Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2023
1
EXERCIȚII DE DEZVOLTARE PERSONALĂ. GHID
PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI PENTRU
INTRAREA ÎN EXAMEN LA DISCIPLINA
PSIHOPEDAGOGIE.
EDIȚIE REVIZUITĂ 2023
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1
MIJLOACE DE CUNOAȘTERE A UNOR CARACTERISTICI
PSIHICE ȘI EXERCIȚII DE DEZVOLTARE PERSONALĂ 5
3
CAPITOLUL 2
PROIECT (RAPORT PSIHOLOGIC)1 48
BIBLIOGRAFIE 61
CAPITOLUL 1
1
Acest proiect este o cerință pentru intrarea in examen la disciplina PSIHOPEDAGOGIE
4
MIJLOACE DE CUNOAȘTERE A UNOR CARACTERISTICI PSIHICE ȘI EXERCIȚII
DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Stilul se referă la „caracteristicile semnificative şi specifice prin care se exprimă unicitatea personalităţii
sau a talentelor (aptitudinilor) capacităţilor de diferite feluri. Prin stil se proiectează mai ales caracteristicile
identităţii cu tendinţa de a se manifesta statutul personal conturat în structurile active specifice de mediere a
reacţiilor” (Şchiopu Ursula, 1997: 666). Stilul este o expresie a emergenţei sistemului personalitate, a
individualităţii, unicităţii şi originalităţii persoanei.
Vă rugăm să treceți câte un ”x” în dreptul răspunsului dumneavoastră, într-una dintre cele 2 rubrici:
- Mai curând adevărat – în cazul în care vă gândiți sau acționați în modul prezentat de întrebările
chestionarului, de cele mai multe ori
- Mai curând fals- dacă nu vă gândiți sau nu acționați decât rar (de foarte puține ori) în felul arătat de
întrebările chestionarului
Mai curând Mai curând
adevărat fals
1. Adeseori spun "da" când aş vrea să spun "nu".
2. Îmi apăr drepturile mele, fără ca să le încalc pe ale celorlalți
3. Prefer să ascund ceea ce gândesc sau ceea ce simt dacă nu cunosc
bine persoana cu care vorbesc
4. Sunt mai curând o persoană autoritară și hotărâtă
5. În general, este mai uşor şi mai abil să acţionez printr-o persoană
interpusă, decât direct.
6. Nu mă tem să critic oamenii și să le spun în față ce gândesc
7. Nu îndrăznesc să refuz unele sarcini care nu privesc direct
atribuțiile mele de serviciu
8. Nu mă tem să-mi exprim gândurile, chiar și în fața unor
interlocutori ostili
9. Când este vorba de o luptă sau de o dispută prefer să stau deoparte
pentru a vedea cum evoluează lucrurile
10. Adesea mi se reproșează că am spirit de contradicție
2
ROCO Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
5
Mai curând Mai curând
adevărat fals
11. Nu mă simt bine (în largul meu) când trebuie să ascult pe alții
12. Caut să cunosc secretele celor ”mari” (cu prestigiu), ceea ce
întotdeauna mi-a fost de folos
13. În general sunt considerat un om descurcăreț și abil în relațiile cu
oamenii
14. Raporturile mele cu ceilalți sunt bazate mai mult pe încredere
decât pe dominare și calcul
15. Prefer să nu cer ajutorul unui coleg deoarece risc ca acesta să mă
considere incompetent
16. Sunt timid și mă simt blocat atunci când trebuie să fac ceva
neobișnuit, nou pentru mine
17. Mi se spune că sunt prea moale, lucru care mă enervează și
determină pe alții să râdă de mine
18. Mă simt în largul meu în relațiile directe de tipul ”față în față”
19. De multe ori joc teatru pentru a-mi atinge scopurile
20. Sunt vorbăreț, întrerup pe alții când vorbesc și nu țin seama de
timpul când încep să vorbesc
21. Sunt ambițios, fiind gata să fac ceea ce trebuie pentru a reuși
22. Pentru a avea succes trebuie să vezi lucrurile dincolo de ceea ce se
vede cu ochiul liber
23. În cadrul dezacordurilor caut compromisuri reacliste bazate pe
interese reciproc avantajoase
24. Prefer să joc cu cărțile pe masă
Chestionarul este constituit pe baza a patru dimensiuni psihihologice: “Atitudinea de fugă pasivă – evitare”,
“Atitudinea de atac-agresivă”, “Atitudinea de manipulare” şi “Atitudinea asertivă (constructivă)”.
7
Atitudinea de fugă Atitudinea de atac- Atitudinea de Atitudinea asertivă
pasivă – evitare agresivă manipulare (constructivă)
1 4 3 2
7 6 5 8
15 10 9 14
16 11 12 18
17 20 13 23
25 21 19 24
26 28 22 27
35 29 31 33
36 30 32 34
37 39 41 38
50 40 42 43
51 48 46 44
52 49 47 45
59 55 54 53
60 56 57 58
OBS:
8
●Dacă pentru două stiluri de comunicare se obţin punctaje identice, acest lucru indică faptul că persoana nu
şi-a conturat clar un stil de comunicare (însă, latent, există două stiluri concurente, dintre care unul poate deveni
oricând dominant, în funcţie de circumstanţe).
● Dacă punctajele sunt apropiate la trei-patru stiluri, este vorba de lipsa unui stil de comunicare, ceea ce
indică un comportament comunicativ pendular, oscilant, nematurizat, legat de un comportament ambiguu şi
greu de prevăzut.
9
AUTOEVALUARE:
1. Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de comunicare , le aduce pentru dezvoltarea
capacității de comunicare a persoanei ?
2. Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de comunicare , le aduce pentru optizarea procesului
instructiv-educativ ?
3. Care este stilul dv de comunicare dominant? Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe
4. Sunteți profesor/antrenor. Care este profilul dv. din punct de vedere al stilurilor de comunicare
(punctajele obținute la chestionar). Faceți o analiza puncte tari-puncte slabe. Cum folosiți aceste
informații pentru a optimiza comunicarea dv. elevii/sportivii? Menționați 2 modalități de optimizare a
comunicării profesor-elev sau antrenor-sportiv pornind de la cunoașterea stilurilor de comunicare.
Încercuieşte acele răspunsuri care exprimă cel mai bine preferinţele tale. Alege mai mult de un răspuns
dacă un singur răspuns nu este suficient. Nu alege niciun răspuns la întrebările unde nicio variantă nu ţi se
potriveşte.
1. Ajuţi pe cineva care doreşte să ajungă la aeroportul, la gară sau în centrul din oraşul tău. Vei proceda astfel:
a. Vei merge cu persoana respectivă.
b. Îi vei spune în ce direcţie să meargă.
c. Îi vei scrie instrucţiunile (fără hartă).
d. Îi vei desena sau îi vei da o hartă.
2. Nu eşti sigur/ă dacă un cuvânt se scrie “dependent” sau “depindent”. Vei proceda astfel:
a. Vei vizualiza cuvântul în mintea ta şi vei alege în funcţie de felul în care arată.
b. Te vei gândi la felul în care sună fiecare cuvânt şi vei alege unul.
c. Vei căuta cuvântul într-un dicţionar.
d. Vei scrie ambele cuvinte pe o hârtie şi vei alege unul.
