DISCURSUL PUBLIC MEDICAL

•Mark Twain considera c ă sunt două

tipuri de vorbitori: cei care au emoții

și cei care mint că nu au emoții.

INTRODUCERE Anxietatea, respirația rapidă,

nervozitatea, vocea tremurată sau

lapsus-urile sunt doar câteva dintre

dificultățile ce sunt întâmpinate de

ce cei care susțin public un discurs.

 •Putem spune că 75 % din succesul unui discurs este

asigurat de pregătirea discursului (conținut interesant,
structura ușor de urmărit, argumentare clară, materiale
multimedia ajutătoare etc.) și 25% este asigurat de un
comportament non-verbal eficient (voce, gesturi, privire,
îmbrăcăminte etc.) și de starea mentală și fizică
adecvată.

 CE ESTE DISCURSUL?

DEX-UL NE PROPUNE:
SILVIA
WEBSAVULESCU:
DESIGN
„EXPUNERE, DE OBICEI
DISCURSUL" E S T E PE O TEMĂ POLITICĂ,
UN DOMENIU AL FĂCUTĂ ÎN FAŢA UNEI
CERCET ĂRII ADUNĂRI; CUVÂNTARE.

INTERDISCIPLINARE. (FRANŢUZISM ÎNV.)

TRATARE ÎN SCRIS A

UNUI SUBIECT DE
•LAROUSSE: „ DESF ĂŞ URARE
ORATORIC Ă , ASUPRA UNUI NATUR Ă ŞTIINŢIFICĂ
SUBIECT DETERMINAT, SAU LITERARĂ. – DIN
ROSTIT Ă ÎN PUBLIC, ÎN FR
PRO D.UD
CI S
TCDO
EUSR
IGS ,NL A T .
SPECIAL ÎNTR-O OCAZIE DISCURSU ”
SOLEMN Ă , DE C Ă TRE UN
Presentations are communication tools

ORATOR; ALOCU Ţ IUNE. that can be used as demonstrations.

ENUN Ţ URI PROPUSE DE C Ă TRE

CINEVA, ÎN GENERAL LUNGI.

Experienţa comunicării interumane

arată că există patru motive pentru
care se formulează un discurs:
 2. DORIN Ţ A DE A
1. DORIN Ţ A EXPLIC Ă RII SAU CONVINGE PE
INFORM Ă RII ASUPRA CINEVA DE CEVA;
UNEI PROBLEME;

3. DORINȚA DE A
4.DORIN Ţ A DE A
PRODUCT DESIGN
DESCRIE CEVA;
POVESTI CEVA.
Presentations are communication tools

that can be used as demonstrations.

CELE PATRU FORME DE
DISCURS DEFINITE DE
RETORICA
CONVEN Ţ IONAL Ă

expunerea argumentarea/

persuasiunea

descrierea povestirea
Expunerea explică
făcând apel la
înţelegere
 PERSUASIUNEA Ș I
ARGUMENTAREA AU ACELA Ș I
SCOP: DE A CONVINGE, DE A
EXPLICA. DIFEREN Ţ A CONST Ă
ÎN METODA UTILIZAT Ă : ÎN
TIMP CE PERSUASIUNEA FACE
UZ DE APELUL EMO Ţ IONAL
IMPLICÂND UN MINIM
NECESAR DE LOGIC Ă Ş I
SUBLINIIND COMUNIUNEA CU
AUDITORIUL PENTRU A OB Ţ INE
O SCHIMBARE DE ATITUDINE,
DE PUNCT DE VEDERE, DE
SENTIMENTE, ARGUMENTAREA
UTILIZEAZ Ă LOGICA PENTRU A
OB Ţ INE ACEAST Ă SCHIMBARE.
•Descrierea redă intenţia
vobitorului de a oglindi
cât mai fidel experienţa
percepută în mod propriu,
de a da auditoriului
„sentimentul”
lucrurilor/evenimentelor
descrise, calitatea unei
experienţe directe.

