

EMISFERICE CEREBRALE 19
1.5. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR SISTEMULUI

MOTIVAȚIONAL 32
1.6 EVALUAREA NIVELULUI DE STRES. VULNERABILITATE VERSUS REZISTENȚĂ

LA STRES: EVALUAREA TIPULUI DE COMPORTAMENT 36
1.7. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA UNOR ASPECTE PRIVIND STRATEGIILE DE

COPING ALE SPORTIVILOR 39
1.8. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR DE TEMPERAMENT 42
1.9. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STIMEI DE SINE 45
1.10. ANALIZA SWOT PENTRU DEZVOLTAREA GRUPULUI 47
3
CAPITOLUL 2
PROIECT (RAPORT PSIHOLOGIC)1 49
CAPITOLUL 3
FIȘA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI 61
BIBLIOGRAFIE
68
1
Acest proiect este o cerință pentru intrarea in examen la disciplina PSIHOPEDAGOGIE
4
CAPITOLUL 1
MIJLOACE DE CUNOAȘTERE A UNOR CARACTERISTICI PSIHICE ȘI EXERCIȚII
DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

COMUNICARE
Stilul se referă la „caracteristicile semnificative şi specifice prin care se exprimă unicitatea personalităţii
sau a talentelor (aptitudinilor) capacităţilor de diferite feluri. Prin stil se proiectează mai ales caracteristicile
identităţii cu tendinţa de a se manifesta statutul personal conturat în structurile active specifice de mediere a
reacţiilor” (Şchiopu Ursula, 1997: 666). Stilul este o expresie a emergenţei sistemului personalitate, a
individualităţii, unicităţii şi originalităţii persoanei.
Stilul de comunicare se referă la sistemul particularităţilor de manifestare ce caracterizează persoana în

procesul comunicării rezutând din interacţiunea sinergică între: pattern-urile specifice de receptare şi
decodificare a mesajelor, pattern-urile specifice de procesare şi interpretare a mesajelor precum şi pattern-urile
specifice de elaborare şi realizare a răspunsului.
Chestionar pentru autocunoașterea celor patru stiluri de comunicare și modalități de a

reacționa: fugă, atac, manipulare, asertivitate . Adaptat de M. Roco (2001, p.197-201)2
Vă rugăm să treceți câte un ”x” în dreptul răspunsului dumneavoastră, într-una dintre cele 2 rubrici:
- Mai curând adevărat – în cazul în care vă gândiți sau acționați în modul prezentat de întrebările
chestionarului, de cele mai multe ori
- Mai curând fals- dacă nu vă gândiți sau nu acționați decât rar (de foarte puține ori) în felul arătat de
întrebările chestionarului
Mai curând Mai curând

adevărat fals
1. Adeseori spun "da" când aş vrea să spun "nu". x
2. Îmi apăr drepturile mele, fără ca să le încalc pe ale celorlalți X
3. Prefer să ascund ceea ce gândesc sau ceea ce simt dacă nu X
cunosc bine persoana cu care vorbesc
4. Sunt mai curând o persoană autoritară și hotărâtă X
5. În general, este mai uşor şi mai abil să acţionez printr-o X
persoană interpusă, decât direct.
6. Nu mă tem să critic oamenii și să le spun în față ce gândesc X
7. Nu îndrăznesc să refuz unele sarcini care nu privesc direct X
atribuțiile mele de serviciu
2
ROCO Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
5
adevărat fals
8. Nu mă tem să-mi exprim gândurile, chiar și în fața unor x
interlocutori ostili
9. Când este vorba de o luptă sau de o dispută prefer să stau X
deoparte pentru a vedea cum evoluează lucrurile
10. Adesea mi se reproșează că am spirit de contradicție X
11. Nu mă simt bine (în largul meu) când trebuie să ascult pe alții X
12. Caut să cunosc secretele celor ”mari” (cu prestigiu), ceea ce X
întotdeauna mi-a fost de folos
13. În general sunt considerat un om descurcăreț și abil în relațiile X
cu oamenii
14. Raporturile mele cu ceilalți sunt bazate mai mult pe încredere X
decât pe dominare și calcul
15. Prefer să nu cer ajutorul unui coleg deoarece risc ca acesta să X
mă considere incompetent
16. Sunt timid și mă simt blocat atunci când trebuie să fac ceva X
neobișnuit, nou pentru mine
17. Mi se spune că sunt prea moale, lucru care mă enervează și X
determină pe alții să râdă de mine
18. Mă simt în largul meu în relațiile directe de tipul ”față în față” X
19. De multe ori joc teatru pentru a-mi atinge scopurile X
20. Sunt vorbăreț, întrerup pe alții când vorbesc și nu țin seama de X
timpul când încep să vorbesc
21. Sunt ambițios, fiind gata să fac ceea ce trebuie pentru a reuși X
22. Pentru a avea succes trebuie să vezi lucrurile dincolo de ceea X
ce se vede cu ochiul liber
23. În cadrul dezacordurilor caut compromisuri reacliste bazate pe X
interese reciproc avantajoase
24. Prefer să joc cu cărțile pe masă X
25. Am tendința să amân pentru mai târziu ceea ce trebuie să fac X
26. Adesea las o treabă neterminată și mă apuc de altele X
27. În general, mă prezint așa cum sunt, fără să-mi ascund X
sentimentele
28. Nu mă intimidez prea ușor X
29. A-i face pe alții să se teamă este adesea un mijloc bun de a X
avea puterea
30. Odată ce am fost dus cu vorba sau chiar păcălit, știu să-mi iau X
revanșa cu prima ocazie
31. Pentru a critica pe cineva este eficient să-i reproșezi că nu a x
fost consecvent cu propriile principii. El va fi cu totul de acord
cu ceea ce i se reproșează
6
adevărat fals
32. Știu să-mi iau partea mea, sunt descurcăreț X
33. Sunt capabil că fiu eu însumi, continuând să fiu acceptat social X
de colegi, prieteni sau în alte grupuri
34. Când nu sunt de acord cu ceva, îndrăznesc să o spun, dar fără X
pasiune și știu să mă fac înțeles
35. Îmi fac griji ca să nu deranjez pe alții X
36. Nu-mi face plăcere să iau partea cuiva sau să fiu în situația de X
a allege
37. Nu-mi place ca punctul meu de vedere să fie singular într-un X
grup; în acest caz prefer să tac
38. Nu-mi este frică de a vorbi în public X
39. Viața nu reprezintă decât raporturi de forță și luptă X
40. Nu-mi este teamă să evidențiez aspectele periculoase și X
riscante ale unei probleme sau situații
41. Crearea unor conflicte poate fi mai eficientă decât reducerea X
tensiunilor
42. A juca cinstit este un bun mijloc de a câștiga încredere X
43. Știu să ascult și nu întrerup pe alții cand vorbesc X
44. Duc până la sfârșit ceea ce am hotărât să fac X
45. Nu-mi este teamă să-mi exprim deschis sentimentele X
46. Știu cum să fac oamenii să adere la ideile mele X
47. A măguli, a linguși pe oricine rămâne încă un bun mijloc de a X
obține ce vrei
48. Nu știu să stăpânesc timpul atunci când vorbesc X
49. Știu să mânuiesc ironia ascuțită X
50. Sunt un om amabil, serviabil și de aceea mă simt exploatat de X
alții
51. Îmi place mai mult să observ decât să particip X
52. Prefer să fiu în culise decât în primul rând X
53. Sunt convins că manipularea este singura soluție eficientă în X
relațiile cu ceilalți
54. Nu trebuie să-ți anunți prea repedeintențiile, este o stângăcie X
55. Șochez întotdeauna oamenii cu propunerile mele X
56. Prefer să fiu mai degrabă lup decât miel X
57. A manipula pe alții este adesea cel mai bun mijloc practic x
pentru a obține ceea ce vrei
58. Știu în general să protestez cu eficiență fără să fiu foarte X
agresiv
59. Cred că problemele mele nu pot fi cu adevărat rezolvate fără să x
caut cauzele lor profunde
7
adevărat fals
60. Nu-mi place să fiu rău vazut x
Chestionarul este constituit pe baza a patru dimensiuni psihihologice: “Atitudinea de fugă pasivă – evitare”,
“Atitudinea de atac-agresivă”, “Atitudinea de manipulare” şi “Atitudinea asertivă (constructivă)”.
Vă rugăm să treceți răspunsurile dv în tabelul de mai jos:
Atitudinea de fugă Atitudinea de atac- Atitudinea de Atitudinea asertivă

pasivă – evitare agresivă manipulare (constructivă)
Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns
Întrebare Întrebare Întrebare Întrebare
1 a 4 a 3 a 2 a
7 a 6 a 5 a 8 F
15 f 10 f 9 a 14 A
16 f 11 f 12 a 18 A
17 f 20 f 13 a 23 A
25 a 21 a 19 f 24 A
26 a 28 a 22 a 27 A
35 a 29 a 31 a 33 A
36 f 30 f 32 a 34 A
37 a 39 a 41 f 38 F
50 a 40 a 42 a 43 A
51 a 48 a 46 a 44 A
52 a 49 a 47 f 45 A
59 a 55 A 54 a 53 F
60 a 56 a 57 f 58 a
8
Atitudinea de fugă Atitudinea de atac- Atitudinea de Atitudinea asertivă
pasivă – evitare agresivă manipulare (constructivă)
Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns
Întrebare Întrebare Întrebare Întrebare
Pentru cotarea rezultatelor se acordă câte un punct răspunsurilor "MAI CURÂND

ADEVÃRAT". (Mai curând fals se notează cu 0. Practic se însumează doar răspunsurile de la "MAI
CURÂND ADEVÃRAT")
Se însumează punctele pe stiluri de comunicare. Stilul la care s-a obţinut numărul maxim de
puncte indică atitudinea dominantă în comunicare, caracteristicile relativ stabile şi previzibile ale
comportamentului dv comunicativ.
OBS:
●Dacă pentru două stiluri de comunicare se obţin punctaje identice, acest lucru indică faptul că persoana nu
şi-a conturat clar un stil de comunicare (însă, latent, există două stiluri concurente, dintre care unul poate deveni
oricând dominant, în funcţie de circumstanţe).
● Dacă punctajele sunt apropiate la trei-patru stiluri, este vorba de lipsa unui stil de comunicare, ceea ce
indică un comportament comunicativ pendular, oscilant, nematurizat, legat de un comportament ambiguu şi
greu de prevăzut.
STILUL NON-ASERTIV (atitudinea de fugă pasivă-evitare) se manifestă prin tendinţa de a avea un