3. Faci planuri de vacanţă pentru un grup. Doreşti să afli ce cred cei din grup despre planurile făcute de tine.
Vei proceda astfel:
a. Vei descrie câteva dintre elementele semnificative.
b. Vei folosi o hartă sau un website pentru a le arăta locurile alese.
c. Le vei da o copie tipărită a itinerarului.
d. Îi vei suna, le vei trimite sms-uri sau emailuri.
4. Te pregăteşti să găteşti ceva deosebit pentru familia ta. Vei proceda astfel:
a. Vei găti ceva ce ştii să faci fără instrucţiuni.
b. Vei cere prietenilor sugestii.
c. Vei răsfoi cartea de bucate pentru a căuta idei în ilustraţii.
d. Vei folosi o carte de bucate în care ştii că există o reţetă bună.
5. Un grup de turişti doreşte informaţii despre parcurile sau rezervaţiile naturale din zona ta. Vei proceda
astfel:
a. Le vei vorbi sau vei aranja să le vorbească cineva despre parcuri sau rezervaţii naturale.
b. Le vei arăta imagini de pe internet, fotografii sau cărţi ilustrate.
c. Îi vei duce la un parc sau o rezervaţie şi îi vei acompania pe durata vizitei.
d. Le vei da o carte sau broşuri despre parcuri sau rezervaţii.
3
https://vark-learn.com/chestionarul-vack/
11
6. Te pregăteşti să cumperi un aparat de fotografiat digital sau un telefon mobil. Cu excepţia preţului, ce
altceva îţi va influenţa cel mai mult decizia?
a. Încercarea sau testarea obiectelor.
b. Citirea unor detalii despre diferitele caracteristici.
c. Design-ul modern şi faptul că arată bine.
d. Vânzătorul care explică diferitele caracteristici.
7. Adu-ţi aminte de un moment în care ai învăţat cum să faci ceva nou. Încearcă să eviţi o abilitate fizică de
genul mersului pe bicicletă. Ai învăţat cel mai bine utilizând:
a. Observând o demonstraţie.
b. Ascultând explicaţiile cuiva şi adresându-i întrebări.
c. Diagrame şi grafice – indicii vizuale.
d. Instrucţiuni scrise – de exemplu cele dintr-un manual sau ghid.
9. Doreşti să înveţi un program nou, o abilitate sau un joc pe calculator. Vei proceda astfel:
a. Vei citi instrucţiunile scrise care însoţesc produsul.
b. Vei discuta cu oameni care deţin cunoştinţe despre produs.
c. Vei folosi butoanele de control sau tastatura.
d. Vei urmări diagramele din cartea care însoţeşte produsul.
11. Cu excepţia preţului, ce altceva îţi va influenţa cel mai mult decizia în cumpărarea unei cărţi informative?
a. Arată atractiv.
b. Citirea rapidă a câtorva fragmente.
c. Un prieten a vorbit despre aceasta şi a recomandat-o.
d. Conţine poveşti, experienţe şi exemple din viaţa reală.
12. Foloseşti o carte, un CD sau un website pentru a învăţa cum să faci fotografii cu noul tău aparat digital. Ţi-
ar plăcea:
a. Să ai ocazia să pui întrebări şi să discuţi despre aparat şi caracteristicile acestuia.
b. Să aibă instrucţiuni scrise clare, cu liste şi pe puncte despre ceea ce trebuie făcut.
12
c. Să aibă diagrame care prezintă aparatul şi ceea ce face fiecare parte a acestuia.
d. Să aibă multe exemple de fotografii bune şi slabe şi cum pot fi acestea îmbunătăţite.
14. Ai finalizat o competiţie sau un test şi doreşti să afli cum te-ai descurcat. Ai dori să primeşti feedback:
a. Pe bază de exemple din ceea ce ai făcut.
b. Pe baza unor descrieri în scris ale rezultatelor tale.
c. De la cineva care să discute cu tine.
d. Pe bază de grafice care îţi arată ce ai realizat.
15. Te pregăteşti să comanzi mâncare la un restaurant sau cafenea. Vei proceda astfel:
a. Vei alege ceva ce ai mai comandat în acel loc.
b. Vei asculta chelnerul sau vei cere recomandări unui prieten.
c. Vei alege pe baza descrierii din meniu.
d. Te vei uita la ce mănâncă ceilalţi sau la fotografia fiecărui fel de mâncare.
16. Trebuie să ţii un discurs important la o conferinţă sau la o ocazie specială. Vei proceda astfel:
a. Vei folosi diagrame sau grafice care să vină în sprijinul celor expuse.
b. Vei scrie câteva cuvinte cheie şi vei exersa discursul iar şi iar.
c. Vei scrie discursul şi îl vei învăţa prin citirea lui de câteva ori.
d. Vei pregăti multe exemple şi povestiri pentru a face discursul real şi practic.
Calcularea scorului:
Întrebare categoria a categoria b categoria c categoria d
1 K A C V
2 V A C K
3 K V C A
4 K A V C
5 A V K C
6 K C V A
7 K A V C
8 C K A V
9 C A K V
10 K V C A
11 V C A K
12 A C V K
13 K A C V
14 K C A V
15 K A C V
16 V A C K
13
Număr total de V încercuite (vizual) = ..........
Număr total de A încercuite (auditiv) = ..........
Număr total de C încercuite (citit/ scris) = ..........
Număr total de K încercuite (kinestezic) = ..........
Odată identificat stilul de învăţare preferat de către elev/ sportiv, putem exemplifica modalităţile de
învăţare eficiente (Northey, 2005; Wong, 2015)
vezi https://vark-learn.com/chestionarul-vack/
Alcătuirea unei hărţi Ascultarea unei cărţi/ Scrisul la tastatură este Rescrie ideile şi principiile
mentale sau a unei unor cursuri înregistrate adesea mai uşor decât în alte cuvinte.
“spidergram” (reţea de va fi mai uşoară decât scrierea de mână.
cuvinte, ciorchine). citirea cărţii (înregistreză Înţelege mai bine dacă
notiţele şi ascultă-le). vorbitorul dă exemple
din viaţa reală.
Convertirea notiţelor Citirea cu voce tare a Învaţă bine dacă este Citeşte-ţi notiţele (în
dumneavoastră notiţelor; pus să se concentreze linişte) în mod repetat.
14
Vizual Auditiv Practic/ Kinestezic Prin Citit/ Scris
într-o imagine sau faptul de a vă asculta pe perioade scurte Scrie cuvintele în mod
bandă desenată. vorbind cu voce tare. asupra materialului şi repetat.
apoi să reţină în timp ce
se plimbă prin cameră.
Uneori este util să le Unele studii evidenţiază Scrierea lucrurilor în Aranjează-ţi cuvintele
schimbăm locul în bănci, faptul că, dacă există o ordinea lor, pas cu pas, ierarhic şi pe puncte.
pentru a avea o altă muzică de fundal, unui este o cale eficientă de a
perspectivă. auditiv îi creşte eficienţa le ţine minte.
învăţării.
AUTOEVALUARE:
1) Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de învățare , le aduce pentru îmbunătățirea activității
educative a profesorului/ antrenorului?
2) Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea stilului de învățare , le aduce pentru optizarea procesului
instructiv-educativ?
3) Care este stilul dv de învățare dominant? Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe.
4) Sportivul/elevul cu care dv lucrați are un stil de învățare predominant vizual, urmat la o foarte mică
diferență de stilul de învățare practic/kinestezic. Care sunt punctele lui tari? Care sunt punctele lui
slabe? Menționați 3 modalități de a optimiza procesul instructiv-educativ în această situație.