•Povestirea este acel

tip de discurs
preocupat de
acţiune, cu
evenimente în
desfăşurare şi viaţă
în mişcare.

 DISCURSUL MEDICAL A DEVENIT CU TIMPUL

MAI DISPONIBIL PENTRU PUBLIC DATORIT Ă
INFORMA Ț IILOR PREZENTATE. ACEST DISCURS
POATE FI SUS Ț INUT ÎN CADRUL UNUI
CONGRES DE S Ă N Ă TATE, ÎN CADRUL UNUI
SPITAL SAU ÎN RUBRICA REVISTELOR,
C Ă R Ț ILOR DIN DOMENIUL S Ă N Ă T ĂȚ II ATÂT
CÂT Ș I ÎN CADRUL CERCET Ă RILOR Ș I
LUCR Ă RILOR Ș TIIN Ț IFICE.
 •EXEMPLU:

Radiusul este un os lung și pereche,

situat la partea laterală a
antebrațului, în dreptul policelui.

 CU AJUTORUL DISCURSULUI MEDICAL POATE FI

PROMOVAT Ă S Ă N Ă TATEA.
PRINCIPIILE PROMOV Ă RII S Ă N Ă T ĂȚ II SUNT:

PROMOVAREA S Ă N Ă T ĂȚ II ÎMBIN Ă DIVERSE METODE

COMPLEMENTARE DIN EDUCA Ț IE Ș I COMUNICARE;
LEGISLA Ț IE, M Ă SURI FISCALE, SCHIMB Ă RI DE
STRUCTURI;
PROMOVAREA S Ă N Ă T ĂȚ II ESTE ORIENTAT Ă SPRE
PRINCIPALELE CAUZE CARE CONDI Ț IONEAZ Ă STAREA DE
S Ă N Ă TATE;
SCOPUL PRINCIPAL AL PROMOV Ă RII S Ă N Ă T ĂȚ II ESTE
DETERMINAREA SOCIET ĂȚ II DE A PARTICIPA EFECTIV Ș I
ACTIV ÎN ACEST PROCES DE PROMOVARE;
UN ALT SCOP AL PROMOV Ă RII S Ă N Ă T ĂȚ II ESTE ACCESUL
TUTUROR LA S Ă N Ă TATE.
Structura discursului

INTRODUCERE

CUPRINSUL

ÎNCHEIEREA
 INTRODUCEREA

TRASEAZ Ă LINIA DE DESF ĂȘ URARE A

DISCURSULUI:
SALUTUL
PREZENTAREA PERSONAL Ă (NUMELE Ș I
PRENUMELE)
ENUN Ț AREA TEMEI
PREZENTAREA IDEII CENTRALE A DISCURSULUI
( Ș I A ARGUMENTELOR)
CONEXIUNE CU O NEVOIE, O PROBLEM Ă SAU
UN SCOP AL AUDIEN Ţ EI
EXPLICAREA TERMENILOR CARE URMEAZ Ă A FI
FOLOSI Ț I (DEFINI Ț II) – DAC Ă ESTE NECESAR
SCOP: “CAPTATIO BENEVOLENTIA”: GLUME,
ATRAGEREA SIMPATIEI

 CUPRINSUL

SE PREZINT Ă ARGUMENTELE Ș I SE ADUC DOVEZI

ÎN SPRIJINUL ACESTORA:
DEZVOLTAREA IDEII CENTRALE
DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR
PREMISA
RA Ț IONAMENT
CONCLUZIE
EXEMPLE (DOVEZI) CARE S Ă SUS Ț IN Ă
ARGUMENTELE
ÎNAINTEA PUNCTELOR CHEIE: TEHNICI DE
CAPTARE A ATEN Ț IEI.
 