comportament evitativ, prin atitudinea de a fugi sau a se ascunde mai de grabă decât a înfrunta direct situaţiile şi
oamenii, prin tendinţa de a amâna luarea unmor hotărâri si adesea prin imposibilitatea luării acestora, însoţită de
cedarea către alţii a dreptului de a decide. Persoana poate menifesta un exces de amabilitate şi conciliere în
dorinţa de a evita conflictele, utilizând comunicarea indirectă a dorinţelor, cu intenţia de a-i mulţumi pe ceilalţi,
pe principiul “sentimentele mele nu contează; numai ceea ce crezi şi vrei tu este important”.
Personalităţile non-asertive nu reuşesc să aibă o bună gestionare a resurselor (energie psihică, fizică,
timp, resurse materiale şi financare) şi, în consecinţă, au o eficienţă scăzută a adaptării. Sunt mai vulnerabile la
stres, comportamentul non-asertiv fiind adesea acompaniat de o serie de trăiri emoţionale negative precum
anxietatea şi frustrarea.
STILUL AGRESIV (atitudinea de atac) – se caraterizează prin dorinţa persoanei de a se impune cu orice
preţ, chiar şi în detrimentul celorlalţi, pe care îi supără, îi jigneşte, îi umileşte. Principiul după care se derulează
comunicarea este “eu asta cred, asta vreau, ceea ce vrei tu nu contează pentru mine”. Persoana cu un stil de
comunicare agresiv exprimă superioritate şi dispreţ faţă de ceilalţi şi, pentru a domina cu orice preţ, poate să
recurgă chiar la mijlace neadecvate şi brutale. Acest stil de comunicare limitează adaptarea, deoarece
declanşează reacţii aversive din partea celorlalţi, determină antipatia celor din jur, şi chiar agresivitate, ducând
la crearea unui adevărat “cerc vicios” al agresivităţii.
STILUL MANIPULATOR (atitudinea de manipulare) . Persoanele caracterizate printr-un stil manipulator,
manifestă preferinţa pentru un rol de culise, în general stau de o parte. Au tendinţa de a aştepta clipa prielnică
9
pentru a ieşi la lumină şi a se pune în valoare, tendinţa de a căuta intenţii ascunse în spatele oricăror afirmaţii
ale celorlalţi. Persoana evită să spună deschis ceea ce gândeşte, şi, de fapt nu se ştie niciodată dacă spune
advărul sau nu, pentru că, în funcţie de interese, îşi schimbă opiniile după cele ale interlocutorului; îi place să
fie în preajma celor puternici. Persoanele din această categorie urmăresc ca ceilalţi să facă ceea ce ar dori ele,
dar acest lucru să nu presupună confruntări deschise - fie ele raţionale, constructive - de tip asertiv, fie ele
conflictuale - de tip agresiv; este vorba mai de grabă de a aştepta ca situaţia să se întoarcă în favoarea lor.
STILUL ASERTIV (atitudinea constructivă). Persoanele asertive (din engleză: „to assert” – „a se afirma”, „a-
şi căpăta drepturile”) au capacitatea să afirme în mod direct ceea ce cred, simt şi vor, într-o modalitate de
comunicare ce realizează în acelaşi timp apărarea propriilor dorinţe şi respectul faţă de ceilalţi. Stilul asertiv se
remarcă printr-o exprimare onestă, directă şi clară a opiniilor şi a drepturilor proprii, fără agresivitate şi fără a-i
leza pe ceilalţi; persoana are capacitatea de a-şi urmări propriile interese, fără încălcarea nevoilor celorlalţi.
Persoana ştie să asculte şi este dispusă să înţeleagă, ştie să fie ea însăşi şi să se bazeze pe sine. Acestei
caracteristici îi este proprie o structură de trăiri pozitive, confort psihic şi o modalitate de adaptare eficientă la
mediul social. Este cea mai bună atitudine pentru că permite atingerea scopurilor propuse fără a provoca
resentimentele celorlalţi şi chiar câştigându-le adesea simpatia.
STILUL ASERTIV
TEME DE REFLECȚIE SI APROFUNDARE:
1. Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de comunicare , le aduce pentru dezvoltarea
capacității de comunicare a persoanei
2. Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de comunicare , le aduce pentru optizarea procesului
instructiv-educativ
3. Care este stilul dv de comunicare dominant. Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe
10
ÎNVĂȚARE
CHESTIONARUL VACK3
Cum învăţ cel mai bine?
https://vark-learn.com/chestionarul-vack/ Translated into Romanian in January 2007 by Simona Elena Bernat,
Education professor in Babeş-Bolyai University, Department of Educational Sciences, Cluj-Napoca, România, E-mail:
simonabernat@yahoo.com
Încercuieşte acele răspunsuri care exprimă cel mai bine preferinţele tale. Alege mai mult de un răspuns
dacă un singur răspuns nu este suficient. Nu alege niciun răspuns la întrebările unde nicio variantă nu ţi se
potriveşte.
1. Ajuţi pe cineva care doreşte să ajungă la aeroportul, la gară sau în centrul din oraşul tău. Vei proceda astfel:
a. Vei merge cu persoana respectivă.
b. Îi vei spune în ce direcţie să meargă.
c. Îi vei scrie instrucţiunile (fără hartă).
d. Îi vei desena sau îi vei da o hartă.
2. Nu eşti sigur/ă dacă un cuvânt se scrie “dependent” sau “depindent”. Vei proceda astfel:
a. Vei vizualiza cuvântul în mintea ta şi vei alege în funcţie de felul în care arată.
b. Te vei gândi la felul în care sună fiecare cuvânt şi vei alege unul.
c. Vei căuta cuvântul într-un dicţionar.
d. Vei scrie ambele cuvinte pe o hârtie şi vei alege unul.
3. Faci planuri de vacanţă pentru un grup. Doreşti să afli ce cred cei din grup despre planurile făcute de tine.
Vei proceda astfel:
a. Vei descrie câteva dintre elementele semnificative.
b. Vei folosi o hartă sau un website pentru a le arăta locurile alese.
c. Le vei da o copie tipărită a itinerarului.
d. Îi vei suna, le vei trimite sms-uri sau emailuri.
4. Te pregăteşti să găteşti ceva deosebit pentru familia ta. Vei proceda astfel:
a. Vei găti ceva ce ştii să faci fără instrucţiuni.
b. Vei cere prietenilor sugestii.
c. Vei răsfoi cartea de bucate pentru a căuta idei în ilustraţii.
d. Vei folosi o carte de bucate în care ştii că există o reţetă bună.
5. Un grup de turişti doreşte informaţii despre parcurile sau rezervaţiile naturale din zona ta. Vei proceda
astfel:
a. Le vei vorbi sau vei aranja să le vorbească cineva despre parcuri sau rezervaţii naturale.
3
https://vark-learn.com/chestionarul-vack/
11
b. Le vei arăta imagini de pe internet, fotografii sau cărţi ilustrate.
c. Îi vei duce la un parc sau o rezervaţie şi îi vei acompania pe durata vizitei.
d. Le vei da o carte sau broşuri despre parcuri sau rezervaţii.
6. Te pregăteşti să cumperi un aparat de fotografiat digital sau un telefon mobil. Cu excepţia preţului, ce
altceva îţi va influenţa cel mai mult decizia?
a. Încercarea sau testarea obiectelor.
b. Citirea unor detalii despre diferitele caracteristici.
c. Design-ul modern şi faptul că arată bine.
d. Vânzătorul care explică diferitele caracteristici.
7. Adu-ţi aminte de un moment în care ai învăţat cum să faci ceva nou. Încearcă să eviţi o abilitate fizică de
genul mersului pe bicicletă. Ai învăţat cel mai bine utilizând:
a. Observând o demonstraţie.
b. Ascultând explicaţiile cuiva şi adresându-i întrebări.
c. Diagrame şi grafice – indicii vizuale.
d. Instrucţiuni scrise – de exemplu cele dintr-un manual sau ghid.
8. Ai o problemă la genunchi. Ai prefera ca doctorul:

a. Să îţi dea o adresă de web sau ceva de citit despre ceea ce nu este în regulă.
b. Să utilizeze un model de plastic al genunchiului pentru a-ţi arăta ceea ce nu este în regulă.
c. Să îţi descrie ceea ce nu este în regulă.
d. Să îţi arate o diagramă cu ceea ce nu este în regulă.
9. Doreşti să înveţi un program nou, o abilitate sau un joc pe calculator. Vei proceda astfel:
a. Vei citi instrucţiunile scrise care însoţesc produsul.
b. Vei discuta cu oameni care deţin cunoştinţe despre produs.
c. Vei folosi butoanele de control sau tastatura.
d. Vei urmări diagramele din cartea care însoţeşte produsul.
10. Îmi plac website-urile care:

a. Conţin butoane pe care se poate face „click”, care pot fi schimbate sau încercate.
b. Au design şi caracteristici vizuale interesante.
c. Au descrieri, liste şi explicaţii scrise interesante.
d. Au canale audio unde se pot asculta muzică, programe radio sau interviuri.
11. Cu excepţia preţului, ce altceva îţi va influenţa cel mai mult decizia în cumpărarea unei cărţi informative?
a. Arată atractiv.
b. Citirea rapidă a câtorva fragmente.
c. Un prieten a vorbit despre aceasta şi a recomandat-o.
d. Conţine poveşti, experienţe şi exemple din viaţa reală.
12
12. Foloseşti o carte, un CD sau un website pentru a învăţa cum să faci fotografii cu noul tău aparat digital. Ţi-
ar plăcea:
a. Să ai ocazia să pui întrebări şi să discuţi despre aparat şi caracteristicile acestuia.
b. Să aibă instrucţiuni scrise clare, cu liste şi pe puncte despre ceea ce trebuie făcut.
c. Să aibă diagrame care prezintă aparatul şi ceea ce face fiecare parte a acestuia.
d. Să aibă multe exemple de fotografii bune şi slabe şi cum pot fi acestea îmbunătăţite.
13. Preferi un profesor sau un vorbitor care utilizează:

a. Demonstraţii, modele sau sesiuni practice.
b. Întrebări şi răspunsuri, discurs, discuţii de grup sau vorbitori invitaţi.
c. Suporturi de curs, cărţi sau lecturi suplimentare.
d. Diagrame, schiţe, grafice.
14. Ai finalizat o competiţie sau un test şi doreşti să afli cum te-ai descurcat. Ai dori să primeşti feedback:
a. Pe bază de exemple din ceea ce ai făcut.
b. Pe baza unor descrieri în scris ale rezultatelor tale.
c. De la cineva care să discute cu tine.
d. Pe bază de grafice care îţi arată ce ai realizat.
15. Te pregăteşti să comanzi mâncare la un restaurant sau cafenea. Vei proceda astfel:
a. Vei alege ceva ce ai mai comandat în acel loc.
b. Vei asculta chelnerul sau vei cere recomandări unui prieten.
c. Vei alege pe baza descrierii din meniu.
d. Te vei uita la ce mănâncă ceilalţi sau la fotografia fiecărui fel de mâncare.
16. Trebuie să ţii un discurs important la o conferinţă sau la o ocazie specială. Vei proceda astfel:
a. Vei folosi diagrame sau grafice care să vină în sprijinul celor expuse.
b. Vei scrie câteva cuvinte cheie şi vei exersa discursul iar şi iar.
c. Vei scrie discursul şi îl vei învăţa prin citirea lui de câteva ori.
d. Vei pregăti multe exemple şi povestiri pentru a face discursul real şi practic.
Calcularea scorului:
Întrebare categoria a categoria b categoria c categoria d
1 K A C V
2 V A C K
3 K V C A
4 K A V C
5 A V K C
6 K C V A
7 K A V C
8 C K A V
9 C A K V
10 K V C A
11 V C A K
13
Întrebare categoria a categoria b categoria c categoria d
12 A C V K
13 K A C V
14 K C A V
15 K A C V
16 V A C K
Număr total de V încercuite (vizual) = ...6.......

Număr total de A încercuite (auditiv) = ..7........
Număr total de C încercuite (citit/ scris) = ..7........
Număr total de K încercuite (kinestezic) = .....10.....
Odată identificat stilul de învăţare preferat de către elev/ sportiv, putem exemplifica modalităţile de
învăţare eficiente (Northey, 2005; Wong, 2015)
vezi https://vark-learn.com/chestionarul-vack/
ÎNVĂŢAREA EFICIENTĂ (PUNCTE TARI ALE STILURILOR DE ÎNVĂŢARE)
Vizual Auditiv Practic/ Kinestezic Prin Citit/ Scris

Vederea informaţiilor Ascultarea cuiva care vă Efectuarea unei Cei cu o preferinţă
în formă tipărită explică un anumit lucru activităţi practice puternică pentru metodele
ajută la reţinerea vă va ajuta să învăţaţi facilitează adesea de învăţare prin Citit şi
lor (trebuie să scriem pe (lucrul în pereche sau în înţelegerea – Scris preferă profesorii
tablă ceea ce le spunem - grup, discută de exemplu experimente care folosesc bine cuvintele
cuvintele cheie). conţinuturile la fizică, probleme la şi pun multă informaţie în
cu alţii). matematică etc. fraze şi notiţe.
Folosirea desenelor, Discutarea unei idei noi Simte nevoia să se mişte Atunci când informaţia este
imaginilor, ilustraţiilor şi şi faptul că o explicaţi în timp ce învaţă (miş- preluată se recomandă:
diagramelor ca ajutor în folosind propriile carea îl ajută să reţină notiţe (adesea cuvânt cu
procesul de învăţare. dumneavoastră cuvinte. mai bine). Foloseşte cuvânt), suporturi de curs,
toate simţurile (văz, eseuri.
tactil, gust, miros, auz...)
Sublinierea Este folositor să analizaţi Urmărirea cu degetul a Transformă diagramele,

cuvintelor cheie (de verbal chestiunile/ să cuvintelor cheie, apoi graficele, acţiunile şi
exemplu, cu culori verbalizaţi de unul/una pronunţarea schiţele în cuvinte.
diferite). singur(ă) gândurile şi respectivelor cuvinte
ideile pe care le aveţi. urmată de scrierea
lor din memorie.
14
Vizual Auditiv Practic/ Kinestezic Prin Citit/ Scris
Alcătuirea unei hărţi Ascultarea unei cărţi/ Scrisul la tastatură este Rescrie ideile şi principiile
mentale sau a unei unor cursuri înregistrate adesea mai uşor decât în alte cuvinte.
“spidergram” (reţea de va fi mai uşoară decât scrierea de mână.
cuvinte, ciorchine). citirea cărţii (înregistreză Înţelege mai bine dacă
notiţele şi ascultă-le). vorbitorul dă exemple
din viaţa reală.
Convertirea notiţelor Citirea cu voce tare a Învaţă bine dacă este Citeşte-ţi notiţele (în
dumneavoastră notiţelor; pus să se concentreze pe linişte) în mod repetat.
într-o imagine sau faptul de a vă asculta perioade scurte asupra Scrie cuvintele în mod
bandă desenată. vorbind cu voce tare. materialului şi apoi să repetat.
reţină în timp ce se
plimbă prin cameră.
Folosirea posterelor, Folosiţi metode de Preferă jocul de rol Exersarea întrebărilor cu

casetelor video, ascultare activă, (transformă în joc răspunsuri multiple este
prezentărilor Powerpoint incluzând aici de rol situaţia de utilă.
pentru explicarea textelor. chestionarea şi la examen în
rezumarea. camera ta).
Uneori este util să le Unele studii evidenţiază Scrierea lucrurilor în Aranjează-ţi cuvintele
schimbăm locul în bănci, faptul că, dacă există o ordinea lor, pas cu pas, ierarhic şi pe puncte.
pentru a avea o altă muzică de fundal, unui este o cale eficientă de a
perspectivă. auditiv îi creşte eficienţa le ţine minte.
învăţării.
Cum învățați cel mai bine ?
Număr total de V încercuite (vizual) = ........6..