15
Inteligenţa emoţională (IE) este o structură metacognitivă ce influenţează eficienţa cu care atât un
elev, cât şi un profesor utilizează abilităţile mentale, volitive sau atitudinale (reacţiile verbale sau
comportamentale). Mayer, Salovey şi Caruso (2000) defineau inteligenţa emoţională ca fiind capacitatea de a
procesa informaţii emoţionale, ceea ce implică percepţia, înţelegerea şi controlul emoţiilor. În anul 1997, Bar-
On (a utilizat în teza sa de doctorat termenul de “coeficient de emoţionalitate” înainte ca acesta să devină atât de
cunoscut) referindu-se la măsurarea IE, acorda importanţă unui număr de cinci domenii: abilităţi
interpersonale, abilităţi intrapersonale, managementul stresului, adaptabilitate şi stare/ dispoziţie
generală. Potenţialul emoţional poate fi stimulat, iar coeficientul de emoţionalitate la care se referea Bar-On
poate fi ridicat peste medie, aspect deosebit de important pentru profesiile care solicită un bun coeficient al IE –
de exemplu profesoratul.
Dr. Peter Salovey si Dr. John D. Mayer (apud TestCentral) au publicat pentru prima data studii asupra
acestui concept in 1990 (Mayer, DiPaolo, si Salovey, 1990; Salovey si Mayer, 1990). Ulterior, au publicat o
teorie revizuita asupra inteligentei emotionale (Mayer & Salovey, 1997). Pornind de la aceasta, au elaborat
modelul cu patru ramuri al inteligentei emotionale (Four-branch model of emotional intelligence):
UTILIZAREA EMOȚIILOR ÎN
PERCEPEREA SI IDENTIFICAREA FACILITAREA GANDIRII - aptitudinea
EMOȚIILOR - aptitudinea de a recunoste de a genera, utiliza si simti emotia, ca
propriile emotii si emotiile celorlalti. necesitate de a comunica trairile sau de a le
utiliza in alte procese cognitive.
Figura nr. 1 - Rezumat al Modelului cu patru ramuri al inteligentei emotionale (Four-branch model of
emotional intelligence)- (apud TestCentral)
Goleman (2001, 2004) pune în evidenţă următoarele componente ale inteligenţei emoţionale: Conştiinţa
de sine; Stăpânirea de sine ; Empatia; Aptitudinile sociale
16
MODELUL BAR-ON AL INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
metafactorul
INTRAPERSONAL
metafactorul
metafactorul
MANAGEMENTULST
INTERPERSONAL
RESULUI
INTELIGENȚA SOCIAL-
EMOȚIONALĂ
MODELUL BAR-ON
Figura nr. 1.8. – Cei 5 META FACTORI ai MODELULUI BAR-ON AL INTELIGENTEI SOCIAL-
EMOTIONALE (apud TestCentral)
Instructaj: Vă rugăm să citiţi cu atenţie cele 20 de întrebări ale chestionarului şi să apreciaţi în ce măsură
fiecare enunţ vi se potriveşte. Există cinci variante de răspuns, notate cu 1, 2, 3, 4, 5, având următoarea
semnificaţie: 1 – în foarte mică măsură potrivit mie; 2 – în mică măsură potrivit mie; 3 – în măsură relativă
potrivit mie; 4 – în mare măsură potrivit mie; 5 – în foarte mare măsură potrivit mie. Dumneavoastră veţi
alege una dintre cele cinci variante de răspuns, care corespunde cel mai bine cu propriile reacţii
psihocomportamentale. Nu există răspunsuri bune sau rele, ci numai răspunsuri sincere sau nesincere.
17
3. Sunt stabil(ă) psihosomatic (echilibru corp – psihic) ____
4. Ştiu exact când îmi merge bines au rău ____
5. Dorm bine ____
6. Aştept cu calm prezentările în public ____
7. Starea depresivă îmi trece repede, până adorm ____
8. Aş putea minţi cu succes, dacă aş dori ____
9. Pot respecta disciplina pe perioade lungi ____
10. Pot urmări un obiectiv mult timp (luni de zile) ____
11. Îmi vine uşor să pot slăbi, să practic exerciţii fizice, să renunţ la tentaţii ____
12. Realizez întotdeauna ceea ce vreau, ce mi-am propus ____
13. Pot sesiza uşor pe figurile altora că ceva nu este în regulă ____
14. Depistez uşor minciunile ____
15. Simt imediat atmosfera tensionată ____
16. Retrăiesc adesea stările emoţionale şi sentimentele personajelor din filme, cărţi____
17. Sunt îndrăgit(ă) de colegi ____
18. Îmi pot procura uşor informaţiile de care am nevoie ____
19. Sunt printre primii care află ce se mai întâmplă ____
20. Colegii mă consultă des pentru problemele lor ____
Se calculează numărul de puncte, realizându-se suma pentru fiecare factor în parte, astfel:
F1 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 1, 2, 3 şi 4;
F2 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 5, 6, 7 şi 8;
F3 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 9, 10, 11 şi 12;
F4 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 13, 14, 15 şi 16;
F5 – suma răspunsurilor în cazul itemilor 17, 18, 19 şi 20. Analizând rezultatele obţinute pentru fiecare
componentă (factor) în parte putem constata gradul de prezenţă a QE (punctajul maxim în cazul fiecărui
factor este 20). De asemenea, se calculează numărul total de puncte (se pot obţine cel mult 100 de puncte).
Semnificaţia scorurilor este următoarea:
100-81 puncte – inteligenţă emoţională ridicată/ înaltă
80-61 puncte – inteligenţă emoţională bună
60-41 puncte – inteligenţă emoţională medie/ satisfăcătoare
40-21 puncte – inteligenţă emoţională slabă
20 puncte -1 punct – inteligenţă emoţională foarte slabă
18
F2 – Manipularea inteligentă a emoţiilor ……………
F3 – Folosirea productivă a emoţiilor …………
F4 – Empatia ……………….
F5 – Tratarea relaţiilor interpersonale ……………..
AUTOEVALUARE:
1. Ce este empatia ?
2. De ce este importantă dezvoltarea capacității empatice a unei persoane ?
3. Ce înseamnă că un elev/sportiv are un nivel ridicat al inteligenței emoționale?
4. Ce înseamnă că un elev/sportiv are un nivel scăzut al inteligenței emoționale?
20
a. Ordonată şi îngrijită
b. Celorlalţi le pare dezordonată, totuşi ştiţi unde se află fiecare lucruşor
18. Când primiţi instrucţiuni pentru a face ceva şi aveţi posibilitatea de a opta, preferaţi să:
a. Urmaţi instrucţiunile
b. Vă gândiţi şi încercaţi alte căi de realizare
21
a. Rostiţi cuvintele corect şi în ordinea cuvenită
b. Uneori, amestecaţi cuvintele într-o propoziţie, sau spuneţi altceva decât intenţionaţi, deşi ştiţi cu precizie ce
anume doreaţi să spuneţi
26. Vă plac:
a. Sporturile cu instrucţiuni sau reguli stricte, pas-cu-pas
b. Sporturile ce vă permit să vă mişcaţi liber, fără reguli stricte
31. De obicei:
a. Urmăriţi cu atenţie trecerea timpului
22
b. Pierdeţi noţiunea timpului
32. Sunteţi:
a. Priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale
b. Puţin priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale
33. Sunteţi:
a. Mai priceput la indicaţiile oferite verbal sau în scris
b. Mai priceput la indicaţiile oferite prin intermediul imaginilor
23
N. Herrmann (1982), elaborează un model care înglobează cercetările lui R. Sperry şi ale lui P. McLean
şi care pune în evidență preferințele emisferice cerebrale în receptarea și procesarea informației, Astfel, există
mai multe ”tipuri de creiere”: reptilian, limbic şi cortex, și 2 emisfere cerebrale (Stânga/Dreapta).