 CONCLUZII

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA DISCURSULUI:

EXPLICAREA EVENTUALELOR NECLARIT ĂȚ I
ACCENTUAREA PUNCTELOR PUTERNICE ALE
DISCURSULUI
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ÎNTREGULUI
DISCURS
TONUS MAXIM, EVITÂNDU-SE AGRESIVITATEA
 Planificarea unui discurs

S Ă CUNOA Ș TE Ț I SUBIECTUL PREZENT Ă RII, FIE S Ă

ST Ă PÂNI Ț I BINE MATERIALUL, FIE S Ă FI Ț I PREG Ă TI Ț I
S Ă RECUNOA Ș TE Ț I C Ă NU ÎL ST Ă PÂNI Ț I. PUBLICUL SE
PRICEPE FOARTE BINE LA DETECTAREA PUNCTELOR
SLABE.
S Ă CUNOA Ș TE Ț I OBIECTIVELE PREZENT Ă RII. TREBUIE
S Ă V Ă FIE CLARE REZULTATELE PE CARE LE
A Ș TEPTA Ț I DE LA PUBLIC (GRUP).
 PLANIFICAREA
DISCURSULUI
S Ă SELECTA Ț I METODE Ș I MATERIALE ADECVATE
PENTRU FIECARE PARTE A PREZENT Ă RII. O ABORDARE
MULTISENZORIAL Ă MAXIMIZEAZ Ă POSIBILITATEA CA
AUDIEN Ț A VOASTR Ă S Ă ÎN Ț ELEAG Ă Ș I S Ă V Ă
AMINTEASC Ă INFORMA Ț IA.
S Ă FI Ț I CAPABILI S Ă UTILIZA Ț I O GAM Ă VARIAT Ă DE
TEHNICI PENTRU A ÎNCURAJA AUDIEN Ț A S Ă V Ă
ASCULTE. CUM A Ț I PUTEA IMPLEMENTA ACESTE
IDEI? CE ASPECT CREDE Ț I C Ă E MAI VALOROS?
FIECARE DINTRE ACESTE ÎNTREB Ă RI NECESIT Ă UN
OBIECTIV U Ș OR DIFERIT PENTRU ASCULT Ă TOR.
 PLANIFICAREA DISCURSULUI

S Ă V Ă DECI DE Ț I CU PRI VI RE LA ORDI NEA Î N

CARE AR TREBUI PREZENTAT SUBI ECTUL. SE
POATE CA ORDI NEA Î N CARE A Ț I Î NV ĂȚ AT SAU
CUNOA Ș TE Ț I I NFORMA Ț I I LE S Ă NU FI E ORDI NEA
Î N CARE MEMBRI I PUBLI CULUI AU NEVOI E S Ă LE
AUD Ă .
S Ă V Ă CUNOA Ș TE Ț I AUDI EN Ț A. LUA Ț I Î N
CALCUL C Ă FI ECARE AUDI EN ȚĂ E DI FERI T Ă Ș I
C Ă VA TREBUI S Ă DA Ț I DOVAD Ă DE
FLEXI BI LI TATE Î N PREZENTAREA VOASTR Ă .
 STABILIREA UNUI OBIECTIV CLAR

CE A Ș VREA S Ă FAC Ă , DUP Ă ÎNCHEIEREA

PREZENT Ă RII, CEI CARE AU ASISTAT LA EA?
 ALEGEREA SUBIECTULUI

PENTRU A STABILI SUBIECTUL UNUI DISCURS

ESTE IMPORTANT S Ă DEFINI Ț I MOTIVUL PENTRU
CARE SCRIE Ț I. ESTE POSIBIL CA UN DISCURS
S Ă FIE SCRIS CU SCOPUL DE A INFORMA, DE A
CONVINGE, DE A INVITA LA UN R Ă SPUNS, DE A
C Ă UTA AJUTOR. ATUNCI CÂND CUNOA Ș TEM
SCOPUL TRECEM REPEDE LA SUBIECT,
UTILIZÂND TITLURI Ș I SUBTITLURI PENTRU A
FACE LECTURA MAI U Ș OAR Ă
 O POVESTIRE;