Număr total de A încercuite (auditiv) = ...7.......
Număr total de C încercuite (citit/ scris) = ..7........
Număr total de K încercuite (kinestezic) = ..10........
TEME DE REFLECȚIE ȘI DE APROFUNDARE:
1) Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de învățare , le aduce pentru îmbunătățirea activității
educative a profesorului/ antrenorului?
2) Care este stilul dv de învățare dominant? Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe.
15
1.3. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR INTELIGENȚEI
EMOȚIONALE
Inteligenţa emoţională (IE) este o structură metacognitivă ce influenţează eficienţa cu care atât un
elev, cât şi un profesor utilizează abilităţile mentale, volitive sau atitudinale (reacţiile verbale sau
comportamentale). Mayer, Salovey şi Caruso (2000) defineau inteligenţa emoţională ca fiind capacitatea de a
procesa informaţii emoţionale, ceea ce implică percepţia, înţelegerea şi controlul emoţiilor. În anul 1997, Bar-
On (a utilizat în teza sa de doctorat termenul de “coeficient de emoţionalitate” înainte ca acesta să devină atât de
cunoscut) referindu-se la măsurarea IE, acorda importanţă unui număr de cinci domenii: abilităţi
interpersonale, abilităţi intrapersonale, managementul stresului, adaptabilitate şi stare/ dispoziţie
generală. Potenţialul emoţional poate fi stimulat, iar coeficientul de emoţionalitate la care se referea Bar-On
poate fi ridicat peste medie, aspect deosebit de important pentru profesiile care solicită un bun coeficient al IE –
de exemplu profesoratul.
Dr. Peter Salovey si Dr. John D. Mayer (apud TestCentral) au publicat pentru prima data studii asupra
acestui concept in 1990 (Mayer, DiPaolo, si Salovey, 1990; Salovey si Mayer, 1990). Ulterior, au publicat o
teorie revizuita asupra inteligentei emotionale (Mayer & Salovey, 1997). Pornind de la aceasta, au elaborat
modelului cu patru ramuri al inteligentei emotionale (Four-branch model of emotional intelligence):
 Perceperea si identificarea emotiilor - aptitudinea de a recunoste propriile emotii si emotiile celorlalti.
 Utilizarea emotiilor in Facilitarea gandirii - aptitudinea de a genera, utiliza si simti emotia, ca
necesitate de a comunica trairile sau de a le utiliza in alte procese cognitive.
 Intelegerea emotiilor - este aptitudinea de a intelege emotiile complexe si inlantuirile emotionale si
modul in care este realizata tranzitia acestora de la un stadiu la altul.
 Gestionarea emotiilor - este aptitudinea de a modula propriile emotii si emotiile celorlalti.
Goleman (2001, 2004) pune în evidenţă următoarele componente ale inteligenţei emoţionale: Conştiinţa
de sine; Stăpânirea de sine ; Empatia; Aptitudinile sociale
16
CHESTIONAR PENTRU AUTODETERMINAREA ŞI MĂSURAREA
INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
Instructaj: Vă rugăm să citiţi cu atenţie cele 20 de întrebări ale chestionarului şi să apreciaţi în ce măsură
fiecare enunţ vi se potriveşte. Există cinci variante de răspuns, notate cu 1, 2, 3, 4, 5, având următoarea
semnificaţie: 1 – în foarte mică măsură potrivit mie; 2 – în mică măsură potrivit mie; 3 – în măsură relativă
potrivit mie; 4 – în mare măsură potrivit mie; 5 – în foarte mare măsură potrivit mie. Dumneavoastră veţi
alege una dintre cele cinci variante de răspuns, care corespunde cel mai bine cu propriile reacţii
psihocomportamentale. Nu există răspunsuri bune sau rele, ci numai răspunsuri sincere sau nesincere.
1. Îmi simt clar limita de solicitare ____

2. Pot lua decizii pe loc şi mi li menţin ____
3. Sunt stabil(ă) psihosomatic (echilibru corp – psihic) ____
4. Ştiu exact când îmi merge bines au rău ____
5. Dorm bine ____
6. Aştept cu calm prezentările în public ____
7. Starea depresivă îmi trece repede, până adorm ____
8. Aş putea minţi cu succes, dacă aş dori ____
9. Pot respecta disciplina pe perioade lungi ____
10. Pot urmări un obiectiv mult timp (luni de zile) ____
11. Îmi vine uşor să pot slăbi, să practic exerciţii fizice, să renunţ la tentaţii ____
12. Realizez întotdeauna ceea ce vreau, ce mi-am propus ____
13. Pot sesiza uşor pe figurile altora că ceva nu este în regulă ____
14. Depistez uşor minciunile ____
15. Simt imediat atmosfera tensionată ____
16. Retrăiesc adesea stările emoţionale şi sentimentele personajelor din filme, cărţi____
17. Sunt îndrăgit(ă) de colegi ____
18. Îmi pot procura uşor informaţiile de care am nevoie ____
19. Sunt printre primii care află ce se mai întâmplă ____
20. Colegii mă consultă des pentru problemele lor ____
Se porneşte de la conştientizarea celor cinci factori (competenţe, elemente) ai inteligenţei emoţionale:

F1 – Recunoaşterea propriilor emoţii;
F2 – Manipularea inteligentă a emoţiilor,
F3 – Folosirea productivă a emoţiilor;
F4 – Empatia;
F5 – Tratarea relaţiilor interpersonale.
Se calculează numărul de puncte, realizându-se suma pentru fiecare factor în parte, astfel:
F1 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 1, 2, 3 şi 4;
F2 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 5, 6, 7 şi 8; F3 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 9, 10,
11 şi 12;
17
F4 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 13, 14, 15 şi 16;
F5 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 17, 18, 19 şi 20. Analizând rezultatele obţinute pentru fiecare
componentă (factor) în parte putem constata gradul de prezenţă a QE (punctajul maxim în cazul fiecărui
factor este 20). De asemenea, se calculează numărul total de puncte (se pot obţine cel mult 100 de puncte).
Semnificaţia scorurilor este următoarea:
100-81 puncte – inteligenţă emoţională ridicată/ înaltă
80-61 puncte – inteligenţă emoţională bună
60-41 puncte – inteligenţă emoţională medie/ satisfăcătoare
40-21 puncte – inteligenţă emoţională slabă
20 puncte -1 punct – inteligenţă emoţională foarte slabă
CARE ESTE PROFILUL DV DIN PUNCT DE VEDERE AL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE?

F1 – Recunoaşterea propriilor emoţii ………….
F2 – Manipularea inteligentă a emoţiilor ……………
F3 – Folosirea productivă a emoţiilor …………
F4 – Empatia ……………….
F5 – Tratarea relaţiilor interpersonale ……………..
18
1.4. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR PREFERINȚEI
EMISFERICE CEREBRALE
CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ

LINKSMAN, RICKI
1. Închideţi ochii. Vedeţi roşu. Ce zăriţi?

a. Literele r-o-ş-u, sau nimic, deoarece nu le puteţi vizualiza
b. Culoarea roşu, sau un obiect roşu
2. Închideţi ochii. Vedeţi trei. Ce zăriţi?

a. Literele t-r-e-i, sau numărul 3, sau poate nimic, deoarece nu-1 puteţi vizualiza
b. Trei animale, oameni sau obiecte
3. In cazul în care cântaţi, vocal sau la un instrument:

a. Nu puteţi cânta după ureche, ci trebuie s-o faceţi după note
b. Puteţi cânta după ureche, dacă este necesar
4. Când asamblaţi ceva:

a. Trebuie să citiţi şi să urmaţi instrucţiunile scrise
b. Puteţi folosi imagini şi schiţe, sau pur şi simplu să vă apucaţi de treabă fără să consultaţi nici un material
ajutător
5. Când cineva vă vorbeşte:

a. Sunteţi mai atent la cuvinte şi eliminaţi comunicarea nonverbală
b. Sunteţi mai atent la comunicarea nonverbală - expresiile chipului, limbajul corpului şi tonalităţile vocii
6. Sunteţi mai priceput la:

a. Folosirea literelor, cifrelor şi cuvintelor
b. Folosirea culorilor, formelor, imaginilor şi obiectelor
7. Când citiţi literatură:

a. Auziţi cuvintele parcă rostite cu glas tare în minte
b. Vedeţi cartea derulându-se ca un film
8. Cu care mână scrieţi?

a. Dreapta
b. Stânga
9. Când rezolvaţi o problemă de matematică, cum vă este mai uşor?

a. S-o abordaţi cu cifre şi cuvinte
b. S-o abordaţi folosind materiale concrete, obiecte fizice sau chiar degetele
10. Preferaţi să:

a. Discutaţi despre ideile dumneavoastră?
19
b. Faceţi ceva, cu obiecte reale?
11. Cum este camera sau masa dumneavoastră?

a. Ordonată şi îngrijită
b. Celorlalţi le pare dezordonată, totuşi ştiţi unde se află fiecare lucruşor
12. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi, obişnuiţi să:

a. Folosiţi un program pe care să-1 respectaţi cu stricteţe
b. Faceţi lucrurile în ultima clipă, sau după cum aveţi chef şi/sau doriţi să continuaţi lucrul, chiar dacă timpul pe
care i l-aţi alocat s-a sfârşit
13. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi:

a. De obicei, sunteţi punctual
b. De obicei întârziaţi
14. Vă place să citiţi o carte sau o revistă:

a. De la cap la coadă
b. De la coadă la cap, sau sărind de colo-colo
15. Ce atitudine vă descrie cel mai bine?

a. Vă place să povestiţi evenimentele sau să ascultaţi relatarea lor cu toate detaliile prezentate în ordine
b. Vă place să spuneţi direct ideea principală a unui eveniment, iar când alţii vă povestesc ceva, vă irită dacă nu
ajung repede la ideea principală
16. Când rezolvaţi un puzzle sau când întreprindeţi un proiect:

a. O faceţi perfect, fără să fi văzut produsul în stare finală
b. Trebuie să vedeţi produsul final, înainte de a-1 putea face
17. Ce metodă de aranjare a însemnărilor preferaţi?

a. Schiţarea sau enumerarea elementelor în ordine
b. Realizarea unei hărţi mentale1, sau a unei reţele, cu cercuri întrepătrunse
18. Când primiţi instrucţiuni pentru a face ceva şi aveţi posibilitatea de a opta, preferaţi să:
a. Urmaţi instrucţiunile
b. Vă gândiţi şi încercaţi alte căi de realizare
19. Când sunteţi aşezat la birou:

a. Staţi cu spinarea dreaptă
b. Vă aplecaţi peste birou, vă lăsaţi pe spate în scaun, sau chiar parţial în afara scaunului, încercând să vă simţiţi
confortabil
a. In majoritatea cazurilor, rostiţi cuvintele şi scrieţi numerele corect
b. Uneori, amestecaţi literele sau numerele, ori scrieţi inversate unele cuvinte, litere sau numere
20
21. Ce vă caracterizează mai bine?
a. Rostiţi cuvintele corect şi în ordinea cuvenită
b. Uneori, amestecaţi cuvintele într-o propoziţie, sau spuneţi altceva decât intenţionaţi, deşi ştiţi cu precizie ce
anume doreaţi să spuneţi
22. Discutând cu cineva, obişnuiţi să:

a. Vă menţineţi la subiect
b. Schimbaţi subiectul discuţiei, gândindu-vă la ceva asociat acestuia
23. Vă place să:

a. Faceţi planuri şi să le respectaţi
b. Decideţi lucrurile în ultima clipă, vă lăsaţi dus de curent, ori faceţi ceea ce aveţi chef în clipa respectivă
24. Vă place să întreprindeţi:

a. Proiecte artistice în care urmaţi îndrumările sau instrucţiunile pas-cu-pas
b. Proiecte artistice ce vă oferă libertatea de a crea ce doriţi
25. Vă place să:

a. Cântaţi, vocal sau instrumental, bazându-vă pe note sau pe cele învăţate de la alţii
b. Creaţi propriile dumneavoastră refrene sau cântece
26. Vă plac:
a. Sporturile cu instrucţiuni sau reguli stricte, pas-cu-pas
b. Sporturile ce vă permit să vă mişcaţi liber, fără reguli stricte
27. Vă place să:

a. Lucraţi pas-cu-pas, până ajungeţi la produsul final
b. Vedeţi mai întâi tabloul de ansamblu, sau produsul final, şi apoi să reveniţi şi să parcurgeţi etapele

a. Vă gândiţi la fapte şi evenimente petrecute cu adevărat
b. Vă gândiţi în mod imaginativ şi inventiv la ceea ce s-ar fi putut întâmpla, sau la ceea ce poate fi creat în
viitor
29. Cunoaşteţi multe lucruri, deoarece:

a. învăţaţi de la lume, de la alţi oameni sau din lecturi
b. Le ştiţi intuitiv, fără să vă puteţi explica de ce sau cum
30. Vă place să:

a. Vă limitaţi la fapte concrete
b. Vă imaginaţi posibilităţi deocamdată inexistente
31. De obicei:
a. Urmăriţi cu atenţie trecerea timpului
21
b. Pierdeţi noţiunea timpului
32. Sunteţi:
a. Priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale
b. Puţin priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale
33. Sunteţi:
a. Mai priceput la indicaţiile oferite verbal sau în scris
b. Mai priceput la indicaţiile oferite prin intermediul imaginilor
34. Vă pricepeţi mai bine la:

a. A fi creativ cu materialele existente şi a le combina într-un mod nou
b. A inventa sau produce ceva cu totul nou
35. De obicei, lucraţi la:

a. Câte un proiect pe rând
b. Mai multe proiecte simultan
36. În care dintre următoarele ambiente aţi prefera să vă desfăşuraţi activitatea?

a. Unul structurat, în care totul este ordonat, iar cineva vă spune ce aveţi de făcut, în care se respectă un
program şi efectuaţi proiectele pe rând, pas-cu-pas şi în ordine
b. Unul nestructurat, în care aveţi libertatea de alegere şi mişcare pentru a lucra ceea ce doriţi, în care puteţi fi
pe cât de creativ şi imaginativ doriţi, în care să vă ţineţi bunurile personale aşa cum doriţi şi să vă implicaţi în
oricâte proiecte simultan, fără vreun program prestabilit
Instrucţiuni privind evaluarea testului

Notaţi cu 1 punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu „a" şi scrieţi totalul: .
Notaţi cu 1 punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu „b" şi scrieţi totalul: .
Notaţi cu 1 punct fiecare întrebare la care aţi răspuns atât cu „a", cât şi cu „b" (egalitate) şi scrieţi totalul: .
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria „a", dovediţi o preferinţă pentru
folosirea emisferei cerebrale stângi.
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria „b", dovediţi o preferinţă pentru
folosirea emisferei cerebrale drepte.
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria „egalitate", dovediţi o folosire integrată
a ambelor emisfere cerebrale.
Dacă aţi avut aproape un număr egal de puncte pentru „a" şi pentru „b" (fără să includeţi coloana
„egalitate"), atunci este posibil să dovediţi o preferinţă mixtă şi să utilizaţi fiecare emisferă cerebrală
pentru funcţii diferite. Dacă punctajul din coloana „a" îl depăşeşte pe cel din coloana „b" cu unu-două
puncte, sau invers, aveţi o preferinţă mixtă ce favorizează emisfera dreaptă sau o preferinţă mixtă ce
favorizează emisfera stângă.
22
COMUNICARE ŞI “CREIER TOTAL”
N. Herrmann (1982), elaborează un model care înglobează cercetările lui R. Sperry şi ale lui P. McLean
şi care pune în evidență preferințele emisferice cerebrale în receptarea și procesarea informației, Astfel, există
mai multe ”tipuri de creiere”: reptilian, limbic şi cortex, și 2 emisfere cerebrale (Stânga/Dreapta).
Fig.1- Creierul triun (2017) https://socola.eu/data/_editor/IPS2017/12.%20Sistemul%20limbic

