Scala de Anxietate Socială Liebowitz (Liebowitz Social Anxiety Scale, Liebowitz, 1987)

Acest chestionar măsoară rolul pe care anxietatea socială îl joacă în viața dumneavoastră.
Citiți cu atenție fiecare situație și răspundeți la următoarele două întrebări legate de situația
respectivă: 1) Cât de frică vă este în situația respectivă, 2) Cât de des evitați situația
respectivă? Dacă întâlniți o situație pe care nu ați trăit-o răspundeți imaginându-vă în acea
situație, cât de mare ar fi teama dumneavoastră și cât de des ați evita-o. Evaluați modul în
care aceste situații v-au afectat în ultima săptămână.

Situația Simt teama Evit

0 1 2 3 0 1 2 3
Defel Puțin Moderat Mult Defel Puțin Moderat Mult
1. Să telefonez în public
2. Să fac parte dintr-un grup
mic
3. Să mănânc în locuri
publice
4. Să beau cu ceilalți în
locuri publice.
5. Să vorbesc cu persoane cu
autoritate.
6. Să vorbesc, să joc un rol
în fața unei audiențe.
7. Să merg la petreceri.
8. Să lucrez în timp ce sunt
observat
9. Să scriu în timp ce sunt
privit
10. Să sun pe cineva pe care
nu cunosc așa de bine.
11. Să vorbesc cu persoane pe
care nu le știu așa de bine
12. Să mă întâlnesc cu
persoane străine.
13. Să folosesc baia publică.
14. Să intru într-o încăpere în
care toți ceilalți stau jos.
15. Să fiu în centrul atenției.
16. Să iau cuvântul la o
întâlnire.
17. Să dau un test scris.
18. Să contrazic o persoană
pe care nu o cunosc bine
19. Să mă uit la persoane pe
care nu le cunosc bine.
20. Să citesc un raport într-un
grup.
21. Să mă întâlnesc cu cineva.
22. Să înapoiez ceva la
magazin.
23. Să dau o petrecere.
24. Să fac față presiunii unui
agent de vânzări.
Pot fi calculate următoarele scoruri:

- Scor total
- Scor pentru frică
- Scor pentru evitare
- Scor frică/ evitare performanță publică: 2, 5, 6, 7, 8, 14, 15, 16, 17, 20, 21.
- Scor frică/ evitare interacțiune socială: 10, 11, 12, 18, 19, 22, 23, 24
- Scor frică/ evitare de a fi observat: 1, 3, 4, 9, 13.
 Scala anxietății de interacțiune socială (Social Interaction Anxiety Scale, Mattick &
Clarke, 1998) include 20 de itemi cu o scală de răspuns Lokert, 5 puncte. Are o bună fidelitate
(alpha Cronbach = .93), și stabilitate (test-retest = .90). Discriminează anxietatea socială
specifică de anxietatea socială generalizată.

0 – nu mă caracterizează defel

1 – mă caracterizează în mică măsură

2- mă caracterizează moderat

3- mă caracterizează

4 – mă caracterizează foarte mult

1. Am emoții când trebuie să vorbesc cu o figură autoritară (profesor, șef)

2. Am dificultăți în a menține contactul vizual cu ceilalți
3. Încep să mă simt tensionat dacă trebuie să vorbesc despre mine și sentimentele mele.
4. Îmi este greu să mă simt în largul meu cu colegii de muncă.
5. Îmi este ușor să-mi fac prieteni de vârsta mea
6. Mă tensionez dacă mă întâlnesc cu o cunoștință pe stradă.
7. Mă simt incomodat în interacțiunile sociale.
8. Mă simt tensionat când rămân singur cu o altă persoană.
9. Îmi este ușor să cunosc oameni la petreceri.
10. Am dificultăți în a vorbi cu ceilalți.
11. Îmi vine ușor să mă gândesc la lucruri despre care aș ăutea vorbi cu ceilalți.
12. Nu mă esprim de teamă să nu par jenant.
13. Îmi este dificil să contrazic pe cineva.
14. Îmi este greu să vorbesc cu o persoană atractivă de sex opus.
15. Mă îngrijorez în legătură cu ce aș putea discuta într-o situație socială.
16. Am emoții să mă întâlnesc cu persoane pe care nu le cunosc.
17. Simt că aș putea spune ceva aiurea dacă vorbesc.
18. Mă îngrijorez că aș putea fi ignorat într-un grup.
19. Mă simt tensionat într-un grup de oameni.
20. Mă simt nesigur să salut pe cineva pe care îl cunosc de puțin timp.
 Scala fricii de evaluare negativă – forma scurtă (Weeks & colab., 2005) este formată
din 12 itemi, cu răspuns pe o scală Likert de 5 puncte unde 1 înseamnă nu mă caracterizează
defel și 5 mă caracterizează foarte mult.
Itemi cotați direct: 1, 3, 5, 6, 8, 9, 11, 12, itemi cotați invers: 2, 4, 7, 10. Se calculează
scorul total.