O EXPERIEN ȚĂ PERSONAL Ă
CAPTAREA ATEN Ț IEI
UN CITAT

T Ă CEREA

O AFIRMA Ț IE SCURT Ă Ș I
FRAPANT Ă
 CAPTAREA ATEN Ț IEI

O ÎNTREBARE RETORICĂ UN ELEMENT VIZUAL AJUTĂTOR

SAU DIRECTĂ

OBIECTE DE PREZENTARE MOTIVA Ț IA ÎNTREGII PREZET Ă RI

O MICĂ DISCUȚIE O PROVOCARE

 Impactul vizual

O POZ Ă POTRIVIT Ă FACE CÂT O MIE DE CUVINTE

 MEN Ț INEREA ATEN Ț IEI

AUDIEN Ț A ARE NEVOIE S Ă

FIE PROVOCAT Ă , ÎNS Ă NU
ÎN ASEMENEA M Ă SUR Ă
ÎNCÂT S Ă MANIFESTE
REZISTEN ȚĂ FA ȚĂ DE IDEI
SAU FA ȚĂ DE POSIBILA LOR
IMPLEMENTARE.
 MEN Ț INEREA ATEN Ț IEI

PENTRU A MEN Ț INE EVITA Ț I INTERVALELE

INTERESUL
INACTIVE- P Ă STRA Ț I –V Ă
AUDIEN Ț EI
AUDIEN Ț A ACTIV Ă

FOLOSIȚI-VĂ
ENTUZIASMUL
UTILIZA Ț I REALISMUL

FACEȚI UZ DE VARIETATE
STÂRNI Ț I CURIOZITATEA
 MEN Ț INEREA ATEN Ț IEI

FOLOSI Ț I DIVERSE ACTIVIT ĂȚ I

UTILIZA Ț I SIMILITUDINEA
FI Ț I SIMPLI
 DEP ĂȘ IREA CELOR 5 TEMERI DE A
VORBI ÎN PUBLIC

CARE ESTE CAUZA EMO Ț IILOR DE DINAINTEA

UNEI PREZENT Ă RI?
PAUL DU TOIT IDENTIFIC Ă CELE 5 TEMERI, ACESTEA
SUNT:

1. CE VOR CREDE 2. Dacă mă pierd în

CEILAL Ț I DAC Ă VOI timpul prezentării?
DA GRE Ș ?

3.DAC Ă CEEA CE 4. Dacă vreo întrebare

SPUN NU ESTE DE mă va prinde pe picior
ATRACTIV Ș I DE greșit?
CONVING Ă TOR?

5. DAC Ă SE VOR

PLICTISI ÎN TIMP CE
LE VORBESC?
 TIPURI Ș I METODE DE PREZENTARE

PREZENT Ă RI FORMALE – PREZENTATORUL CONSTITUIE

CENTRUL ATEN Ț IEI.
SIMULARE – JOCURILE Ș I EXERCI Ț IILE DE SIMULARE
REPREZINT Ă O MODALITATE EFICIENT Ă DE PREZENTARE A
IDEILOR.
DISCU Ț IILE PANEL – UN GRUP DE EXPER Ț I Î Ș I PREZINT Ă IDEILE
FIE SUB FORMA UNOR DISCU Ț II ORGANIZATE FORMAL SAU
DISCU Ț II INFORMALE, MAI LEJERE.
POWER POINT – METODA ESTE EFICIENT Ă , DAR TREBUIE
UTILIZAT Ă DOZAT, DEOARECE Î Ș I PIERDE DIN ATRACTIVITATE.
ATELIERE DE LUCRU (WORKSHOPURI) – ACEAST Ă METOD Ă
OFER Ă ATÂT OCAZIA DE A SUS Ț INE PREZENT Ă RI, CÂT Ș I PE
CEA DE A PUNE IDEILE ÎN PRACTIC Ă .
ÎNTREB Ă RI Ș I R Ă SPUNSURI – LA ACESTE SESIUNI POT
PARTICIPA MAI MUL Ț I PREZENTATORI, ELE SUNT EFICIENTE ÎN
IMPLICAREA AUDIEN Ț EI.
 IMPORTAN Ț A EXPRIM Ă RII