%20-Dr.%20Harabula%20Bogdan.pdf
23
Fig. 3 - Personalitatea celor 2 emisfere cerebrale
În filogeneză, activitatea creierului reptilian a fost modificată și ”aflată sub controlul” formațiunilor
nervoase apărute ulterior pe scara evoluției.
Predominarea funcțională de dreapta / stânga se corelează cu sistemul limbic și sistemul cortical
Conform modelului realizat de N. Herrmann (1982), din specificul cerebral decurge şi o modalitate
specifică de comunicare, diferită pentru fiecare cadran cerebral. Subiectul receptează și interpretează informația
în funcţie de organizarea sa cerebrală, de preferinţele funcționale cerebrale.
24
Fig 4 - Modelul lui Herrmann (apud P3 Traning Limited (2004). Laterality, seqvential & holistic / the two
emisferes of the brain)4
4
http://www.p3t.com/downloads/BrainDominance.pdf
25
CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE (ROCO,M., DUPĂ D.CHALVIN ŞI
N.HERRMANN)5
Instructaj: Prezentăm, mai jos, o listă cu diferite moduri de a gândi sau de a acţiona. Fiecare dintre
întrebările chestionarului de mai jos se referă la aceste moduri. Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare dintre
cele 72 de întrebări ale chestionarului şi să arătaţi în ce măsură modurile respective de a gândi şi de a acţiona
vă caracterizează.
Există cinci varianate de răspuns, notate cu 1, 2, 3, 4, 5, având următoarea semnificaţie:
1 – foarte puţin;
2 – puţin;
3 – moderat;
4 – mult;
5 – foarte mult.
Dumneavoastră veţi alege una dintre cele cinci variante de răspuns, care corespunde cel mai bine
modului propriu de a gândi sau acţiona. Nu există răspunsuri bune sau rele, ci numai răspunsuri sincere sau
nesincere.
A
1. Sunteţi înclinat să consideraţi lucrurile sau ideile prin componentele lor, deci analitic mai curând decât
global, luate ca întreguri (ansambluri)? ____
2. Când stabiliţi planul unei excursii (călătorii), vă gândiţi la cele mai mici amănunte? ____
3. Sunteţi genul de om care gândeşte astfel: „Ştiu la ce să mă aştept datorită lucrurilor care mi s-au întâmplat
până acum”? ____
4. Percepeţi, înţelegeţi şi manipulaţi cu uşurinţă cifrele? Aveţi îndemânare în operarea cu cifre sau calcule?
____
5. Manifestaţi interes pentru relaţiile numerice, pentru măsurarea cantităţilor, dimensiunilor, proporţiilor?
____
6. Vă exprimaţi bine în scris? Preferaţi să vă manifestaţi mai mult în scris decât oral? ____
7. Vedeţi lucrurile succesive, unele în continuarea altora, în şiruri sau serii? ____
8. Aveţi capacitatea de a înţelege şi utiliza cunoştinţele teoretice sau pe cele tehnice? ____
9. Vă exprimaţi clar şi eficient prin cuvinte? Aveţi aptitudini pentru exprimarea orală? ____
10. În rezolvarea problemelor procedaţi metodic, din etapă în etapă? ____
11. Sunteţi înclinat să verificaţi ideile, soluţiile? ____
12. Sunteţi competent în manipularea datelor cantitative referitoare la costuri, buget, investiţii? ____
13. Pentru realizarea oricărui lucru sau acţiuni, simţiţi nevoia unor instrucţiuni cât mai precise şi mai
complete? ____
14. Când vă exprimaţi opiniile, simţiţi nevoia să le argumentaţi? ____
15. În alegerile pe care le faceţi vă bazaţi pe raţiune, prin opoziţie cu afectivitatea? ____
16. Când aveţi de făcut un lucru important, repetaţi de mai multe ori modul în care veţi proceda? ____
17. În şcoală v-a plăcut algebra? ____
5
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom
26
18. Atunci când vă referiţi la un lucru văzut sau citit, aveţi tendinţa să o faceţi cât mai exact posibil? Nu
omiteţi şi nu adăugaţi nimic, respectând întru totul ordinea în care s-au produs evenimentele? ____
B
19. În ce măsură folosiţi capacitatea dumneavoastră de a concepe idei şi de a dezvolta concepte generale,
plecând de la cazuri particulare? ____
20. Sunteţi apreciat ca un om care vede lucrurile din unghiuri noi, le recunoaşte într-un mod imaginativ, cu
multe idei noi? ____
21. Aveţi tendinţa de a reuni elemente, idei noi într-un tot relativ nou (de a sintetiza)? ____
22. Sunteţi un om care vede lucrurile, ideile, faptele, într-o manieră globală; care înţelege uşor ansamblul fără
să-l reducă la elementele lui? ____
23. Sunteţi predispus de a face combinaţii noi, de a stabili noi asociaţii sau de a găsi soluţii noi? Aveţi
uşurinţă în a elabora imaginile unor obiecte pe care nu le-aţi văzut direct sau ale unor lucruri care nici nu
există în realitate? ____
24. Sunteţi considerat ca fiind înclinat spre operarea de schimbări? Vă place să vă străduiți să introduceţi
metode noi, strategii noi, produse sau aparate noi? ____
25. În ce măsură reuşiţi să combinaţi părţi ale lucrurilor, elemente ale ideilor sau ale situaţiilor în ansambluri
armonioase şi coerente? ____
26. Cunoaşteţi unele lucruri, fenomene fără să apelaţi la raţionamente; nu aveţi nevoie de evidenţe sau dovezi
pentru a înţelege imediat (dintr-o dată) un lucru? ____
27. Sunteţi considerat un om original, care are idei inedite, personale, cu totul diferite de cele cunoscute şi
recunoscute? ____
28. Reuşiţi să vă ocupaţi de două lucruri, de două acţiuni în acelaşi timp, indiferent dacă sunt diferite
(vizuale, verbale, muzicale)? ____
29. Surprindeţi cu uşurinţă relaţiile dintre obiecte în spaţiu, vedeţi cum formează ele un ansamblu, le puteţi
manipula, asambla? Aveţi o bună vedere spaţială? ____
30. Vă place sau sunteţi dotat în domeniile: pictură, desen, sculptură, muzică? ____
31. În exprimarea gândurilor folosiţi comparaţii, analogii, metafore? ____
32. Vă angajaţi în acţiuni care implică risc? ____
33. În şcoală v-a placut geometria? ____
34. Când ascultaţi sau vedeţi idei diferite sau lucruri diferite sunteţi înclinat să stabiliţi convergenţe, să
determinaţi ce au ele în comun? ____
35. Vi se întâmplă să visaţi cu ochii deschişi? ____
36. Pentru a înţelege o problemă, căutaţi să vizualizaţi elementele ei, înlocuiţi cuvintele prin imagini? ____
C
37. Aveţi preferinţe pentru ceea ce este tradiţional, adică pentru metode, căi a căror eficienţă a fost dovedită?
____
38. Vă obligaţi la stăpânire de sine, la controlul emoţiilor şi al reacţiilor comportamentale? ____
39. Judecaţi atent valoarea sau fezabilitatea unui lucru, analizaţi defectele? ____
40. Sunteţi mai atent la propriile idei, reacţii, decât la cele aparţinând lumii exterioare dvs.? ____
41. Acordaţi atenţie şi importanţă detaliilor? ____
42. Aranjaţi, ordonaţi, îmbinaţi lucruri, fapte, idei, persoane în asociaţii curente? ____
27
43. Vă atrag lucrurile, situaţiile care inspiră siguranţă? ____
44. Vă interesază mai mult “cum” decât “de ce” trebuie făcut un lucru? ____
45. Vă caracterizează spiritul de contradicţie? Vi se întâmplă să aveţi păreri, idei opuse celor pe care le auziţi
sau citiţi? ____
46. Sunteţi preocupat să vă realizaţi cât mai repede proiectele? ____
47. Sunteţi de părere că orice instrucţiuni, orice regulă trebuie respectată ad litteram? ____
48. Vedeţi mai curând deosebirile decât asemănările dintre diverse lucruri, fapte, idei? ____
49. În cele mai multe situaţii daţi dovadă de fermitate, de hotărâre? ____
50. Sunteţi considerat un bun orator, care stăpâneşte arta vorbirii? ____
51. În orice faceţi, simţiţi nevoia să planificaţi totul până în cele mai mici amănunte? ____
52. Sunteţi un om ordonat? ____
53. Reuşiţi să vă impuneţi unui grup prin ideile şi opiniile dvs.? ____
54. Sunteţi realist? ____
D
55. Înţelegeţi şi împărtăşiţi sentimentele, reacţiile, suferinţele altora; reuşiţi să exprimaţi acest lucru? ____
56. Sunteţi predispus la emoţii puternice pe care le exprimaţi prin comportament? ____
57. Vă interesează lumea exterioară mai mult decât propria persoană? Vă exprimaţi rapid şi uşor ideile,
sentimentele faţă de alţii? ____
58. Utilizaţi obiecte, figuri, desene, imagini pentru a prezenta idei şi fapte logice? ____
59. Vă interesează mai mult ceea ce priveşte spiritul, ceea ce este imaterial decât ceea ce este material? ____
60. Vă place mai mult să daţi viaţă (aplicaţi) proiectele dvs. decât să le concepeţi? ____
61. Aveţi capacitatea de a-i convinge pe ceilalţi? ____
62. În relaţiile cu semenii dvs. manifestaţi afecţiune? ____
63. Dacă în realizarea unui lucru sunt multe incertitudini, semne de întrebare, porniţi la drum? ____
64. Sunteţi meloman, vă place să ascultaţi sau să interpretaţi lucrări muzicale? ____
65. Vă atrag lucrurile noi, experienţele noi? ____
66. Vă place să daţi sfaturi altora? ____
67. Sunteţi sociabil, stabiliţi cu uşurinţă relaţii cu cei care vă înconjoară? ____
68. Reuşiţi să explicaţi altora concepte, metode, idei astfel încât să le poată înţelege şi folosi?
69. Manifestaţi încredere în alţii? ____
70. Vi s-a întâmplat ca, privind pentru prima dată locuri, situaţii, lucruri, să aveţi impresia că le-aţi mai văzut
altă dată? ____
71. Vă place să vă comportaţi cât mai firesc, cât mai natural şi să nu fiţi nevoiţi a vă controla cuvintele şi
reacţiile? ____
72. Cuvintele sau comportamentul neadecvat al semenilor dvs. vă afectează puternic şi pentru mult timp?
____
28
Treceți răspunsurile dv. folosind foaia de răspuns de mai jos, marcand cu un X variata de răspuns
corespunzătoare:
 FP – foarte puțin
 P – puțin
 Mod – moderat
 M -mult
 FM – foarte mult
CHESTIONAR DE PREFERIŢE ACŢIONALE6 (ROCO,M., DUPĂ D.CHALVIN ŞI N.HERRMANN) – Foaie de răspuns
FP P mod M Fm FP P mod M FM FP P mod M FM FP P mod M FM

1. 19. 37. 55.
2. 20. 38. 56.
3. 21. 39. 57.
4. 22. 40. 58.
5. 23. 41. 59.
6. 24. 42. 60.
7. 25. 43. 61.
8. 26. 44. 62.
9. 27. 45. 63.
10. 28. 46. 64.
11. 29. 47. 65.
12. 30. 48. 66.
13. 31. 49. 67.
14. 32. 50. 68.
15. 33. 51. 69.
16. 34. 52. 70.
17. 35. 53. 71.
18. 36. 54. 72.
CoS CoD LiS LiD
PROCENT ............. PROCENT ............. PROCENT ............. PROCENT .............
Faceți suma astfel:

 FP – foarte puțin = 1p
 P – puțin = 2p
 Mod – moderat = 3p
 M –mult = 4p
 FM – foarte mult = 5p
6
Roco M., (2001). Creativitate și inteligență emoțională. Iași, Editura Polirom. pp.94-97
29
Cunoscând valorile pentru cele patru sectoare cerebrale (A – cortical stâng; B – cortical drept; C –
limbic stâng; D – limbic drept), putem determina atât dominanţa de stânga sau de dreapta, cât şi relaţia dintre
raţionalitate şi emoţionalitate, după cum urmează:
(Co S) + (Li S) : 2 = Mod stâng de operare al creierului
(Co D) + (Li D) : 2 = Mod drept de operare al creierului
(Co S) + (Co D) : 2 = Raţionalitate
(Li S) + (Li D) : 2 = Emoţionalitate
SUBIECȚII CU PREDOMINARE FUNCȚIONALĂ A CORTEXULUI STÂNG: tind să aprecieze

lucrurile analitic, sunt riguroși și preciși, au mai dezvoltată capacitatea de utilizare a raţionamentelor logice și
înţeleg cu uşurinţă conceptele tehnico-ştiinţifice. O activare înaltă a sectorului limbic stâng înseamnă capacitate
dezvoltată de planificare, organizare, administrare, într-un cuvânt persoana va manifesta calităţi de bun
manager.
SUBIECȚII CU DOMINANŢĂ FUNCȚIONALĂ LIMBICĂ STÂNGĂ. În cazul acestor subiecți,
tonalitatea emoţională este puternică, cu toate că este controlată şi ascunsă (Aceste presoane doresc să își țină
emoțiile sub control). Ei sunt capabili să surprindă rapid defectele şi amănuntele. Sunt persoane care doresc să
își formeze obișnuințe și să le respecte. Planifică, organizează, aranjează, ordonează, tocmai pentru a avea totul
sub control. Altfel pot manifesta anxietate. Nu sunt persoane cărora să li se poată schimba uşor părerea. Au
nevoie de soluţii practice cu un plan detaliat, cu termene fixe pentru punerea în aplicare și nu agreează
schimbările. În activitatea cotidiană au grijă pentru detalii, stabilesc proceduri și își impun un regim de viață și
un orar cât mai precis
SUBIECȚII CU PREDOMINARE FUNCȚIONALĂ CORTICALĂ DREAPTĂ: Au tendința de a
gândi vizualizând. Sunt persoane care preferă imaginile înaintea cuvântului: schemele sau desenele, care să le
prezinte lucrurile sintetic-intuiv şi global. Fac cu uşurinţă mai multe lucruri în acelaşi timp. Preferă căile de
abordare imaginativă și intuitivă. Nu sunt impresionate plăcut un plan foarte precis întocmit. Adesea optează
pentru domeniul artistic: pictură, muzică sculptură
SUBIECȚII CU DOMINANŢĂ FUNCȚIONALĂ LIMBICĂ DREAPTĂ : sunt persoane orientate
către relațiile sociale. Doresc să stabilească contacte, sunt sociabili, empatici. Tonalitatea emoţională este
puternică şi puţin ascunsă. Aceste persoane au capacitatea de a surprinde și înțelege cu rapiditate reacțiile și
dorințele celorlalți, sunt adevărați ”specialiști ai relațiilor interumane”.
OPTIMIZAREA COMUNICĂRII ÎN FUNCȚIE DE PREFERINȚELE ACȚIONALE ALE