În filogeneză, activitatea creierului reptilian a fost modificată și ”aflată sub controlul” formațiunilor
nervoase apărute ulterior pe scara evoluției.
Predominarea funcțională de dreapta / stânga se corelează cu sistemul limbic și sistemul cortical
Conform modelului realizat de N. Herrmann (1982), din specificul cerebral decurge şi o modalitate
specifică de comunicare, diferită pentru fiecare cadran cerebral. Subiectul receptează și interpretează informația
în funcţie de organizarea sa cerebrală, de preferinţele funcționale cerebrale.
24
Figura nr. 4 - Personalitatea celor 2 emisfere cerebrale
Figura nr. 5 - Modelul lui Herrmann (apud P3 Traning Limited (2004). Laterality, seqvential & holistic / the
two emisferes of the brain)4
4
http://www.p3t.com/downloads/BrainDominance.pdf
25
CHESTIONARUL DE PREFERINŢE ACŢIONALE (ROCO,M., DUPĂ D.CHALVIN ŞI
N.HERRMANN)5
Instructaj: Prezentăm, mai jos, o listă cu diferite moduri de a gândi sau de a acţiona. Fiecare dintre
întrebările chestionarului de mai jos se referă la aceste moduri. Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare dintre
cele 72 de întrebări ale chestionarului şi să arătaţi în ce măsură modurile respective de a gândi şi de a acţiona
vă caracterizează.
Există cinci varianate de răspuns, notate cu 1, 2, 3, 4, 5, având următoarea semnificaţie:
1 – foarte puţin;
2 – puţin;
3 – moderat;
4 – mult;
5 – foarte mult.
Dumneavoastră veţi alege una dintre cele cinci variante de răspuns, care corespunde cel mai bine
modului propriu de a gândi sau acţiona. Nu există răspunsuri bune sau rele, ci numai răspunsuri sincere sau
nesincere.
A
1. Sunteţi înclinat să consideraţi lucrurile sau ideile prin componentele lor, deci analitic mai curând decât
global, luate ca întreguri (ansambluri)? ____
2. Când stabiliţi planul unei excursii (călătorii), vă gândiţi la cele mai mici amănunte? ____
3. Sunteţi genul de om care gândeşte astfel: „Ştiu la ce să mă aştept datorită lucrurilor care mi s-au întâmplat
până acum”? ____
4. Percepeţi, înţelegeţi şi manipulaţi cu uşurinţă cifrele? Aveţi îndemânare în operarea cu cifre sau calcule?
____
5. Manifestaţi interes pentru relaţiile numerice, pentru măsurarea cantităţilor, dimensiunilor, proporţiilor?
____
6. Vă exprimaţi bine în scris? Preferaţi să vă manifestaţi mai mult în scris decât oral? ____
7. Vedeţi lucrurile succesive, unele în continuarea altora, în şiruri sau serii? ____
8. Aveţi capacitatea de a înţelege şi utiliza cunoştinţele teoretice sau pe cele tehnice? ____
9. Vă exprimaţi clar şi eficient prin cuvinte? Aveţi aptitudini pentru exprimarea orală? ____
10. În rezolvarea problemelor procedaţi metodic, din etapă în etapă? ____
11. Sunteţi înclinat să verificaţi ideile, soluţiile? ____
12. Sunteţi competent în manipularea datelor cantitative referitoare la costuri, buget, investiţii? ____
13. Pentru realizarea oricărui lucru sau acţiuni, simţiţi nevoia unor instrucţiuni cât mai precise şi mai
complete? ____
14. Când vă exprimaţi opiniile, simţiţi nevoia să le argumentaţi? ____
15. În alegerile pe care le faceţi vă bazaţi pe raţiune, prin opoziţie cu afectivitatea? ____
16. Când aveţi de făcut un lucru important, repetaţi de mai multe ori modul în care veţi proceda? ____
17. În şcoală v-a plăcut algebra? ____
18. Atunci când vă referiţi la un lucru văzut sau citit, aveţi tendinţa să o faceţi cât mai exact posibil? Nu
omiteţi şi nu adăugaţi nimic, respectând întru totul ordinea în care s-au produs evenimentele? ____
5
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom
26
B
19. În ce măsură folosiţi capacitatea dumneavoastră de a concepe idei şi de a dezvolta concepte generale,
plecând de la cazuri particulare? ____
20. Sunteţi apreciat ca un om care vede lucrurile din unghiuri noi, le recunoaşte într-un mod imaginativ, cu
multe idei noi? ____
21. Aveţi tendinţa de a reuni elemente, idei noi într-un tot relativ nou (de a sintetiza)? ____
22. Sunteţi un om care vede lucrurile, ideile, faptele, într-o manieră globală; care înţelege uşor ansamblul fără
să-l reducă la elementele lui? ____
23. Sunteţi predispus de a face combinaţii noi, de a stabili noi asociaţii sau de a găsi soluţii noi? Aveţi
uşurinţă în a elabora imaginile unor obiecte pe care nu le-aţi văzut direct sau ale unor lucruri care nici nu
există în realitate? ____
24. Sunteţi considerat ca fiind înclinat spre operarea de schimbări? Vă place să vă străduiți să introduceţi
metode noi, strategii noi, produse sau aparate noi? ____
25. În ce măsură reuşiţi să combinaţi părţi ale lucrurilor, elemente ale ideilor sau ale situaţiilor în ansambluri