1. Mă îngrijorez în legătură cu ce ar putea gândi ceilalți despre mine chiar și atunci când nu
contează.

2. Sunt indiferent chiar și atunci când știu că ceilalți ar putea să aibă o impresie negativă
despre mine.

3. Mă tem frecvent că ceilalți o să îmi observe defectele.

4. Rareori mă îngrijorez în legătură cu părerea celorlalți despre mine.

5. Mi-e teamă că ceilalți nu o să mă aprobe

6. Mă tem că ceilalți s-ar putea să creadă că ceva e în neregulă cu mine.

7. Nu mă deranjează opinia celorlalți despre mine.

8. Când vorbesc cu cineva, mă îngrijorez în legătură cu ce ar putea acea persoană să

gândească despre mine.

9. De obicei mă îngrijorez în legătură cu ce impresie aș putea să fac celorlalți

10. mă afectează prea puțin faptul că cineva mă judecă.

11. Uneori mă gândesc că sunt prea preocupat în legătură cu ceea ce ar putea gândi ceilalți
despre mine.

12. Deseori mă îngrijorez că am să spun sau am să fac ceva greșit.

Scala de cogniții și gânduri despre situații sociale (Turner, Johnson, Beidel, & Heiser,
2003) măsoară cognițiile disfuncționale ale pacienților cu fobie socială. Inițial au fost
dezvoltați 45 de itemi, analizele statistice conducând la reducerea lor la 21. Se cere subiecților
să analizeze fiecare gând și să evalueze măsura în care îi caracterizează pe o scală Likert de 5
puncte: (1= nu mă caracterizează defel, 2 = rar mă caracterizează, 3 = uneori mă
caracterizeazăt, 4 = deseori mă caracterizează, 5 = mă caracterizează întotdeauna). Are două
subscale: Comparare socială (ceilalți sunt văzuți ca fiind mai competenți din punct de vedere
social): 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și Incompetență socială (credința că în situații sociale se
va comporta nepotrivit sau va apărea anxios în fața celorlalți): 1, 6, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 21.

1. Când sunt într-o situație socială, par neîndemânatic, stângaci în fața celorlalți.
2. Dacă sunt împreună cu alte persoane și am o părere, prefer să nu spun nimic.
3. Simt că ceilalți par mai inteligenți decât mine.
4. Când sunt cu ceilalți nu sunt bun în a-mi apăra drepturile.
5. Sunt un laș când vine vorba să interacționez cu ceilalți.
6. Mă simt neatractiv când sunt cu ceilalți.
7. Nu aș fi în stare niciodată să țin un discurs în public.
8. Alte persoane se simt mult mai confortabil decât mine în situații sociale.
9. Ceilalți sunt mult mai capabili decât mine din punt de vedere social.
10. Nu contează ce voi face, întotdeauna mă voi simți inconfortabil în situații sociale.
11. E foarte probabil să-mi pierd ideile atunci când vorbesc cu ceilalți.
12. Nu sunt bun în a ține discursuri, chiar și scurte.
13. Ceilalți se plictisesc când sunt cu mine.
14. Când vorbesc într-un grup, ceilalți ar putea crede că ceea ce spun e stupid.
15. Când sunt cu o persoană de care sunt interesată, mă panichez sau fac ceva ce mă pune
într-o situație jenantă.
16. Nu știu cum să mă comport când sunt în compania celorlalți.
17. Nu aș putea să trec peste dacă ceva rău ar decurge în situațiile sociale în care sunt
implicat.
18. Când sunt cu ceilalți, de obicei ei cred că nu sunt așa deștept.
19. Când ceilalți rât, simt că rât de mine.
20. Ceilalți pot vedea ușor când sunt neliniștit.
21. Când există o pauză în conversație mă simt ca și când aș fi făcut ceva greșit.
 Fișa de monitorizare zilnică a anxietății sociale

Clark & Beck (2010)

Nume: __________________________________________________________________

Data: din ___________________ până în ______________________________________

Instrucțiuni: Folosiți fișa de mai jos pentru a înregistra zilnic experiențele și distresul
emoțional înregistrat în situații sociale, situații ce pot implica realizarea unui lucru în prezența
altora, evaluare din partea altora, sau interacțiuni cu alte persoane. Este foarte important să
completați această fișă imediat după eveniment, astfel încât informațiile să fie cât mai corecte.
Durata înseamnă timpul (minute, ore, zile) în care ați fost implicat în anticiparea
evenimentului, în trăirea lui sau în reamintirea lui. Dacă ați experiențiat un atac de panică,
înregistrați acest lucru cu inițialele PA. În ultima coloană apreciați nivelul jenei ce a rămas
asociat cu situația.