INTERLOCUTORULUI
SUBIECȚII CU PREFERINȚĂ CORTICALĂ STÂNGĂ:
-agreează rezolvarea problemelor apelând la un raționament logic, precis, cu detalii tehnice; nu le plac ezitările;
-au abilități verbale; -le plac cifrele; -sunt realşti; -preferă stilul didactic (pe capitole, paragrefe, etc) și cu multe
scheme logice.
SUBIECȚII CU DOMINANŢĂ FUNCȚIONALĂ LIMBICĂ STÂNGĂ;
-construirea unei relații bazate pe încredere; -au nevoie să fie securizati, fiindcă pot manifesta anxietate; -
părerile odată formate sunt greu de schimbat;
-au nevoie de soluţii practice cu un plan detaliat, cu termene fixe pentru punerea în aplicare și nu agreează
schimbările. -au nevoie de un regim de viață cât mai echilibrat și ordonat
30
Subiecţii cu preferință corticală dreaptă: -preferă scheme, tabele, desene; -îi plac imaginile de ansamblu și
respinge detaliile; -preferă comunicarea care nu este realizată pe baza unui plan prea riguros; -realizează mai
multe activități în același timp; -îi place ceea ce este nou, original
Subiecții cu dominanţă funcțională limbică dreaptă :
-comunicare afectivă, empatică; de aceea relațiile afective pozitive între interlocutori sunt favorabile
comunicării;
TEME DE REFLECȚIE SI DE APROFUNDARE:
1) Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea preferințelor acționale , le aduce pentru îmbunătățirea
activității educative a profesorului/ antrenorului?
2) Cum vă puteți dezvolta capacitatea de performanță pornind de la cunoașterea dominanței funcționale?
Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe.
31
1.5. EVALUAREA CARACTERISTICILOR SISTEMULUI MOTIVAȚIONAL
CHECKLIST DESPRE FACTORII MOTIVAŢIONALI (CARTER MCNAMARA)
Pentru a vă ajuta să identificaţi factorii care vă motivează, veţi găsi alăturat o listă cu factori posibili
motivaţionali. Ordonaţi aceşti factori începând cu “1” ca fiind cel mai important. S-ar putea să aveţi mai mulţi
factori notaţi cu “1”. Nu vă preocupaţi ca ordonarea dv să fie “perfectă”. Ideea este să meditaţi asupra factorilor
care vă motivează într-adevăr pe dv.
 Dezvoltarea carierei / Succes

 Confort / Relaxare
 Sănătate / Echilibru / Energie
 Influenţă / Leadership
 Învăţare / Cunoştinţe / Descoperiri
 Bunuri materiale / Posesii
 Recunoaştere / Laude
 Securitate / Bani / Casă
 Viaţă socială / Afiliaţii / Popularitate / Acceptare
 Statut / Prestigiu / Reputaţie
 Atingerea obiectivelor / Rezolvarea de probleme / Scopuri
 Trainer / Mentor / Să ghidez pe alţii
 Altele Factor motivaţional propriu 1 _________________________
 Altele Factor motivaţional propriu 2 _________________________
Chestionarul M-37
(pentru investigarea sistemului motivaţional)
Acest chestionar pune în evidență câteva particularităţi ale organizării sistemului dumneavoastră motivaţional.
Instructaj:
“Aveți în față un tabel. De fapt este un chestionar la care vă rog să răspundeți “De ce este importantă pentru
dumneavoastră educația fizică?” Atât pe verticală, cât și pe orizontală (în aceeași ordine) sunt trecuți 9 termeni.
Urmăriți rândurile pe orizontală de la stânga la dreapta ca la citit. Începeți, deci, cu primul rând.
Luând primul termen din coloana verticală: “Mă ajută să am un corp armonios dezvoltat”), numerotat cu cifra
“1”, gândiți de ce considerați importantă pt dv. educația fizică, alegând succesiv între acest termen și ceilalți 8
cuprinsi pe acel rând. Alegeți, deci, între 1 și 2 , între 1 și 3, ș.a.m.d.
Pentru termenul ales încercuiți cifra corespunzătoare. Nu uitați, în fiecare spațiu sunt 2 cifre, din care dv.
trebuie să încercuiți una. După ce ați completat primul rând, continuați cu al doilea și tot astfel, până la rândul 8,
alegând de fiecare dată, situația care vă corespunde cel mai bine”.8
7
Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică R.A. p. 58
8
Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică R.A. p. 58
32
1. 2. 3. 4. 5 6. 7. 8. 9.
important pt
Ce este mai
Mă ajută Mă Mă ajută să Devin mai Imi Imi Mă ajută să Învăț un Imi
dv. ? să am un relaxează depun efort sănătos, corectează corectează mă adaptez sport pe care dezvoltă
corp intelectual mai deficiențel deficiențele viitoarei îl voi gustul
armonios mai mare rezistent la e fizice psihice profesiuni practica pentru
dezvoltat îmbolnăviri frumos
1.
Mă ajută să
1/2 1/3 1/4 1/5 1/6 1/7 1/8 1/9
am un corp
armonios
dezvoltat
2. Mă
relaxează
2/3 2/4 2/5 2/6 2/7 2/8 2/9
3.
Mă ajută să
3/4 3/5 3/6 3/7 3/8 3/9
depun efort
intelectual
mai mare
4.
Devin mai
4/5 4/6 4/7 4/8 4/9
sănătos, mai
rezistent la
îmbolnăviri
5. Imi
corectează
5/6 5/7 5/8 5/9
deficiențele
fizice
6. Imi
corectează
6/7 6/8 6/9
deficiențele
psihice
7.
Mă ajută să
7/8 7/9
mă adaptez
viitoarei
profesiuni
8. Învăț un
sport pe
8/9
care îl voi
practica
9. Imi
dezvoltă
gustul
pentru
frumos
10. Alte motive. Care? …………………………………………………………
“Notă pentru prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor chestionarului M-3:
a) Alcătuiți tabelul factorilor:
FACTORI: FRECVENȚA RANGUL

1. Mă ajută să am un corp armonios dezvoltat
2. Mă relaxează
3. Mă ajută să depun efort intelectual mai mare
4. Devin mai sănătos, mai rezistent la îmbolnăviri
33
FACTORI: FRECVENȚA RANGUL
5. Imi corectează deficiențele fizice
6. Imi corectează deficiențele psihice
7. Mă ajută să mă adaptez viitoarei profesiuni
8. Învăț un sport pe care îl voi practica
9. Imi dezvoltă gustul pentru frumos
b) Treceți în dreptul fiecărui factor frecvența dată de numărul alegerilor (de câte ori cifra corespunzătoare a
fost încercuită)
c) Stabiliți rangul pentru fiecare factor, pornind de la rangul 1 (factorul cu frecvența cea mai mare), în
ordine descrescătoare. Pentru factorii cu frecvența 0 nu se stabilește rang.
d) Interpretați rezultatele în funcție de frecvența și rang. Factorii cu frecvența cea mai mare, situați pe
primul rang, dau motivele cele mai importante în angajarea elevilor în activitate, la educația fizică”9.
TEME DE REFLECȚIE SI DE APROFUNDARE:
După modelul chestionarului M-3, concepeți un chestionar adresat părinților privind principalele
beneficii ale practicării (menționați ramura de sport practicată): ..................................... de către copii
Chestionar adaptat după Chestionarul M-3: Care sunt principalele beneficii in plan psihosomatic ale practicării,
de către copii, a ............................................ (treceți ramura de sport pentru care vă specializați)?
a) Menționați 10 beneficii în plan psihosomatic ale practicării (treceți ramura de sport pentru care vă
specializați) ......................................................:
1) ....................................................................................................................................................................................
2) ....................................................................................................................................................................................
3) ....................................................................................................................................................................................
4) ....................................................................................................................................................................................
5) ....................................................................................................................................................................................
6) ....................................................................................................................................................................................
7) ....................................................................................................................................................................................
8) ....................................................................................................................................................................................
9) ....................................................................................................................................................................................
9
Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică R.A. , p.58
34
b) În matricea de mai jos, treceți, atât pe orizontală, cât și pe verticală (în aceeași ordine) cele 10
beneficii pe care le-ați trecut in lista de mai sus:
Ce este mai
important?
9
1 1/2 1/3 1/4 1/5 1/6 1/7 1/8 1/9
2 2/3 2/4 2/5 2/6 2/7 2/8 2/9
3 3/4 3/5 3/6 3/7 3/8 3/9
4 4/5 4/6 4/7 4/8 4/9
5 5/6 5/7 5/8 5/9
6 6/7 6/8 6/9
7 7/8 7/9
8 8/9
35
1.6. EVALUAREA NIVELULUI DE STRES. VULNERABILITATE VERSUS
REZISTENȚĂ LA STRES: EVALUAREA TIPULUI DE COMPORTAMENT
Prezentăm, în continuare, o modalitate de evaluare a rezistenţei la agresiunea stresorilor „Hanson

Scale of Stress Rezistence”10 (varianta prescurtată). Aceasta se referă la o serie de situaţii de viaţă aflate sub
controlul individului. Reproducem într-o forma prescurtată şi adaptată scala rezistentei la stres 11 (Chelcea S.,
Chelcea, A, 1990)
In categoria factorilor care facilitează agresiunea stresului se înscriu:
1. Ereditatea nefavorabilă (-10 puncte). Eventualele boli ale părinţilor care pot expune individul la boală
somatică sau psihică;
2. Insomnia (-20 puncte);
3. Dieta greşită (-30 puncte);
4. Obezitatea (-40 puncte). Depăşirea chiar numai cu 10% a greutăţii normale poate afecta sănătatea;
5. Fixarea unor scopuri nerealiste (-50 puncte);
6. Abuzul de stimulente sau sedative (- 60 puncte);
7. Fumatul (-70 puncte);
8. Situatia materiala deficitara (-80 puncte);
9. Insatisfacţia în muncă (-90 puncte);
10. Instabilitatea familiei (-100 puncte).
In rândul factorilor de creștere a rezistenței la stres se remarcă:

1. Ereditatea favorabilă (+10 puncte).
2. Simtul umorului (+20 puncte).
3. Dieta corespunzatoare (+30 puncte).
4. Stresul alternativ (+40 puncte).
5. Scopuri tangibile (+50 puncte).
6. Cunoasterea factorilor de stres (+60 puncte).
7. Somnul odihnitor si relaxarea eficienta (+70 puncte).
8. Situataţia materială bună (+80 puncte).
9. Munca plină de satisfacţii (+90 puncte).
10. Armonia familială (+100 puncte).
Calculul punctajului se face pe această scală adunând punctele obţinute de situaţiile de viaţă
caracteristice subiectului.
Interpretarea scorului obtinut se face nu numai in functie de punctajul total, dar si de varsta, sex,
experiența de viață, evenimentele stresante recente (masurate cu ajutorul „Scalei Holmes-Rahe”), nivelul de
şcolarizare si cultura, starea de sanatate. Cu cât scorul total obținut este mai mare, cu atât rezistența la stres este
mai bună.
10
https://aglearn.usda.gov/customcontent/FSIS/FSIS-WellnessTraining-01/Part2/media/pdfs/mvii_worksheet10_hanson_scale_b.pdf
11
Chelcea S., Chelcea, A, “Din universul autocunoaşterii”, Editura Militară, Bucureşti, 1990).
36
Un scor negativ (mai mic de -300 puncte) trebuie sa dea de gandit. Se impun masuri de sporire a
rezistentei la stres, de evitare a distresului.
CHESTIONAR PENTRU INVESTIGAREA TIPULUI DE COMPORTAMENT 12