armonioase şi coerente? ____
26. Cunoaşteţi unele lucruri, fenomene fără să apelaţi la raţionamente; nu aveţi nevoie de evidenţe sau dovezi
pentru a înţelege imediat (dintr-o dată) un lucru? ____
27. Sunteţi considerat un om original, care are idei inedite, personale, cu totul diferite de cele cunoscute şi
recunoscute? ____
28. Reuşiţi să vă ocupaţi de două lucruri, de două acţiuni în acelaşi timp, indiferent dacă sunt diferite
(vizuale, verbale, muzicale)? ____
29. Surprindeţi cu uşurinţă relaţiile dintre obiecte în spaţiu, vedeţi cum formează ele un ansamblu, le puteţi
manipula, asambla? Aveţi o bună vedere spaţială? ____
30. Vă place sau sunteţi dotat în domeniile: pictură, desen, sculptură, muzică? ____
31. În exprimarea gândurilor folosiţi comparaţii, analogii, metafore? ____
32. Vă angajaţi în acţiuni care implică risc? ____
33. În şcoală v-a placut geometria? ____
34. Când ascultaţi sau vedeţi idei diferite sau lucruri diferite sunteţi înclinat să stabiliţi convergenţe, să
determinaţi ce au ele în comun? ____
35. Vi se întâmplă să visaţi cu ochii deschişi? ____
36. Pentru a înţelege o problemă, căutaţi să vizualizaţi elementele ei, înlocuiţi cuvintele prin imagini? ____
C
37. Aveţi preferinţe pentru ceea ce este tradiţional, adică pentru metode, căi a căror eficienţă a fost dovedită?
____
38. Vă obligaţi la stăpânire de sine, la controlul emoţiilor şi al reacţiilor comportamentale? ____
39. Judecaţi atent valoarea sau fezabilitatea unui lucru, analizaţi defectele? ____
40. Sunteţi mai atent la propriile idei, reacţii, decât la cele aparţinând lumii exterioare dvs.? ____
41. Acordaţi atenţie şi importanţă detaliilor? ____
42. Aranjaţi, ordonaţi, îmbinaţi lucruri, fapte, idei, persoane în asociaţii curente? ____
43. Vă atrag lucrurile, situaţiile care inspiră siguranţă? ____
44. Vă interesază mai mult “cum” decât “de ce” trebuie făcut un lucru? ____
27
45. Vă caracterizează spiritul de contradicţie? Vi se întâmplă să aveţi păreri, idei opuse celor pe care le auziţi
sau citiţi? ____
46. Sunteţi preocupat să vă realizaţi cât mai repede proiectele? ____
47. Sunteţi de părere că orice instrucţiuni, orice regulă trebuie respectată ad litteram? ____
48. Vedeţi mai curând deosebirile decât asemănările dintre diverse lucruri, fapte, idei? ____
49. În cele mai multe situaţii daţi dovadă de fermitate, de hotărâre? ____
50. Sunteţi considerat un bun orator, care stăpâneşte arta vorbirii? ____
51. În orice faceţi, simţiţi nevoia să planificaţi totul până în cele mai mici amănunte? ____
52. Sunteţi un om ordonat? ____
53. Reuşiţi să vă impuneţi unui grup prin ideile şi opiniile dvs.? ____
54. Sunteţi realist? ____
D
55. Înţelegeţi şi împărtăşiţi sentimentele, reacţiile, suferinţele altora; reuşiţi să exprimaţi acest lucru? ____
56. Sunteţi predispus la emoţii puternice pe care le exprimaţi prin comportament? ____
57. Vă interesează lumea exterioară mai mult decât propria persoană? Vă exprimaţi rapid şi uşor ideile,
sentimentele faţă de alţii? ____
58. Utilizaţi obiecte, figuri, desene, imagini pentru a prezenta idei şi fapte logice? ____
59. Vă interesează mai mult ceea ce priveşte spiritul, ceea ce este imaterial decât ceea ce este material? ____
60. Vă place mai mult să daţi viaţă (aplicaţi) proiectele dvs. decât să le concepeţi? ____
61. Aveţi capacitatea de a-i convinge pe ceilalţi? ____
62. În relaţiile cu semenii dvs. manifestaţi afecţiune? ____
63. Dacă în realizarea unui lucru sunt multe incertitudini, semne de întrebare, porniţi la drum? ____
64. Sunteţi meloman, vă place să ascultaţi sau să interpretaţi lucrări muzicale? ____
65. Vă atrag lucrurile noi, experienţele noi? ____
66. Vă place să daţi sfaturi altora? ____
67. Sunteţi sociabil, stabiliţi cu uşurinţă relaţii cu cei care vă înconjoară? ____
68. Reuşiţi să explicaţi altora concepte, metode, idei astfel încât să le poată înţelege şi folosi?
69. Manifestaţi încredere în alţii? ____
70. Vi s-a întâmplat ca, privind pentru prima dată locuri, situaţii, lucruri, să aveţi impresia că le-aţi mai văzut
altă dată? ____
71. Vă place să vă comportaţi cât mai firesc, cât mai natural şi să nu fiţi nevoiţi a vă controla cuvintele şi
reacţiile? ____
72. Cuvintele sau comportamentul neadecvat al semenilor dvs. vă afectează puternic şi pentru mult timp?
____
Treceți răspunsurile dv. folosind foaia de răspuns de mai jos, marcand cu un X variata de răspuns
corespunzătoare:
FP – foarte puțin
P – puțin
Mod – moderat
M -mult
FM – foarte mult
28
CHESTIONAR DE PREFERIŢE ACŢIONALE6 (ROCO,M., DUPĂ D.CHALVIN ŞI N.HERRMANN) – Foaie de răspuns
6
Roco M., (2001). Creativitate și inteligență emoțională. Iași, Editura Polirom. pp.94-97
29
FM – foarte mult = 5p
Cunoscând valorile pentru cele patru sectoare cerebrale (A – cortical stâng; B – cortical drept; C –
limbic stâng; D – limbic drept), putem determina atât dominanţa de stânga sau de dreapta, cât şi relaţia dintre
raţionalitate şi emoţionalitate, după cum urmează:
(Co S) + (Li S) : 2 = Mod stâng de operare al creierului
(Co D) + (Li D) : 2 = Mod drept de operare al creierului
(Co S) + (Co D) : 2 = Raţionalitate
(Li S) + (Li D) : 2 = Emoţionalitate
AUTOEVALUARE:
1) Care sunt beneficiile pe care , cunoașterea preferințelor acționale , le aduce pentru îmbunătățirea
activității educative a profesorului/ antrenorului?
2) Cum vă puteți dezvolta capacitatea de performanță pornind de la cunoașterea dominanței funcționale?
Realizați o analiză puncte tari-puncte slabe.
3) Prin ce se caracterizează un elev cu predominare funcțională a cortexului drept (CoD)? Cum putem
optimiza comunicarea / învățarea în cazul unui elev cu preferința acțională cortical dreaptă (CoD)?
Pentru a vă ajuta să identificaţi factorii care vă motivează, veţi găsi alăturat o listă cu factori posibili
motivaţionali. Ordonaţi aceşti factori începând cu “1” ca fiind cel mai important. S-ar putea să aveţi mai mulţi
factori notaţi cu “1”. Nu vă preocupaţi ca ordonarea dv să fie “perfectă”. Ideea este să meditaţi asupra factorilor
care vă motivează într-adevăr pe dv.
b) Treceți în dreptul fiecărui factor frecvența dată de numărul alegerilor (de câte ori cifra corespunzătoare a
fost încercuită)
c) Stabiliți rangul pentru fiecare factor, pornind de la rangul 1 (factorul cu frecvența cea mai mare), în
ordine descrescătoare. Pentru factorii cu frecvența 0 nu se stabilește rang.
d) Interpretați rezultatele în funcție de frecvența și rang. Factorii cu frecvența cea mai mare, situați pe
primul rang, dau motivele cele mai importante în angajarea elevilor în activitate, la educația fizică” 9.
AUTOEVALUARE:
După modelul chestionarului M-3, concepeți un chestionar adresat părinților privind principalele
beneficii ale practicării (menționați ramura de sport practicată): ..................................... de către copii
1.Menționați 9 beneficii în plan psihosomatic ale practicării (treceți ramura de sport pentru
care vă specializați) ......................................................:
1) ....................................................................................................................................................................................
2) ....................................................................................................................................................................................
9
Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică R.A. , p.58
33
3) ....................................................................................................................................................................................
4) ....................................................................................................................................................................................
5) ....................................................................................................................................................................................
6) ....................................................................................................................................................................................
7) ....................................................................................................................................................................................
8) ....................................................................................................................................................................................
