CULTURA EMOȚIILOR ȘI A AFECTIVITĂȚII ÎN

DISCURSUL DIDACTIC
• Discursul didactic este un
discurs care necesită un
feed-back instantaneu, un
discurs mai mult dialogat.
 În cadrul orelor emoţiile şi sentimentele se
exprimă prin elemente prozodice și prin
limbaj non-verbal, cum ar fi:

 nuanţări în tonul vocii;

 în expresii faciale;
 gesturi;
 postură.
Însuşirile limbajului ce reflectă capacitatea
de a suscita şi de a provoca la cei din jur
rezonanţă afectivă sunt:
 Conţinuturile afectiv atitudinale, indispensabile în
construirea relaţiilor interpersonale, se transmit prin:

Nonverbal - 55%
Paraverbal - 38%
Verbal - 7%
Terminologia medicală poate fi studiată
interesant?
• Da! cadrul didactic are la
dispoziție diferite mijloace
tehnice și poate aplica diferite
metode moderne care ar
putea transforma o lecție
simplă, plină de conținut, într-o
lecție captivantă, care va
motiva studenții de a studia
terminologia dintr-un alt punct
de vedere.
 Subiectul propus:
Sistemul cardiovascular – inima

• Grupul țintă îl reprezintă

mediciniștii, vorbitori de
limba rusă sau de limba
engleză în cadrul orelor de
limba română.
 Evocarea -
De unde vin emoțiile? Din inimă sau din
creier?
• Acest tip de interogare provoacă
studenții la o comunicare ghidată de
profesor, iar studenții răspund
argumentat, apelând la cunoștințele
dobândite anterior în cadrul altor
discipline. În acest caz vorbim atât
despre interdisciplinaritate cât și despre
transdisciplinaritate.
 Răspunsurile sudenților:
• Cei mai pragmatici au spus că • Cei mai romantici de fire au
emoțiile vin din creier, axându-se afirmat că emoțiile vin din inimă,
pe date concrete din știința căci atunci când suferi de ceva te
medicală, explicând mecanismul doare inima. Unii au făcut apel și
apariției emoțiilor, făcând referire la lexemul suflet care în latină
la bulbul rahidian și amigdale. este anima, iar inima provine din
termenul latin care semnifică
suflet.
 Ținând cont de pregătirea studenților în domeniul psihologiei, facem apel
din nou la interdisciplinaritate prin analiza cercului emoțiilor a lui Plutchik.

• Studenții au analizat cercul

emoțiilor, iar cuvintele
necunoscute ce denumesc emoții
le-au explicat cu ajutorul
dicționarului, exercițiu eficient
pentru însușirea unei limbi
străine.
 Obiectivul primordial al profesorului a fost:

• de a iniția o comunicare între

profesor-studenți, student-
student ținând cont de cultura
emoțională și de atmosfera
afectivă. Aici se pune accent pe
cultura emoţională a cadrelor
didactice care sunt un generator
de realizare a conținutului lecției.
• Prin orientările sale atitudinale
educatorul potenţează sau blochează
comunicarea cu educaţii, sporesc sau
anulează efectele didactice. Cuvintele
pot exprima relativ puţin din
sentimentele educaţilor- studenților,
fapt pentru care profesorul se bazează
pe capacitatea de a intui sentimentele
educaţilor, atribuind o maximă atenţie
informaţiilor de tip nonverbal: tonul
vocii, mimica, gesturile şi mişcările ş.a
 Chestionarul
Î