Instructaj: Fiecare scală de mai jos este alcătuită dintr-o pereche de afirmaţii separate de o serie de linii
orizontale. Fiecare pereche de afirmaţii a fost aleasă pentru a reprezenta două tipuri diferite de comportament.
Fiecare dintre noi ne putem plasa undeva, de-a lungul liniilor între 1 şi 7. Puneţi un x în spaţiul care reflectă cel
mai bine comportamentul dv. cotidian. Răspundeţi spontan.
1 2 3 4 5 6 7
1. Nu mă deranjează Trebuie să termin neapărat lucrul

dacă las temporar pe care l-am început
neterminat lucrul pe care l-
am început
2. Sunt calm şi nu mă Niciodată nu întârzii când e
grabesc atunci când e vorba vorba de întâlniri.
de o întâlnire
3. Nu sunt pentru Sunt pentru întrecere în tot ceea
întrecere în ceea ce fac ce fac
4. Ştiu să-i ascult, să la Îi anticipez pe ceilalţi în discuţie
pe ceilalţi să termine ceea (dau din cap la ceea ce se spune,
ce au de spus îl întrerup pe vorbitor, termin
propoziţiile altora)
5. Nu sunt niciodată Sunt întotdeauna grăbit
grăbit, chiar atunci când
sunt presat de timp
6. Pot să aştept cu Îmi este foarte greu să aştept
răbdare
7. Merg relaxat şi nu Întotdeauna merg cât pot de
foarte repede repede.
8. Fac un singur lucru Încerc să fac mai multe lucruri în
într-o perioadă de timp acelaşi timp; în timp ce fac ceva
mă gândesc la ce voi face după
9. Vorbesc rar şi sunt Vorbesc viguros şi în forţă
atent la ceea ce spun (folosesc multe gesturi)
10. În ceea ce fac mă Doresc recunoaştere din partea
interesează ceea ce gândesc altora pentru un lucru bine făcut
12
Drilea, Gabriel, “Comportamentul de tip A şi riscul unei boli cardiovasculare”. În Psihologia, Societatea Ştiinţă şi Tehnică S.A. Nr
1/1994,
37
1 2 3 4 5 6 7
eu despre aceasta
11. Sunt lent într-o Sunt rapid într-o mulţime de
mulţime de activităţi lucruri (mâncat, băut, plimbat,
(mâncat, plimbat, băut) vorbit).
12. Iau lucrurile aşa cum Sunt întotdeauna nemulţumit de
sunt situaţia prezentă
13. Îmi exprim în mod Nu-mi exprim sentimentele
deschis sentimentele
14. Am multe interese Am puţine interese în afara
extraprofesionale profesiei
15. Sunt mulţumit cu Sunt nemulţumit cu funcţia
profesia şi cu funcţia pe prezentă; sunt ambiţios şi doresc
care o ocup o avansare rapidă
16. Nu-mi stabilesc Îmi stabilesc deseori propriile
niciodată propriile date date limită în ceea ce fac
limită pentru ceea ce fac
17. Rareori mă simt Întotdeauna mă simt responsabil
responsabil
18. Nu judec niciodată Deseori văd performanţa în
lucrurile în termeni de termeni de cantitate (cât de
cantitate mult?)
19. Sunt putin interesat Iau munca foarte în serios
de muncă
20. Nu acord atenţie Acord o mare atenţie detaliilor
detaliilor
Scorul testului este suma valorilor obţinute la toţi itemii.

 110 -140 Tip A1
Dacă mai sunteţi şi fumător şi aveţi peste 40 de ani, trebuie sa fiţi foarte atent pentru că există un risc
real (şi crescut) ca dv. să dezvoltaţi o tulburare cardiovasculară.
 80 – 109 Tip A2
Sunteţi predispus tulburărilor cardiovasculare, însă riscul e mai mic decât la tipul A
 60 – 79 Tip AB
Mixaj de comportamente A şi B. Există un oarecare risc de a dezvolta o tulburare cardiovasculară
 30 – 59 Tip B2
Sunteţi în general relaxat şi faceţi faţă situaţiilor stresante. Risc redus al unor tulburări cardiace.
 0 – 29 Tip B1
38
Comportamentul dv. este foarte rar asociat cu tulburările cardiovasculare.
1.7.EVALUAREA UNOR ASPECTE PRIVIND STRATEGIILE DE COPING ALE

SPORTIVILOR
ASSESSING YOUR SPORT PSYCHOLOGICAL SKILLS: ATHLETIC COPING

SKILLS INVENTORY (ACSI) (Smith et al. 1994)
Acesta este un instrument de măsurare a abilităților psihologice ale sportivului, elaborat de Smith et al.
(1994).
Cele ce urmează sunt afirmații pe care le-au făcut sportivii pentru a-și descrie experiențele. Vă rugăm să
citiți cu atenție fiecare afirmație și apoi să vă amintiți cât mai exact posibil cât de des experimentați dvs. același
lucru. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Nu acordaţi prea mult timp unei afirmații.
Vă rugăm să încercuiți cât de des treceți prin aceste experiențe când luați parte la un joc sportiv.
0 1 2 3
1 Zilnic sau săptămânal, îmi stabilesc obiective specifice detaliate, care mă Aproape
ghidează spre ceea ce am de făcut. niciodată Uneori Adesea Aproape întotdeauna
2 Aproape Uneori Aproape întotdeauna
Îmi exploatez cât mai mult talentul și priceperea.
niciodată Adesea
3 Când un antrenor sau un manager îmi spune cum să îndrept o greșeală pe care Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
am făcut-o, tind să o iau ca pe ceva personal și să mă supăr. niciodată
4 În timpul unui joc sportiv, pot să îmi concentrez atenția și să fac abstracție de Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
factorii perturbatori. niciodată
5 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Rămân pozitiv și entuziast în timpul competiției, oricât de rău merg lucrurile.
niciodată
Tind să joc mai bine sub presiune, deoarece cred că gândesc mai limpede.
niciodată
Mă neliniștește oarecum ceea ce cred alții despre prestația mea.
niciodată
8 Tind să îmi fac o mulțime de planificări privind modalitatea de atingere a Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
obiectivelor propuse. niciodată
Sunt încrezător că voi juca bine.
niciodată
10 Când un antrenor sau un manager mă critică, mai degrabă mă supăr decât să mă Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
simt ajutat. niciodată
11 Îmi este ușor să nu las gândurile care distrag atenția să interfereze cu ceea ce eu Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
privesc sau ascult. niciodată
Creez o mare presiune asupra mea făcându-mi griji despre cum voi juca.
niciodată
Îmi stabilesc propriile mele obiective de performanță la fiecare antrenament.
niciodată
14 Nu trebuie să fiu împins de la spate pentru a mă antrena sau a juca foarte bine; Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
dau 100%. niciodată
15 Dacă un antrenor mă critică sau țipă la mine, îmi îndrept greșeala fără să mă Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
supăr. niciodată
Gestionez foarte bine situațiile neprevăzute din sportul pe care îl practic.
niciodată
17 Când lucrurile merg prost, îmi spun să rămân calm, iar asta funcționează la Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
mine. niciodată
Cu cât presiunea este mai mare în timpul unui joc, cu atât îmi place mai mult.
niciodată
39
19 Într-o competiție, sunt îngrijorat să nu fac greșeli sau să nu reușesc să mă Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
descurc. niciodată
20 Am propriul meu plan de joc elaborat în minte cu mult înainte de începerea Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
jocului. niciodată
Când mă simt prea tensionat, îmi pot relaxa rapid corpul și mă pot calma.
niciodată
Pentru mine, situațiile tensionate sunt provocări binevenite.
niciodată
23 Mă gândesc și îmi imaginez ce se va întâmpla dacă ceva nu merge sau o dau în Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
bară. niciodată
24 Îmi păstrez controlul emoțional, indiferent de modul în care merg lucrurile Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
pentru mine. niciodată
25 Îmi este ușor să-mi îndrept atenția și să mă concentrez pe un singur obiect sau Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
persoană. niciodată
Nereușita în atingerea obiectivelor mă face să mă străduiesc și mai din greu.
niciodată
27 Îmi îmbunătățesc abilitățile ascultând cu atenție sfaturile și instrucțiunile date de Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
antrenori și manageri. niciodată
Fac mai puține greșeli când sunt sub presiune, deoarece mă concentrez mai bine.
niciodată
Punctaj
Acesta este Athletic Coping Skills Inventory (ACSI), un instrument de măsurare a abilităților psihologice ale
sportivului, elaborat de Smith et al. (1994). Determinați propriul dvs. scor la următoarele subscale, adăugând
punctele la numerele întrebărilor identificate. De asemenea, rețineți următoarele scale numerice asociate cu
punctajul dvs.
0 = aproape niciodată
1 = uneori
2 = adesea
3 = aproape întotdeauna
În fine, rețineți că un * după numărul unei întrebări semnifică un item cu notare inversă (adică 0 = aproape
întotdeauna, 3 = aproape niciodată, și așa mai departe).
Abilitatea de a face față adversității: Subscala evaluează dacă un sportiv rămâne pozitiv și entuziast chiar și
atunci când lucrurile merg rău, dacă rămâne calm și stăpân pe sine, și dacă își poate reveni rapid după greșeli și
eșecuri.
(Însumați scorurile la întrebările 5, 17, 21 și 24, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Antrenabilitatea: Evaluează dacă un sportiv este deschis la instruire și învață din ea, și dacă acceptă criticile
constructive fără a le lua ca pe ceva personal și a se supăra.
(Însumați scorurile la întrebările 3*, 10*, 15 și 27, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Concentrarea: Reflectă dacă un sportiv este ușor de distras și dacă este capabil să se concentreze asupra sarcinii
de efectuat, atât în antrenament cât și în situații de joc, chiar și atunci când apar situații nefavorabile sau
neprevăzute.
40
Încrederea și motivația de realizare: Măsoară dacă un sportiv este încrezător și motivat pozitiv, dacă dă
constant 100% în timpul antrenamentelor și al competițiilor, și dacă lucrează din greu pentru a-și îmbunătăți
abilitățile.
Stabilirea obiectivelor și pregătirea mentală: Evaluează dacă un sportiv își stabilește și lucrează pentru
realizarea obiectivelor de performanță specifice, dacă își planifică și se pregătește mental pentru competiții, și
dacă își face un plan de joc clar pentru a avea o bună prestație.
Punctul de vârf atins sub presiune: Măsoară dacă un sportiv se simte mai degrabă provocat decât amenințat de
situațiile sub presiune și dacă are o bună prestație sub presiune.
Eliberarea de griji: Evaluează dacă un sportiv pune presiune asupra lui însuși făcându-și griji în legătură cu
posibilitatea de a juca prost sau a face greșeli, precum și dacă este neliniștit cu privire la ceea ce vor crede alții
în cazul în care va juca prost.
(Însumați scorurile la întrebările 7*, 12*, 19* și 23*, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Scorul total sau suma subscalelor
Scorurile se încadrează între cel mai scăzut, 0, și cel mai înalt, 12, pe fiecare subscală, scorurile mai ridicate
indicând punctele forte pe subscala respectivă. Scorul pentru întreaga scală se încadrează între cel mai scăzut, 0,
și cel mai înalt, 84, scorurile mai ridicate indicând punctele forte.
1.8.ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR DE

TEMPERAMENT
41
GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI
(BELOV, apud EPURAN, M. & HORGHIDAN, V. 1994)13
Răspundeți pentru fiecare item cu:
1 = ADEVĂRAT PENTRU MINE
0 = NU ESTE ADEVARAT PENTRU MINE
COLERIC
1. sunteti neastâmpărat si agitat;
2. sunteti impulsiv si irascibil;
3. sunteti nerăbdător;
4. sunteti sincer și categoric în relațiile cu ceilalți;
5. sunteti hotărât si întreprinzător;
6. sunteti încăpătânat;
7. vă descurcati bine în dispute;
8. lucrati în salturi;
9. Sunteți inclinat spre risc;
10. nu sunteti ranchiunos, nici supărăcios;
11. aveti un discurs rapid, pasionat, si o intonatie neuniformă;
12. sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni hazardate;
13. Tendința de a fi agresiv;
14. aveti o mimică expresivă;
15. sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid;
16. sunteti permanent în căutarea noului;
17. gesturile dvs sunt repezi si bruste;
18. sunteti tenace;
19. sunteti predispus la schimbări bruste ale dispozitiei;
20. sunteti categoric în raport cu alti oameni;
SANGVIN
1. sunteti vesel si voios;
2. sunteti energic si activ;
3. adesea nu duceti un lucru început la bun sfârsit;
4. aveti tendinta de a va supraaprecia;
5. sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou;
6. interesele si atractiile dvs nu sunt stabile;
7. treceti usor peste esecuri si neplăceri;
8. vă acomodati usor la diferite conditii;
9. vă pasionează orice activitate nouă;
10. atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze, o tratati cu indiferentă;
11. treceti usor de la o activitate la alta;
HORGHIDAN V. (1994). Temperamentul. Epuran M. & Horghidan V. București: Psihologia educației fizice. Universitatea
13
Ecologică, Academia Națională de Educație Fizică și Sport.

42
12. vă displace munca cotidiană, monotonă;
13. sunteti sociabil si receptiv, nu vă jenati în prezenta unor oameni noi;
14. sunteti rezistent si laborios;
15. vorbiti repede, tare si articulat, gesticulati, aveti o mimică expresivă;
16. nu vă pierdeti calmul într-o situatie com- plexă, neasteptată;
17. sunteti totdeauna bine dispus;
18. adormiti si vă treziti repede;
19. adesea nu sunteti suficient de mobilizat, nu vă cântăriti bine deciziile;
20. uneori sunteti superficial, distrat;
FLEGMATIC
1. sunteti calm si cu sânge rece;
2. sunteti consecvent si cumpănit în orice activi tate;
3. sunteti prudent si chibzuit;
4. stiti să asteptati;
5. sunteti tăcut si vă displace trâncăneală;
6. vorbiti linistit si cumpătat, cu pauze, fără a afisa emotii strindente, cu cele mai discrete gesturii si mimică;
7. sunteti retinut si răbdător;
8. duceti lucrul început la bun sfârsit;
9. nu vă irositi puterile pentru fleacuri;
10. urmati cu strictete graficul vietii si al muncii;
11. vă controlati cu usurinta pornirile;
12. sunteti putin sensibil la critică si laudă;
13. nu sunteti răutăcios, aveti o atitudine îngăduitoare fată de săgetile care vă sunt adresate;
14. aveti interese si relatii constante;
15. vă includeti cu greu într-o activitate si treceti cu greu la alta;
16. îi tratati pe toti în mod egal;
17. vă place acuratetea si ordinea;
18. vă acomodati cu greu la conditii noi;
19. sunteti inert, nepăsător;
20. aveti stăpânire de sine;
MELANCOLIC
1. sunteti timid;
2. vă pierdeti în conditii noi;
3. cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti;
4. nu sunteti încrezător în propriile forte;
5. suportati usor singurătatea;
6. esecurile vă coplesesc si vă dezorientează;
7. aveti tendinta de a vă închide în sine;
8. obositi repede;
9. vorbiti încet, uneori pe soptite;
10. vă aliniati fără să vreti la caracterul conlocutorului;
11. unele lucruri vă impresionează atât de mult, încât vă podidesc lacrimile;
43
12. sunteti foarte sensibil la critică si laudă;
13. sunteti extrem de exigent fată de sine si de altii;
14. sunteti suspicios si ipohondru;
15. aveti o sensibilitate exagerată;
16. sunteti din cale afară de supărăcios;
17. sunteti nesociabil, nu împărtăsiti nimănui propriile gânduri;
18. sunteti inactiv si sfios;
19. sunteti docil;
20. căutati compasiune si ajutor din partea altora;
1. In chestionarul de mai jos tipul temperamental este evaluat prin scalele:

COLERIC ......................
SANGVIN ......................
FLEGMATIC ......................
MELANCOLIC ......................
Temperamentul este prezentat ca sumă a celor patru componente clasice, care însă se manifestă cu
intensităti diferite, și anume:
..........% COLERIC + .........% SANGVIN + ...........% FLEGMATIC+ .........% MELANCOLIC
Care este formula dv personală?
Vă propunem ca, folosind chestionarul de mai jos, să apreciaţi pentru dumneavoastră, care
este nivelul stimei de sine
1.9.ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STIMEI DE SINE
44
SCALA DE MĂSURARE A STIMEI DE SINE (Rosenberg, 1965, apud Stănculescu Elena, 2013:
286)14
Instructajul făcut subiectului:

Chestionarul de mai jos îşi propune să vă ofere o indicaţie despre nivelul
stimei dumneavoastră de sine.
Vă oferim mai jos, un număr de 10 afirmaţii. Citiţi cu atenţie fiecare frază. Dumneavoastră trebuie să
răspundeţi în cel mai scurt timp la întrebarea : “În ce măsură mi se potriveşte fiecare din afirmaţiile
respective ?” Bifaţi în casuţa corespunzătoare variantei de răspuns aleasă. De exemplu, dacă la itemul 1:“În
general sunt mulţumit/ă de mine”, consideraţi că răspunsul care vi se potriveşte cel mai bine este “Foarte mult”,
bifaţi în dreptul itemului 1 casuţa corespunzătoare acestei afirmaţii.
SCALA DE MĂSURARE A STIMEI DE SINE (Rosenberg, 1965, apud Stănculescu Elena, 2013: 286)15
Bifaţi în coloanele alăturate măsura în Foarte Foarte

Puţin Neutru Mult
care vi se potrivesc afirmaţiile de mai jos: puţin mult
1. În general sunt mulţumit/ă de mine
2. Uneori simt că nu sunt bun/a de nimic
3. Cred că am multe calităţi
Sunt capabil/ă să fac lucruri la fel de bine ca

4.
majoritatea celor din jurul meu
Simt că nu am prea multe calităţi de care să

5.
fiu mândru (mândră) de mine.
6. Mă simt frecvent inutil/ă
Simt că sunt la fel de important/ă ca

7.
majoritatea oamenilor din jurul meu
Aş vrea să pot să am mai mult respect

8.
pentru mine însumi/însămi.
9. Sunt înclinat/ă să simt că eşuez
Am o atitudine pozitivă faţă de mine

10.
însumi/însămi.
Cotarea:
14
STĂNCULESCU Elena, (2013) Psihologia educaţiei. De la teorie la practică. Bucureşti, Editura Universitară.
15
STĂNCULESCU Elena, (2013) Psihologia educaţiei. De la teorie la practică. Bucureşti, Editura Universitară.
45
Itemii 2,5,6,8 şi 9 se coteaza invers, respectiv: pentru varianta de răspuns “Foarte puţin” se acordă 5 puncte şi
pentru varianta de răspuns “Foarte mult” se acordă 1 punct. Pentru ceilalţi itemi se acordă:
1 punct pentru “Foarte puţin”
2 puncte pentru “Puţin”;
3 puncte pentru “Neutru”;
4 puncte pentru “Mult”;
5 puncte pentru “Foarte mult”
Scala este validată şi etalonată pe populaţie românească.
10 puncte: stimă de sine foarte scăzută;
11-20 puncte: stimă de sine scăzută;
21-30 puncte: nivel mediu al stimei de sine;
31-40 puncte: stimă de sine ridicată;
41-50 puncte: stimă de sine foarte ridicată.
1.10.ANALIZA SWOT PENTRU DEZVOLTAREA GRUPULUI

46
Folosiţi metoda Analizei SWOT pentru dezvoltarea grupului / echipei sportive cu care
dumneavoastră lucraţi:
P1) Primul pas constă în realizarea ANALIZEI SWOT
Analiza SWOT se poate aplica , pentru „diagnosticul” clubului, grupului, echipei etc, cât şi la nivel
individuat in vederea autocunoaşterii, ca prim pas in demersul de dezvoltare viitoare.
INTERN
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
(STRENGTHS) (WEAKNESSES)
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
NEGATIVE / CARE PUN ÎN PERICOL

...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
POZITIVE / BENEFICE
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
(OPPORTUNITIES) (THREATS)
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
EXTERN
Următorii paşi constau în ALEGEREA STRATEGIEI şi PLANIFICAREA STRATEGIEI în funcţie de

datele analizei SWOT precum şi stabilirea obiectivelor
P2) Alegeţi tipul de strategie folosind schema de mai jos
47
Fig. 5.5. - Tipuri de strategie în funcţie de datele ANALIZEI SWOT16
http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri%20metodologice/brosura_planificare_strategica.pdf
P3) Realizaţi planificarea strategiilor, folosind schema de mai jos
Fig. 5.6. - Planificarea strategiilor în funcţie de datele ANALIZEI SWOT 17
16
Ministerul Administraţiei şi Internelor Unitatea pentru Reforma Administraţiei Planificare strategică. Suport de curs realizat în
cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 “Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”
17
GAVRIL Radu, MUASHER Khalid Publicehttp://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri%20metodologice/
brosura_planificare_strategica.pdf
48
CAPITOLUL 2
PROIECT (RAPORT PSIHOLOGIC)18
I. **Prima secţiune a unui raport psihologic conţine itemi referitori la subiect**
NUME, PRENUME:
DATA NASTERII
SPORTUL PRACTICAT –
OCUPATIE
LOC DE MUNCA -
**După secţiunea informaţiilor despre subiect, următoarea secţiune se referă la
obiectivul evaluării și sinteza științifică a datelor rezultate din evaluare**
II. OBIECTIVUL EVALUĂRII19 ȘI PREZENTAREA SINTETICĂ A REZULTATELOR
OBIECTIVUL: IDENTIFICAREA FACTORILOR PSIHOLOGICI CU RELEVANŢĂ

PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE
**Secţiunea următoare cuprinde prezentarea rezultatelor

evaluarii/psihodiagnosticului precizându-se obligatoriu CE S-A EVALUAT şi PRIN CE
S-A EVALUAT**
1. EVALUAREA STILULUl DE COMUNICARE
Stilul de comunicare se referă la ansamblul particularităţilor de manifestare caracteristice unei

persoane în actul comunicativ. Stilul desemnează: modalităţile specifice de recepţionare/decodificare
a mesajului, modalităţile personale de prelucrare/interpretare a mesajului şi modalităţile specifice de
exprimare a răspunsului, particularităţile personale de feed-back. Toate acestea decurg din unicitatea
şi individualitatea fiinţei umane, fiind expresia personalităţii umane. Conceptul de stil de comunicare
se aplică doar acolo unde caracteristicile formale, general valabile ale actului comunicativ se asociază
cu anumite maniere personale de receptare-prelucrare-emitere a mesajelor. Este vorba de maniere de
comunicare formate în decursul dezvoltării individului, stabile şi caracteristice pentru el şi care se
manifestă relativ independent de conţinutul comunicativ vehiculat pentru el şi de contextul concret în
18
Acest proiect este o cerință pentru intrarea in examen la disciplina PSIHOPEDAGOGIE
19
Psihodiagnosticul şi Evaluarea au ca scop:
-Identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză
-identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul psihoeducaţional cu relevanţă pentru (descrie situaţia
pentru care se face evaluarea)
49
care operează (vezi persoane care comunică "elegant", echilibrat n orice împrejurare / persoane care
comunmică vulgar, agresiv, în orice situaţie). Stilul de comunicare este în primul rând un indicator al
modului în care o persoană şi structurează lumea relaţiilor sociale. În al doilea rând stilul de
comunicare este un indicator al modului de prelucrare a informaţiilor şi de transformare a acestor
informaţii în fapte de comportament, în judecăţi practice, sociale, evaluative etc. Stilul de comunicare
este fundamental determinat de trei elemente:
1- atitudinile persoanei, ca modalităţi constante de raportare a acesteia la viaţa socială, la
semeni şi la sine;
2- modelele de comunicare învăţate - asertiv, non-asertiv, agresiv (cu varianta sa pasiv-
agresivă), manipulator;
3- temperamentul, ca tip de reactivitate a celulei nervoase.
CHESTIONAR PENTRU AUTOCUNOAȘTEREA CELOR PATRU STILURI DE

COMUNICARE ȘI MODALITĂȚI DE A REACȚIONA: FUGĂ, ATAC, MANIPULARE,
ASERTIVITATE . ADAPTAT DE M. ROCO (2001) DUPĂ CHALVIN 20
STILUL DE COMUNICARE NON-ASERTIV .......................
STILUL DE COMUNICARE AGRESIV .........................
STILUL DE COMUNICARE MANIPULATOR ......................
STILUL DE COMUNICARE ASERTIV ..........................
INTERPRETAREA STILULUI PERSONAL DE COMUNICARE (puncte tari, puncte slabe):

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
20
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
50
2. EVALUAREA STILULUI DE ÎNVĂȚARE
Stilul de învățare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare,

stocare şi reactualizare a informaţiei şi se formează prin educaţie.
CUM ÎNVĂȚAȚI CEL MAI BINE ? CHESTIONARUL VACK
Număr total de V încercuite (vizual) = ..........
Număr total de A încercuite (auditiv) = ..........
Număr total de C încercuite (citit/ scris) = ..........
Număr total de K încercuite (kinestezic) = ..........
PRIN CE SE CARACTERIZEAZĂ STILUL DV DE ÎNVĂȚARE (care sunt punctele tari ale

stilului dv. de învățare)?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
51
3. EVALUAREA CARACTERISTICILOR MEMORIEI
3.1. Ce este memoria și care sunt procesele memoriei?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
3.2. Evaluarea caracteristicilor memoriei verbale categoriale (TESTUL DE

MEMORIE VIZUAL-VERBALĂ CATEGORIALĂ MVVC)
COTA BRUTA VALOAREA DE

SEMNIFICATIE
Menționați câteva tehnici de memorare pe care le utilizati frecvent
1. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
52
4. EVALUAREA CARACTERISTICILOR ATENȚIEI
4.1. Ce este atenția și care sunt calitățile atenției?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
4.2.CAPACITATEA DE CONCENTRARE A ATENȚIEI
TESTUL DE ATENŢIE CONCENTRATĂ CALCULE (ACC)

SEMNIFICATIE
4.3. Capacitatea subiectului de mobilitate şi explorare eficientă într-un câmp

perceptiv numeric - TESTUL PRAGA
INTERPRETARE CANTITATIVĂ
SEMNIFICATIE
TESTUL PRAGA INTERPRETARE CALITATIVĂ

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
53
5. EVALUAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
Realizați propriul profil al inteligenţei emoţionale:
F1 –Recunoaşterea propriilor emoţii .........................

F2 –Manipularea inteligentă a emoţiilor .........................
F3 –Folosirea productivă a emoţiilor .........................
F4 –Empatia .........................
F5 –Tratarea relaţiilor interpersonale .........................

SEMNIFICATIE
6. COMUNICARE ȘI “CREIER TOTAL” (Teoria lui Herrmann)
N. Herrmann (1982), elaborează un model care înglobează cercetările lui R. Sperry şi ale lui P.
McLean şi care pune în evidență preferințele emisferice cerebrale în receptarea și procesarea
informației, Astfel, există mai multe ”tipuri de creiere”: reptilian, limbic şi cortex, și 2 emisfere
cerebrale (Stânga/Dreapta).
În filogeneză, activitatea creierului reptilian a fost modificată și ”aflată sub controlul” formațiunilor
nervoase apărute ulterior pe scara evoluției.
Predominarea funcțională de dreapta / stânga se corelează cu sistemul limbic și sistemul cortical
Conform modelului realizat de N. Herrmann (1982), din specificul cerebral decurge şi o modalitate
specifică de comunicare, diferită pentru fiecare cadran cerebral.
Subiectul receptează și interpretează informația în funcţie de organizarea sa cerebrală, de preferinţele
funcționale cerebrale.
Particularități ale funcționării celor 2 emisfere (Personalitatea celor 2 emisfere cerebrale)

Completați schema de mai jos:
54
Mod stâng Mod drept
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE (ROCO,M., DUPĂ D.CHALVIN ŞI

N.HERRMANN)21
CoS ...............
CoD ...............
LiS ...............
LiD ...............
INTERPRETARE și modalități de optimizarea a comunicării:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
7. ATHLETIC COPING SKILLS INVENTORY (ACSI)

21
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom
55
DIMENSIUNI In această coloană descrieți ce înseamnă In această
PSIHOLOGICE dimensiunea psihologică respectivă: coloană treceți
EVALUATE SCORUL
Abilitatea de a face față
adversității
Antrenabilitatea:
Concentrarea:
Încrederea și motivația de
realizare:
Stabilirea obiectivelor și
pregătirea mentală:
Punctul de vârf atins sub
presiune:
Eliberarea de griji:
8. CARACTERISTICI ALE TEMPERAMENTULUI
8.3. Care este formula dv. Personală de temperament?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
8.4. Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
III. ANALIZA SWOT22

22
Intr-un raport psihologic este trecută și secţiunea “Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici): În urma
Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele concluzii
psihologice: ......................................................................................................................................
56
După etapa de evaluare se realizează ANALIZA SWOT ,un demers deosebit de
important în alcătuirea programului de intervenție (sau, aşa cum este cazul dv. pentru
DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE)
9. ANALIZA SWOT
În cazul dv. nu este necesar sa completati rubricile Oportunitati şi Ameninţări