9) ....................................................................................................................................................................................
a) În matricea de mai jos, treceți, atât pe orizontală, cât și pe verticală (în aceeași ordine) cele 9
beneficii pe care le-ați trecut in lista de mai sus:
Ce este mai
important?
1
9
1 1/2 1/3 1/4 1/5 1/6 1/7 1/8 1/9
7 7/8 7/9
8 8/9
34
1.6.ASPECTE PRIVIND CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR DE
TEMPERAMENT
GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI
(BELOV, apud EPURAN, M. & HORGHIDAN, V. 1994)10
Răspundeți pentru fiecare item cu:
1 = ADEVĂRAT PENTRU MINE
0 = NU ESTE ADEVARAT PENTRU MINE
COLERIC
1. sunteti neastâmpărat si agitat;
2. sunteti impulsiv si irascibil;
3. sunteti nerăbdător;
4. sunteti sincer și categoric în relațiile cu ceilalți;
5. sunteti hotărât si întreprinzător;
6. sunteti încăpătânat;
7. vă descurcati bine în dispute;
8. lucrati în salturi;
9. Sunteți inclinat spre risc;
10. nu sunteti ranchiunos, nici supărăcios;
11. aveti un discurs rapid, pasionat, si o intonatie neuniformă;
12. sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni hazardate;
13. Tendința de a fi agresiv;
14. aveti o mimică expresivă;
15. sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid;
16. sunteti permanent în căutarea noului;
17. gesturile dvs sunt repezi si bruste;
18. sunteti tenace;
19. sunteti predispus la schimbări bruste ale dispozitiei;
20. sunteti categoric în raport cu alti oameni;
SANGVIN
1. sunteti vesel si voios;
2. sunteti energic si activ;
3. adesea nu duceti un lucru început la bun sfârsit;
4. aveti tendinta de a va supraaprecia;
5. sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou;
6. interesele si atractiile dvs nu sunt stabile;
10
HORGHIDAN V. (1994). Temperamentul. Epuran M. & Horghidan V. București: Psihologia educației fizice. Universitatea
Ecologică, Academia Națională de Educație Fizică și Sport.
35
7. treceti usor peste esecuri si neplăceri;
8. vă acomodati usor la diferite conditii;
9. vă pasionează orice activitate nouă;
10. atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze, o tratati cu indiferentă;
11. treceti usor de la o activitate la alta;
12. vă displace munca cotidiană, monotonă;
13. sunteti sociabil si receptiv, nu vă jenati în prezenta unor oameni noi;
14. sunteti rezistent si laborios;
15. vorbiti repede, tare si articulat, gesticulati, aveti o mimică expresivă;
16. nu vă pierdeti calmul într-o situatie complexă, neasteptată;
17. sunteti totdeauna bine dispus;
18. adormiti si vă treziti repede;
19. adesea nu sunteti suficient de mobilizat, nu vă cântăriti bine deciziile;
20. uneori sunteti superficial, distrat;
FLEGMATIC
1. sunteti calm si cu sânge rece;
2. sunteti consecvent si cumpănit în orice activi tate;
3. sunteti prudent si chibzuit;
4. stiti să asteptati;
5. sunteti tăcut si vă displace trâncăneală;
6. vorbiti linistit si cumpătat, cu pauze, fără a afisa emotii strindente, cu cele mai discrete gesturii si mimică;
7. sunteti retinut si răbdător;
8. duceti lucrul început la bun sfârsit;
9. nu vă irositi puterile pentru fleacuri;
10. urmati cu strictete graficul vietii si al muncii;
11. vă controlati cu usurinta pornirile;
12. sunteti putin sensibil la critică si laudă;
13. nu sunteti răutăcios, aveti o atitudine îngăduitoare fată de săgetile care vă sunt adresate;
14. aveti interese si relatii constante;
15. vă includeti cu greu într-o activitate si treceti cu greu la alta;
16. îi tratati pe toti în mod egal;
17. vă place acuratetea si ordinea;
18. vă acomodati cu greu la conditii noi;
19. sunteti inert, nepăsător;
20. aveti stăpânire de sine;
MELANCOLIC
1. sunteti timid;
2. vă pierdeti în conditii noi;
3. cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti;
4. nu sunteti încrezător în propriile forte;
5. suportati usor singurătatea;
6. esecurile vă coplesesc si vă dezorientează;
36
7. aveti tendinta de a vă închide în sine;
8. obositi repede;
9. vorbiti încet, uneori pe soptite;
10. vă aliniati fără să vreti la caracterul conlocutorului;
11. unele lucruri vă impresionează atât de mult, încât vă podidesc lacrimile;
12. sunteti foarte sensibil la critică si laudă;
13. sunteti extrem de exigent fată de sine si de altii;
14. sunteti suspicios si ipohondru;
15. aveti o sensibilitate exagerată;
16. sunteti din cale afară de supărăcios;
17. sunteti nesociabil, nu împărtăsiti nimănui propriile gânduri;
18. sunteti inactiv si sfios;
19. sunteti docil;
20. căutati compasiune si ajutor din partea altora;
SANGVIN ......................
FLEGMATIC ......................
MELANCOLIC ......................
Temperamentul este prezentat ca sumă a celor patru componente clasice, care însă se manifestă cu
intensităti diferite, și anume:
..........% COLERIC + .........% SANGVIN + ...........% FLEGMATIC+ .........% MELANCOLIC
Care este formula dv personală?
37
Lingvistică
(verbală)
Existenţială Logică şi
matematică
Vizuală
Interpersonală (spațială sau
spațial-
Inteligenţele vizuală)
multiple
Muzicală/
Intrapersonală ritmică
Corporal
chinestezică
Naturalistă (motrică)
Pentru fiecare afirmație de mai jos, acordați un punctaj, de la 1 la 4 (pe care îl treceți în spațiul alb din dreptul
fiecărui item), unde:
1. NU SUNT DE ACORD ÎN FOARTE MARE MĂSURĂ
2. NU SUNT DE ACORD ÎN MICĂ MĂSURĂ
3. SUNT DE ACORD ÎN MICĂ MĂSURĂ (AGREEZ, ÎMI PLACE)
4. SUNT DE ACORD ÎN FOARTE MARE MĂSURĂ
ITEMI 1 2 3 4 5 6 7
38
ITEMI 1 2 3 4 5 6 7
39
ITEMI 1 2 3 4 5 6 7
2. LOGICO-MATEMATICĂ (COLOANA
2)
3. MUZICALĂ
(COLOANA 3)
4. CORPORAL-KINESTEZICĂ
(COLOANA 4)
5. SPAȚIAL-VIZUALĂ (COLOANA 5)
6. INTERPERSONALĂ (COLOANA 6)
7. INTRAPERSOANALĂ (COLOANA 7)
AUTOEVALUARE:
1. Conform teoriei inteligențelor multiple (Howard Gardner) , descrieți (explicați în ce constau) primele 4
tipuri de inteligență care vă caracterizează (la care ați obținut cele mai ridicate scoruri în urma aplicării
Pentru interpretarea chestionarului inteligențelor multiple Howard Gardner- HGIM) puteți folosi:
https://www.youtube.com/watch?v=ywIpHyZmfQM
SCALA DE MĂSURARE A STIMEI DE SINE (Rosenberg, 1965, apud Stănculescu Elena, 2013: 286)12
Bifaţi în coloanele alăturate măsura în Foarte Foarte
Puţin Neutru Mult
care vi se potrivesc afirmaţiile de mai jos: puţin mult
1. În general sunt mulţumit/ă de mine
Cotarea:
Itemii 2,5,6,8 şi 9 se coteaza invers, respectiv: pentru varianta de răspuns “Foarte puţin” se acordă 5 puncte şi
pentru varianta de răspuns “Foarte mult” se acordă 1 punct. Pentru ceilalţi itemi se acordă:
11
STĂNCULESCU Elena, (2013) Psihologia educaţiei. De la teorie la practică. Bucureşti, Editura Universitară.