• EXEMPLU:
În celebrul film My fair Lady, importanța unei exprimări clare a
fost demonstrată atunci când Eliza Doolittle încearcă să
impresioneze o mulțime prin:
Ușoara depresiune atmosferică de pe partea vestică a
continentului se va deplasa probabil lent într-o direcție estică.
Nimeni nu a avut habar ce voia ea să spună. Ceea ce a
intenționat ea să afirme era: Cred că se răcește vremea.

 PUTEREA VOCII

CELE MAI IMPORTANTE OPT PROPRIET ĂȚ I ALE VOCII

UNUI ORATOR SUNT:
VOCE PUTERNIC Ă F Ă R Ă S Ă FIE Ț IPAT Ă ;
RITM MODERAT;
C Ă LDUR Ă Ș I EMPATIE;
EXPRIMARE SINCER Ă ;
UTILIZAREA POTRIVIT Ă A INFLEXIUNILOR;
CUVINTE Ș I FRAZE ACCENTUATE ÎN MOD ADECVAT;
CLARITATE A PRONUN Ț IEI
LIMBAJUL NON-VERBAL

COMUNICAREA NONVERBAL Ă = CUMULUL DE

MESAJE NEEXPRIMATE PRIN CUVINTE, CARE
⇒
POT FI DECODIFICATE, CREÂND ÎN Ț ELESURI
POT REPETA, CONTRAZICE, ÎNLOCUI,
COMPLETA SAU ACCENTUA MESAJUL
TRANSMIS PRIN CUVINTE (1967, ALBERT
MEHRABIAN)
MESAJUL E TRANSMIS:
5% PRIN COMUNICARE VERBAL Ă
38% ESTE TRANSMIS PE CALE VOCAL Ă
55% PRIN LIMBAJUL CORPULUI
 MIMICA

UTIL Ă PT. CAPTAREA Ş I P Ă STRAREA ATEN Ț IEI

ZÂMBETUL ATRAGE BUN Ă VOIN Ț A PUBLICULUI: TRANSMITE
PRIETENIE, APROPIERE SI SIGURAN ȚĂ DE SINE→ RECOMANDABIL ÎN
INTRODUCEREA DISCURSULUI
ÎNCRUNTAREA TRANSMITE CONCENTRARE, ATEN Ț IE MAXIMA DAR Ș I
ÎNCORDARE Ș I RIGIDITATE, STARE DE TENSIUNE
→ NU E RECOMANDAT Ă !

 MIMICA

RICTUSUL (SCHIMONOSIREA FE Ț EI) INDUCE IDEEA DE

NESIGURAN ȚĂ , MIN Ț IRE SAU NEST Ă PÂNIRE A TEMEI→ NU E
RECOMANDAT!
O ÎNCRUNTARE U Ș OAR Ă SAU UN RICTUS LEJER TREZESC
INTERESUL
EX.: ÎN LOC DE A TE ÎMPOTRIVI PRIN CUVINTE UNEI IDEI, PO Ț I ZÂMBI
IRONIC
 GESTICA Ș I
POSTURA