INTERN
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:
NEGATIVE / CARE PUN ÎN PERICOL

POZITIVE / BENEFICE
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
EXTERN
Punctele tari – reprezintă resursele personale
Punctele slabe pot să devină obiective ale programului de dezvoltare
personală
IV. DEZVOLTARE PERSONALĂ23

[Concluziile vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din testele/sarcinile/probele si/sau interviurile utilizate; nu se asumă declaraţiile
clientului ci se citează ca atare. Spre exemplu, nu se spune de către psiholog: „copilul a fost abuzat de X.”, ci se menţionează:
„copilul declară: „ X m-a abuzat”]”
23
Într-un raport psihologic este trecută secţiunea „Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul
Psihodiagnosticului şi Evaluării):
În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele recomandări asociate obiectivului
57
10. DIRECŢII DE OPTIMIZARE A CAPACITĂŢII DE PERFORMANŢĂ
Formulaţi 5 obiective personale (pe termen scurt şi pe termen lung) şi evaluaţi în ce

măsură acestea sunt „SMART”.
Specific – Obiectivul specifică exact ceea ce se doreşte să se obţin

Masurabil – să poată fi apreciat în unităţi de măsură, să fie cuantif
MĂSURABIL Accesibil – un obiectiv trebuie să poată fi realizat cu resursele dis
Relevant – să fie marcant, să puncteze pentru atingerea obiectivu
Timp – nu este “atemporal” trebuie să fie bine delimitat în timp (d
SPECIFIC ACCESIBIL
TIMP
(Incadrat în timp) RELEVANT
Bifaţi în tabelul de mai jos în ce măsură este „SMART” obiectivul dumneavoastră:
Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o

1: ........................... obiectivul 1 foarte măsură oarecare măsură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea:

58
incadrat în
Timp
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
4: ........................... obiectivul 1 foarte măsură oarecare măspură foarte
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
5: ........................... obiectivul 5 foarte măsură oarecare măspură foarte
59

............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
CAPITOLUL III.
FIȘA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI
60
NUME, PRENUME (ALE STUDENTULUI CARE COMPLETEAZĂ FIȘA)
………………………………………..
FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI
Iniţiale nume şi prenume ………………………………..………..

Data naşterii (facultativ) ………. ……………… Vârsta ……………..….
Oraşul şi Judeţul …………………………………….…………………..
Şcoala şi clasa în care învaţă ……….……………............
1. Tatăl:
a) Nivelul studiilor
 8 clase sau mai puțin
 10 clase
 Bacalaureat
 Postliceale
 Superioare
b) Statutul activității curente
 Ocupat
 Șomer
 Pensionar
 Altă situație economică
c) Statutul profesional
 Salariat
 Lucrător pe cont propriu
 Membru al unei societăți agricole/cooperative
 Lucrător familial (nerenumerat)
 Patron
 Altă situație
2. Mama:
a)Nivelul studiilor
 10 clase
 Bacalaureat
 Postliceale
 Superioare
b)Statutul activității curente

 Ocupat
 Șomer
 Pensionar
c)Statutul profesional
61
 Salariat
 Patron
 Altă situație
3. Alte situaţii (facultativ)
de exemplu Tutore legal
a)Nivelul studiilor
 10 clase
 Bacalaureat
 Postliceale
 Superioare
b)Statutul activității curente
 Ocupat
 Șomer
 Pensionar
c)Statutul profesional
 Salariat
 Patron
 Altă situație
4. Caracteristici ale dezvoltării fizice:

 Înălțime (cm)...........................
 Greutate (kg)......................
5. Există boli sau traumatisme semnificative de care a suferit/ suferă copilul şi care au urmări asupra
dezvoltării fizice şi psihice ?
 Da
 Nu
6. Elevul are în prezent deficienţe, dizabilități (cerințe educative speciale) ?

 NU . Dacă NU , treceți la 9
 DA . Dacă DA , completați , in continuare itemii 7 și 8
7. Elevul are în prezent:

a)Dificultăți de vedere (chiar dacă poartă ochelari sau lentile de contact)
 Foarte ușoară
62
 Ușoară
 Medie
 Mare/Accentuată
 Incapacitate completă
b) Deficiențe de auz
 Foarte ușoară
 Ușoară
 Medie
c) Motorii
 Foarte ușoară
 Ușoară
 Medie
d) Mintale
 Ușoară
 Medie
 Profundă
 Gravă
e) De limbaj
f) De îngrijire proprie
 Foarte ușoară
 Ușoară
 Medie
g) De comunicare
 Foarte ușoară
 Ușoară
 Medie
8. Beneficiază de ajutorul altei persoane (însoțitori)?
 Da.
63
 Nu
9. Elevul este scutit în prezent de orele de educaţie fizică?

 Da. Dacă “Da” completați 10
 Nu. Dacă “Nu” treceți la 11
10. Elevul este în prezent scutit de orele de educație fizică având:
 Scutire parțială
 Scutire totală
11.Rezultate la învăţătură (facultativ).

Grafic global (pe clase)
CLASA a V-a CLASA a VI-a CLASA a VII-a CLASA a VIII-a
Calificativul / Media
generala anuală
Media la Educație
fizică
Nota la purtare
12. Elevul a participat la activități extracurriculare?

 Da. Care? .................................................................................................
 NU
13. Este legitimat la un club sportiv?

 DA. Care? Şi ce sport practică? ………………………………………………
 NU
14. Atenţia (Concentrarea atenţiei)

 Nivel foarte bun
 Nivel bun
 Nivel mediu
 Nivel slab
 Nivel f. slab
15. Memoria
 Nivel bun
 Nivel mediu
 Nivel slab
 Nivel foarte slab
64
16. Dezvoltarea limbajului
 Nivel bun
 Nivel mediu
 Nivel slab
 Nivel foarte slab
17. Ritmul indeplinirii sarcinilor

□ Sistematic, ritmic, ordonat, organizat
□ Inegal, cu fluctuaţii, “în salturi”
18.Elevul învaţă:
□ temeinic
□ superficial
19. Creativitate:
□ nivel ridicat
□ nivel mediu
□ nivel scăzut
20. Conștiinciozitate:
□ nivel ridicat
□ nivel mediu
□ nivel scăzut
21. Motivaţia pentru activitatea de învăţare
 Nivel ridicat
 Nivel mediu
 Nivel scăzut
22. Motivaţia pentru activităţile de educaţie fizică şi sport

 Nivel ridicat
 Nivel mediu
 Nivel scăzut
23. Discipline școlare pentru care manifestă interes (domenii de interes ale elevului) ………………………………
24. Hobby-uri ale elevului ...........................................................
25. Emotivitate
□ Neemotiv
□ Echilibrat emoţional
□ Foarte emotiv
26. Dispoziţie afectivă predominantă:
□ vesel, optimist
65
□ mai mult trist, deprimat
27. Maturitatea emoţională
□ nivel slab
□ nivel mediu (adecvată vârstei)
□ nivel bun
28. Capabil de efort voluntar
□ în mică măsură
□ Într-o oarecare măsură
□ Într-o f mare măsură
29. Conduita elevului la lecţie şi în clasă

[] elevul participă de cele mai multe ori activ, cu interes;
[] elevul are interes inegal, fluctuant;
[] elevul este de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
[] elevul este prezent numai fizic, cu frecvente distrageri;
[] elevul are abateri comportamentale frecvente, dar nu grave;
Precizaţi şi tipul de abateri comportamentale:
.................................................................................
[]elevul are abateri comportamentae grave, devianţă.
Precizaţi şi tipul de abateri comportamentale:
.................................................................................
30. Sociabilitatea
□ mai mult sociabil;
□ mai mult nesociabil.
31. Nivelul integrării în grupul de elevi
□ Foarte bun
□ Bun
□ Mediu
□ Slab
□ Foarte slab
32. Subordonare/Dominanţă
□ tendinţa de a se subordona
□ tendinţa de a domina
33. Comunicarea în cadrul grupului de elevi:
□ În general comunicativ
□ În general necomunicativ
34. Comunicarea cu profesorii:
□ În general comunicativ
□ În general necomunicativ
66
35. Extraversie-Introversie. Elevul este:
 Predominant extravertit
 Predominant introvertit
 Ambivert
36. Caracteristici temperamentale. Elevul este:

 Predominant coleric
 Predominant sangvinic
 Predominant flegmatic
 Predominant melancolic
37. În ce domenii de activitate are aptitudini elevul: …………….........…………………

38. atitudini faţă de muncă:
 -pozitive
 -negative
39. atitudini faţă de alţii:

 -pozitive
 -negative
40. atitudini faţă de sine:

 -pozitive
 -negative
41. RECOMANDĂRI PSIHOPEDAGOGICE

........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................................................
.
67
BIBLIOGRAFIE
 Chelcea S., Chelcea, A, “Din universul autocunoaşterii”, Editura Militară, Bucureşti, 1990).
 Drilea, Gabriel, “Comportamentul de tip A şi riscul unei boli cardiovasculare”. În Psihologia, Societatea
Ştiinţă şi Tehnică S.A. Nr 1/1994,
 GAVRIL Radu, MUASHER Khalid Publicehttp://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri

%20metodologice/brosura_planificare_strategica.pdf
 HORGHIDAN V. (1994). Temperamentul. Epuran M. & Horghidan V. București: Psihologia educației

fizice. Universitatea Ecologică, Academia Națională de Educație Fizică și Sport.
 Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică

R.A. p. 58
 Ministerul Administraţiei şi Internelor Unitatea pentru Reforma Administraţiei Planificare strategică.

Suport de curs realizat în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 “Întărirea
capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”
 ROCO Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom.
 STĂNCULESCU Elena, (2013) Psihologia educaţiei. De la teorie la practică. Bucureşti, Editura

Universitară.
SURSE WEB
http://www.p3t.com/downloads/BrainDominance.pdf
https://aglearn.usda.gov/customcontent/FSIS/FSIS-WellnessTraining-01/Part2/media/pdfs/mvii_worksheet10_hanson_scale_b.pdf
https://vark-learn.com/chestionarul-vack/
68

Exerciții de Dezvoltare Personală. Ghid Pentru Realizarea Proiectului La Psihopedagogie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exerciții de Dezvoltare Personală. Ghid Pentru Realizarea Proiectului La Psihopedagogie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MITRACHE GEORGETA

EXERCIȚII DE DEZVOLTARE PERSONALĂ. GHID

1.1. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STILULUI DE

1.2. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STILULUI DE

1.3. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR INTELIGENȚEI

1.4. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR PREFERINȚEI

1.5. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR SISTEMULUI

1.6 EVALUAREA NIVELULUI DE STRES. VULNERABILITATE VERSUS REZISTENȚĂ

1.7. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA UNOR ASPECTE PRIVIND STRATEGIILE DE

1.8. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR DE TEMPERAMENT 42

1.9. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STIMEI DE SINE 45

1.10. ANALIZA SWOT PENTRU DEZVOLTAREA GRUPULUI 47

1.11. ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR STILULUI DE

Stilul de comunicare se referă la sistemul particularităţilor de manifestare ce caracterizează persoana în

Chestionar pentru autocunoașterea celor patru stiluri de comunicare și modalități de a

Mai curând Mai curând

Vă rugăm să treceți răspunsurile dv în tabelul de mai jos:

Atitudinea de fugă Atitudinea de atac- Atitudinea de Atitudinea asertivă

Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns

Întrebare Întrebare Întrebare Întrebare

Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns Nr.crt. Răspuns

Întrebare Întrebare Întrebare Întrebare

Pentru cotarea rezultatelor se acordă câte un punct răspunsurilor "MAI CURÂND

STILUL NON-ASERTIV (atitudinea de fugă pasivă-evitare) se manifestă prin tendinţa de a avea un

8. Ai o problemă la genunchi. Ai prefera ca doctorul:

10. Îmi plac website-urile care:

13. Preferi un profesor sau un vorbitor care utilizează:

Număr total de V încercuite (vizual) = ...6.......

ÎNVĂŢAREA EFICIENTĂ (PUNCTE TARI ALE STILURILOR DE ÎNVĂŢARE)

Vizual Auditiv Practic/ Kinestezic Prin Citit/ Scris

Sublinierea Este folositor să analizaţi Urmărirea cu degetul a Transformă diagramele,

Folosirea posterelor, Folosiţi metode de Preferă jocul de rol Exersarea întrebărilor cu

Cum învățați cel mai bine ?

Număr total de V încercuite (vizual) = ........6..

TEME DE REFLECȚIE ȘI DE APROFUNDARE:

1. Îmi simt clar limita de solicitare ____

Se porneşte de la conştientizarea celor cinci factori (competenţe, elemente) ai inteligenţei emoţionale:

F5 – Tratarea relaţiilor interpersonale.

CARE ESTE PROFILUL DV DIN PUNCT DE VEDERE AL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE?

CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ

1. Închideţi ochii. Vedeţi roşu. Ce zăriţi?

2. Închideţi ochii. Vedeţi trei. Ce zăriţi?

3. In cazul în care cântaţi, vocal sau la un instrument:

4. Când asamblaţi ceva:

5. Când cineva vă vorbeşte:

6. Sunteţi mai priceput la:

7. Când citiţi literatură:

8. Cu care mână scrieţi?

9. Când rezolvaţi o problemă de matematică, cum vă este mai uşor?

10. Preferaţi să:

11. Cum este camera sau masa dumneavoastră?

12. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi, obişnuiţi să:

13. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi:

14. Vă place să citiţi o carte sau o revistă:

15. Ce atitudine vă descrie cel mai bine?

16. Când rezolvaţi un puzzle sau când întreprindeţi un proiect:

17. Ce metodă de aranjare a însemnărilor preferaţi?

19. Când sunteţi aşezat la birou:

22. Discutând cu cineva, obişnuiţi să:

23. Vă place să:

24. Vă place să întreprindeţi:

25. Vă place să:

27. Vă place să:

I. Prima secţiune a unui raport psihologic conţine itemi referitori la subiect