12
STĂNCULESCU Elena, (2013) Psihologia educaţiei. De la teorie la practică. Bucureşti, Editura Universitară.
41
1 punct pentru “Foarte puţin”
2 puncte pentru “Puţin”;
3 puncte pentru “Neutru”;
4 puncte pentru “Mult”;
5 puncte pentru “Foarte mult”
42
1.9.EVALUAREA UNOR ASPECTE PRIVIND STRATEGIILE DE COPING ALE
SPORTIVILOR
Acesta este un instrument de măsurare a abilităților psihologice ale sportivului, elaborat de Smith et al.
(1994).
Cele ce urmează sunt afirmații pe care le-au făcut sportivii pentru a-și descrie experiențele. Vă rugăm să
citiți cu atenție fiecare afirmație și apoi să vă amintiți cât mai exact posibil cât de des experimentați dvs. același
lucru. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Nu acordaţi prea mult timp unei afirmații.
Vă rugăm să încercuiți cât de des treceți prin aceste experiențe când luați parte la un joc sportiv.
0 1 2 3
1 Zilnic sau săptămânal, îmi stabilesc obiective specifice detaliate, care mă Aproape
ghidează spre ceea ce am de făcut. niciodată Uneori Adesea Aproape întotdeauna
2 Aproape Uneori Aproape întotdeauna
Îmi exploatez cât mai mult talentul și priceperea.
niciodată Adesea
3 Când un antrenor sau un manager îmi spune cum să îndrept o greșeală pe care Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
am făcut-o, tind să o iau ca pe ceva personal și să mă supăr. niciodată
4 În timpul unui joc sportiv, pot să îmi concentrez atenția și să fac abstracție de Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
factorii perturbatori. niciodată
5 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Rămân pozitiv și entuziast în timpul competiției, oricât de rău merg lucrurile.
niciodată
6 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Tind să joc mai bine sub presiune, deoarece cred că gândesc mai limpede.
niciodată
7 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Mă neliniștește oarecum ceea ce cred alții despre prestația mea.
niciodată
8 Tind să îmi fac o mulțime de planificări privind modalitatea de atingere a Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
obiectivelor propuse. niciodată
9 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Sunt încrezător că voi juca bine.
niciodată
10 Când un antrenor sau un manager mă critică, mai degrabă mă supăr decât să mă Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
simt ajutat. niciodată
11 Îmi este ușor să nu las gândurile care distrag atenția să interfereze cu ceea ce eu Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
privesc sau ascult. niciodată
12 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Creez o mare presiune asupra mea făcându-mi griji despre cum voi juca.
niciodată
13 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Îmi stabilesc propriile mele obiective de performanță la fiecare antrenament.
niciodată
14 Nu trebuie să fiu împins de la spate pentru a mă antrena sau a juca foarte bine; Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
dau 100%. niciodată
15 Dacă un antrenor mă critică sau țipă la mine, îmi îndrept greșeala fără să mă Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
supăr. niciodată
16 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Gestionez foarte bine situațiile neprevăzute din sportul pe care îl practic.
niciodată
17 Când lucrurile merg prost, îmi spun să rămân calm, iar asta funcționează la Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
mine. niciodată
18 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Cu cât presiunea este mai mare în timpul unui joc, cu atât îmi place mai mult.
niciodată
19 Într-o competiție, sunt îngrijorat să nu fac greșeli sau să nu reușesc să mă Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
descurc. niciodată
20 Am propriul meu plan de joc elaborat în minte cu mult înainte de începerea Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
jocului. niciodată
21 Când mă simt prea tensionat, îmi pot relaxa rapid corpul și mă pot calma. Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
43
niciodată
22 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Pentru mine, situațiile tensionate sunt provocări binevenite.
niciodată
23 Mă gândesc și îmi imaginez ce se va întâmpla dacă ceva nu merge sau o dau în Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
bară. niciodată
24 Îmi păstrez controlul emoțional, indiferent de modul în care merg lucrurile Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
pentru mine. niciodată
25 Îmi este ușor să-mi îndrept atenția și să mă concentrez pe un singur obiect sau Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
persoană. niciodată
26 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Nereușita în atingerea obiectivelor mă face să mă străduiesc și mai din greu.
niciodată
27 Îmi îmbunătățesc abilitățile ascultând cu atenție sfaturile și instrucțiunile date de Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
antrenori și manageri. niciodată
28 Aproape Uneori Adesea Aproape întotdeauna
Fac mai puține greșeli când sunt sub presiune, deoarece mă concentrez mai bine.
niciodată
Punctaj
Acesta este Athletic Coping Skills Inventory (ACSI), un instrument de măsurare a abilităților psihologice ale
sportivului, elaborat de Smith et al. (1994). Determinați propriul dvs. scor la următoarele subscale, adăugând
punctele la numerele întrebărilor identificate. De asemenea, rețineți următoarele scale numerice asociate cu
punctajul dvs.
0 = aproape niciodată
1 = uneori
2 = adesea
3 = aproape întotdeauna
În fine, rețineți că un * după numărul unei întrebări semnifică un item cu notare inversă (adică 0 = aproape
întotdeauna, 3 = aproape niciodată, și așa mai departe).
Abilitatea de a face față adversității: Subscala evaluează dacă un sportiv rămâne pozitiv și entuziast chiar și
atunci când lucrurile merg rău, dacă rămâne calm și stăpân pe sine, și dacă își poate reveni rapid după greșeli și
eșecuri.
(Însumați scorurile la întrebările 5, 17, 21 și 24, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Antrenabilitatea: Evaluează dacă un sportiv este deschis la instruire și învață din ea, și dacă acceptă criticile
constructive fără a le lua ca pe ceva personal și a se supăra.
(Însumați scorurile la întrebările 3*, 10*, 15 și 27, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Concentrarea: Reflectă dacă un sportiv este ușor de distras și dacă este capabil să se concentreze asupra sarcinii
de efectuat, atât în antrenament cât și în situații de joc, chiar și atunci când apar situații nefavorabile sau
neprevăzute.
(Însumați scorurile la întrebările 4, 11, 16 și 25, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Încrederea și motivația de realizare: Măsoară dacă un sportiv este încrezător și motivat pozitiv, dacă dă
constant 100% în timpul antrenamentelor și al competițiilor, și dacă lucrează din greu pentru a-și îmbunătăți
abilitățile.
(Însumați scorurile la întrebările 2, 9, 14 și 26, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
44
Stabilirea obiectivelor și pregătirea mentală: Evaluează dacă un sportiv își stabilește și lucrează pentru
realizarea obiectivelor de performanță specifice, dacă își planifică și se pregătește mental pentru competiții, și
dacă își face un plan de joc clar pentru a avea o bună prestație.
(Însumați scorurile la întrebările 1, 8, 13 și 20, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Punctul de vârf atins sub presiune: Măsoară dacă un sportiv se simte mai degrabă provocat decât amenințat de
situațiile sub presiune și dacă are o bună prestație sub presiune.