• Chestionarul este o metodă utilă

n

c
a
d

de colectare a datelor în
r
u
l
l
e
Ce emoții Ce emoții Ce emoții Ce emoții
cercetările care sunt întreprinse c
ț
i
ați trăit ați trăit crezi că ați trăit pe
e
ieri? astăzi? veți trăi pe parcursul
pentru o serie de probleme, a
i
a
m

t
parcursul lecției?
căror rezolvare se întemeiaza pe
r
ă
i
lecției?
t
a

studiul informației deținute de c

e
s
t

membrii colectivelor implicate

e
e
m
o
ț

sau pe studiul opiniei, atitudinii,

i
i
:

comportamentului ori
motivației acestora.
 Day Reconstruction Method (DRM)
• Această întrebare este
• Ce emoții ai trăit ieri?
bazată pe o abordare a
trecutului, deoarece atunci
când persoanele sunt
provocate să gândească la
trecutul lor, chiar cel mai
apropiat trecut (ieri), ei își
vor aminti momentele cu
încărcătură emoțională.
 General Social Survey (GSS).
• Printre întrebările tabelului-
chestionar este și o întrebare
despre așteptările studenților de la
ora ce va urma, apoi, întrebarea
dacă totuși au trăit acele emoții
care le-au presupus. Răspunsul la
această întrebare va fi la sfârșitul
orei și are scopul de a identifica
gradul de mulțumire al studenților
• Legea așteptării este un principiu
de convingere cu impact dublu: în
autoconvingere și în convingerea
celor din jur. Propunând acest
exercițiu profesorul programează
parcursul lecției, iar studenții sunt
deja pregătiți de a trăi anumite
emoții.
 Vorbind despre așteptările studenților nu putem omite
persuasiunea din discursul didactic.

Persuasiunea pedagogică se rezumă la

competența și puterea profesorului de a
oferi elevilor/studenților temeiuri
(cognitive și motivațional-afective)
pentru realizarea convingerilor proprii
și de a influența la un moment oportun
schimbarea opiniei asupra unor lucruri,
de a induce prin strategii specifice
anumite valori cu scopul de a contribui
la dezvoltarea personală și optimizarea
relațiilor interpesonale în comunicarea
cu elevii/ studenții
O metodă aplicată în realizarea sensului este utilizarea cântecului
în predare
• Potrivit renumitului gramatician
Raymond Murphey, piesele muzicale
pot ajuta studenții să-și îmbunătățească
competențele de ascultare și pronunție,
prin urmare ajutându-i la exprimarea
orală. Cântecele pot fi utilizate în
studierea lexicului, a structurilor
gramaticale, etc. De aceea în cadrul
orelor de limbă română este benefic de
a aplica metoda care ar urmări atât
competențele de comunicare cât și cele
estetice.
 Concluzii

• Prin urmare, dacă ar fi să analizăm condiţiile ce oferă eficacitate discursului

didactic, trebuie să menţionăm că autorii de specialitate enumeră nu doar
condiţii operatorii de aplicare a metodelor, ci exprimă şi necesitatea condiţiilor
de ordin afectiv. Numai atunci când este tratat cu empatie şi este acceptat ca
partener în activitatea didactică, studentul poate deveni receptiv la mesajele
transmise spre el, reuşeşte să pătrundă în esenţa conţinuturilor, să pună
întrebări, asigurând astfel schimbul de roluri – se înlătură deci inhibiţiile
provocate de starea de dependenţă faţă de profesor, de climatul de teamă.
 Concluzii
• Analiza discursului presupune studierea
ansamblului interacțiunilor, în cadrul discursului
didactic există interacțiuni: profesor-student,
student - student. Studiul relațiilor presupune
și studierea unor factori cum ar fi agresivitatea
sau gradul de intimitate, în cazul discursului
didactic cu subiectul abordat mai sus, există un
anumit grad de intimitate, fiindcă dezvăluirea
tuturor emoțiilor trăite de individ pot afecta
psihologic persoana și sub influența aceasta
răspunsurile ar putea fi neoneste sau
modificate.
 Bibliografie
• 1.Ciolan L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008;
• 2.Cojocaru M. Comunicarea relațională. Chișinău: UPSC, 2009;
• 3.Cosmovici A., Psihologie şcolară. Editura Polirom, Iaşi, 1999;
• 4.Stroe M., Charismă şi personalitate. Bucureşti, 2000;
• 5.Zlate M., Omul faţă în faţă cu lumea. Bucureşti, Editura Albatros, 1994;
• 6.Изард К. Э., Психология эмоций. Москва, 2008.
• 7. https://www.youtube.com/watch?v=PxY5-cNscDk