LIPSA GESTURILOR ⇒ DISCURS MONOTON Ș I

PLICTISITOR
UTILIZAREA EXCESIV Ă A GESTURILOR ⇒ STARE DE
AGITA Ț IE ÎN PUBLIC, OBOSIREA AUDIEN Ț EI.
 TREBUIE EVITATE GESTURILE:
􀂄 AGRESIVE (MÂINILE Ț INUTE ÎN Ș OLDURI,
ÎNDREPTAREA DEGETULUI AR Ă T Ă TOR C Ă TRE
AUDITOR),
􀂄 NERVOASE (POCNITUL DIN DEGETE)
􀂄 CELE CARE DENOT Ă INDECIZIE SAU
NESIGURAN ȚĂ (JOCUL CU DIFERITE OBIECTE,
TRECEREA MÂINII PRIN P Ă R, ARANJAREA
P Ă RULUI)
 MARI ORATORI
DEMOSTENE
FRANKLIN D. ROOSEVELT
WINSTON CHURCHILL
MIHAIL KOGALNICEANU
NICOLAE TITULESCU
MA R C U S T U L L I U S C I C E R O
IULIUS CEZAR
BARBU CATARGIU
NICOLAE IORGA
 10 REGULI ALE VORBITULUI ÎN PUBLIC
1. CUNOA Ş TE •2. Cunoaşte-ţi audienţa
LOCUL ÎN CARE VEI
Ţ INE DISCURSUL •

3. Învaţă-ţi discursul•

4. EXERSEAZ Ă - Ţ I DISCURSUL ÎN
FA Ţ A
OGLINZII

 5. GÂNDE Ş TE-TE C Ă
AUDITORUL T Ă U 6. Nu îţi cere scuze
VREA CA TU S Ă

REU Ş E Ş TI

•8. Concentrează-te pe
7. RELAXEAZ Ă -TE mesajul pe care îl

transmiţi

9. TRANSFORM Ă - Ţ I EMO Ţ IILE ÎN ENERGIE

POZITIV Ă

10. ÎMBUN Ă T ĂŢ E Ş TE- Ţ I ABILIT ĂŢ ILE

 SUS Ț INEREA DISCURSULUI

R Ă MÂNE Ţ I ÎN PICIOARE
EVITA Ț I GESTURILE LARGI
NU CITI Ț I TOT DISCURSUL DE PE HÂRTIE...
STRUCTURA, PUNCTE OBLIGATORII, CITATE
LIDERII DE OPINIE DIN AUDIEN ŢĂ TREBUIE
CONVIN Ş I, “CUCERI Ţ I” PRIMII
CONSTRUI Ţ I UN RAPORT INTERPERSONAL CU
AUDIEN Ț A
EVITA Ţ I R Ă SPUNSURILE NEGATIVE, BAZA Ţ I- V Ă PE
FORMUL Ă RILE POZITIVE
 BIBLIOGRAFIE:

IOAN MIHALCEA, COMUNICAREA NON-VERBAL Ă , TEHNICI DE

CAPTARE A ATENTIEI:
HTTP://WWW.ETHOS.RO/RESURSE_COMUNICARE/
DALE CARNEGIE, CUM SA VORBIM IN PUBLIC, EDITURA CURTEA
VECHE, 2000
WILLIAM DRISCOL, MANUAL DE DEZBATERI ACADEMICE:
COMUNICARE, RETORICA, ORATORIE, POLIROM, 2002
CORIN CHIRIAC, INAINTE DE DISCURS, SUSTINEREA DISCURSULUI,
DISCURSUL PUBLIC:
HTTP://WWW.MARKMEDIA.RO/ARTICLE_SHOW.PHP?G_ID=267
RUXANDRA RÂ Ş CANU, PSIHOLOGIE Ş I COMUNICARE:
HTTP://WWW.UNIBUC.RO/EBOOKS/PSIHOLOGIE/RASCANU/INDEX.H
TM
MARIANA NICOLAE, STITI SA PUNETI INTREBARI?,
HTTP://WWW.MARKMEDIA.RO/ARTICLE_SHOW.PHP?G_ID=355
DANA TUDOR, 7 PASI PENTRU O PREZENTARE DE SUCCESS:
HTTP://WWW.EVA.RO/CARIERA/ARTICOL158.HTML