(Însumați scorurile la întrebările 6, 18, 22 și 28, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Eliberarea de griji: Evaluează dacă un sportiv pune presiune asupra lui însuși făcându-și griji în legătură cu
posibilitatea de a juca prost sau a face greșeli, precum și dacă este neliniștit cu privire la ceea ce vor crede alții
în cazul în care va juca prost.
(Însumați scorurile la întrebările 7*, 12*, 19* și 23*, și scrieți totalul în spațiul liber pus la dispoziție.)
Scorurile se încadrează între cel mai scăzut, 0, și cel mai înalt, 12, pe fiecare subscală, scorurile mai ridicate
indicând punctele forte pe subscala respectivă. Scorul pentru întreaga scală se încadrează între cel mai scăzut, 0,
și cel mai înalt, 84, scorurile mai ridicate indicând punctele forte.
Folosiţi metoda Analizei SWOT pentru dezvoltarea grupului / echipei sportive cu care
dumneavoastră lucraţi:
Analiza SWOT se poate aplica , pentru „diagnosticul” clubului, grupului, echipei etc, cât şi la nivel
individuat in vederea autocunoaşterii, ca prim pas in demersul de dezvoltare viitoare.
45
INTERN
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
(STRENGTHS) (WEAKNESSES)
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
(OPPORTUNITIES) (THREATS)
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
...................................... ......................................
EXTERN
46
Figura nr. 7 - Tipuri de strategie în funcţie de datele ANALIZEI SWOT13
http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri%20metodologice/brosura_planificare_strategica.pdf
CAPITOLUL 2
PROIECT (RAPORT PSIHOLOGIC)15
NUME, PRENUME:
SPORTUL PRACTICAT:
Precizați dacă sunteți sportiv și performanță și aveți scutire de frecvență
Această rubrică se completează facutativ
DATA NASTERII
13
Ministerul Administraţiei şi Internelor Unitatea pentru Reforma Administraţiei Planificare strategică. Suport de curs realizat în
cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO03/IB/OT/01 “Întărirea capacităţii UCRAP şi a reţelei naţionale de modernizatori”
14
GAVRIL Radu, MUASHER Khalid Publicehttp://www.strategvest.ro/media/dms/file/Ghiduri%20metodologice/
brosura_planificare_strategica.pdf
15
Acest proiect este o cerință pentru intrarea in examen la disciplina PSIHOPEDAGOGIE
47
OCUPATIE
LOC DE MUNCA -
48
CHESTIONAR PENTRU AUTOCUNOAȘTEREA CELOR PATRU STILURI DE
COMUNICARE ȘI MODALITĂȚI DE A REACȚIONA: FUGĂ, ATAC, MANIPULARE,
ASERTIVITATE . ADAPTAT DE M. ROCO (2001) DUPĂ CHALVIN17
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
17
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
49
PRIN CE SE CARACTERIZEAZĂ STILUL DV DE ÎNVĂȚARE (care sunt punctele tari ale
stilului dv. de învățare)?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
3.1. Ce este memoria și care sunt procesele memoriei? Ce este atenția și care
sunt calitățile atenției?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
50
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
51
3.4.EVALUAREA CAPACIĂȚII DE MOBILITATE ŞI EXPLORARE EFICIENTĂ ÎNTR-UN
CÂMP PERCEPTIV NUMERIC - TESTUL PRAGA
INTERPRETARE CANTITATIVĂ
COTA BRUTA VALOAREA DE
SEMNIFICATIE
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
52
COTA BRUTA VALOAREA DE
SEMNIFICATIE
4.2. Care este profilul dv. din punct de vederea al inteligențelor multiple, prin
aplicarea CHESTIONARULUI HOWARD GARDNER (HGIM)
2. LOGICO-MATEMATICĂ (COLOANA
2)
3. MUZICALĂ
(COLOANA 3)
4. CORPORAL-KINESTEZICĂ
(COLOANA 4)
5. SPAȚIAL-VIZUALĂ (COLOANA 5)
6. INTERPERSONALĂ (COLOANA 6)
7. INTRAPERSOANALĂ (COLOANA 7)
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
............................................ ............................................
CoS ...............
CoD ...............
LiS ...............
LiD ...............
INTERPRETARE și modalități de optimizare a comunicării pornind de la preferințele
acționale:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
18
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom
54
6. CARACTERISTICI ALE TEMPERAMENTULUI ȘI STIMEI DE SINE
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
8.PROFILUL PSIHOMOTOR
Introduceți aici poza profilului psihomotor realizat in laborator
20
Intr-un raport psihologic este trecută și secţiunea “Concluzii (Sumarizarea informaţiilor în termeni psihologici): În urma
Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele concluzii
psihologice: ......................................................................................................................................
[Concluziile vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din testele/sarcinile/probele si/sau interviurile utilizate; nu se asumă declaraţiile
clientului ci se citează ca atare. Spre exemplu, nu se spune de către psiholog: „copilul a fost abuzat de X.”, ci se menţionează:
„copilul declară: „ X m-a abuzat”]”
56
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
EXTERN
Punctele tari – reprezintă resursele personale
Punctele slabe pot să devină obiective ale programului de dezvoltare
personală
21
Specific – Obiectivul specifică
Într-un raport psihologic este trecută secţiunea „Recomandări (Implicaţii ale Concluziilor pentru Obiectivul
exact ceea ce se doreşte să se obţină
Psihodiagnosticului şi Evaluării):
MĂSURABIL (pentru a nu lăsa loc de recomandări asociate obiectivului
În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele
interpretări).
psihodiagnosticului şi evaluării, cu relevanţă pentru situaţia pentru care se face evaluarea:
Masurabil
57 – să poată fi apreciat în
SPECIFIC ACCESIBIL unităţi de măsură, să fie
cuantificabil, astfel încât să se ştie
dacă a fost indeplinit.
Fig. 2.1 – Caracteristicile obiectivelor SMART
incadrat în
Timp
58
Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului
incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
3: ........................... obiectivul 3 foarte măsură oarecare măsură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
4: ........................... obiectivul 1 foarte măsură oarecare măspură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
Obiectivul In ce măsură Într-o În mică Într-o În mare Într-o
5: ........................... obiectivul 5 foarte măsură oarecare măspură foarte
. este: mică măsură mare
............................ măsură măsură
............................ Specific
59
Listă obiective Evaluarea caracteristcilor SMART ale obiectivului
............................
............................ Măsurabil/
cuantificabil
Accesibil/ de
Atins
Relevant
incadrat în
Timp
BIBLIOGRAFIE
Chelcea S., Chelcea, A, “Din universul autocunoaşterii”, Editura Militară, Bucureşti, 1990).
Drilea, Gabriel, “Comportamentul de tip A şi riscul unei boli cardiovasculare”. În Psihologia, Societatea
Ştiinţă şi Tehnică S.A. Nr 1/1994,
60
Horghidan Valentina (1997). Metode de psihodiagnostic. București, Editura Didactică și Pedagogică
R.A. p. 58
SURSE WEB
http://www.p3t.com/downloads/BrainDominance.pdf
https://aglearn.usda.gov/customcontent/FSIS/FSIS-WellnessTraining-01/Part2/media/pdfs/
mvii_worksheet10_hanson_scale_b.pdf
https://vark-learn.com/chestionarul-vack/
https://www.youtube.com/watch?v=ywIpHyZmfQM
61