Data Descrieți situația Anticiparea Expunerea Amintirile Rezultate

socială anxiogenă evenimentului la post- pe termen
(ce s-a întâmplat, (durata și evenimentul eveniment lung
cine a fost implicat, nivelul respectiv (durata și (evaluați
unde, care a fost anxietății (durata și nivelul nivelul
rolul 0-100) nivelul anxietății jenei 0 -
dumneavoastră?) anxietății 0-100) 100)
0-100)
Fișa estimării situațiilor sociale

Nume: ______________________________________

Data: din ___________________ până în ______________________________________

Instrucțiuni: Folosiți fișa de mai jos pentru a înregistra estimarea pe care o faceți cu privire
la consecințele negative asociate cu experiențele sociale zilnice care implică anxietate.
Este foarte important să completați această fișă imediat după ce ați fost implicat în
eveniment, astfel încât informațiile să fie cât mai corecte. Pentru evaluarea probabilității
luați în considerare următoarele: 0 = cred că probabilitatea de apariție a rezultatelor de
care mă tem este nulă; 100 = sunt sigur că rezultatele negative de care mă tem vor fi
prezente în această situație. Pentru evaluarea rezultatelor folosiți următoarele: 0 = nu
există consecințe negative pentru această situație, 100 = mă aștept la un scenariu de
groază, la un scenariu intolerabil.

Data Descrieți situația socială Anticiparea Expunerea la Rezultate post-

anxiogenă (ce s-a evenimentului evenimentul eveniment
întâmplat, cine a fost (probabilitatea respectiv (probabilitatea
implicat, unde, care a fost și severitatea (probabilitatea și severitatea
rolul dumneavoastră?) așteptată a și severitatea așteptată a
rezultatelor așteptată a rezultatelor
negative 0- rezultatelor negative 0-
100) negative 0- 100)
100)
Probabilitatea= Probabilitatea= Probabilitatea=
Rezultate = Rezultate = Rezultate =
 Fișa de evaluare a nivelului de focalizare pe sine

Nume: ______________________________________

Data: din ___________________ până în ______________________________________

Instrucțiuni: Folosiți fișa de mai jos pentru a înregistra estimarea pe care o faceți cu privire
la consecințele negative asociate cu experiențele sociale zilnice care implică anxietate.
Este foarte important să completați această fișă imediat după ce ați fost implicat în
eveniment, astfel încât informațiile să fie cât mai corecte.

Data Descrieți situația socială Gradul de Ținta focalizării Rezultate

anxiogenă (ce s-a focalizare pe pe sine negative
întâmplat, cine a fost sine (0 = nu (menționați (descrieți orice
implicat, unde, care a fost sunt focalizat senzații fizice impresie
rolul dumneavoastră?) defel pe mine – specifice, negativă pe
100= focalizare gânduri, care ați fi putut
totală) imagini, să o faceți
expresii verbale celorlalți)
sau
comportamente
de care ați fost
foarte conștient
în situația
respectivă)
-
 Ierarhia stimulilor anxiogeni sociali

(Clark & Beck, 2010)

Nume şi prenume: ____________________________________

Data: _________________________________________________

Instrucţiuni: Scrieţi 10 de situaţii sociale în legătură cu care vă îngrijoraţi. Ierarhizaţi

apoi aceşti stimuli de la cel mai puţin anixiogen până la cel mai puternic. În prima coloană
notaţi nivelul de anxietate pe care îl aşteptaţi să-l resimţiţi în situaţia menţionată. În coloana 2
notaţi gândurile anxiogene asociate cu fiecare situaţie.

Descrieţi pe scurt situaţii, Nivelul de Cel mai

obiecte, senzaţii, gânduri sau anxietate/evi puternic gând
imagini intrusive de care vă este tare aşteptat asociat cu
teamă şi le evitaţi (0-100) exemplul dat.
Anxietatea cea mai 1.
mică

↓
2.

3.

4.

Anxietatea cea mai

puternică

5.

6.
7.

8.

9.

10.